Centenarul ÔÇ×Alian╚Ťei inimilorÔÇŁ: 100 de ani de la Conven╚Ťia de alian╚Ť─â rom├óno polon─â din 3 martie 1921  jpeg

Centenarul ÔÇ×Alian╚Ťei inimilorÔÇŁ: 100 de ani de la Conven╚Ťia de alian╚Ť─â rom├óno-polon─â din 3 martie 1921

La 3 martie 1921, a fost ├«ncheiat─â la Bucure╚Öti ÔÇ×Conven╚Ťia de alian╚Ť─â defensiv─â ├«ntre Regatul Rom├óniei ╚Öi Republica Polon─âÔÇŁ, de c─âtre cei doi mini╚Ötri de externe, Take Ionescu ╚Öi Eustachy Sapieha, ace╚Ötia av├ónd deplinele puteri ╚Öi sus╚Ťinerea ferm─â a ╚Öefilor lor de stat, Regele Ferdinand ╚Öi Mare╚Öalul J├│zef Pi┼ésudski.

Ideea unei alian╚Ťe cu Rom├ónia convenea ╚Öi Poloniei, care avea la r├óndul s─âu propriile interese strategice ╚Öi militare, ╚Öi urm─ârea ca prin aceast─â alian╚Ť─â s─â-╚Öi asigure nu doar frontierele estice, ci ╚Öi s─â influen╚Ťeze Rom├ónia ├«n raporturile cu marile puteri ╚Öi ╚Ť─ârile vecine, ├«n special cu Cehoslovacia, perceput─â ca un competitor zonal la Var╚Öovia, ╚Öi cu Ungaria, date fiind bunele rela╚Ťii istorice polono-maghiare. Din punct de vedere militar, strategii polonezi au estimat foarte corect c─â alian╚Ťa cu Rom├ónia asigura un coridor de leg─âtur─â cu Europa occidental─â ├«n cazul unui conflict cu Germania, care ar fi blocat accesul la Marea Baltic─â, noteaz─â Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe, pe pagina de Facebook a institu╚Ťiei.

Ideea unei alian╚Ťe cu Rom├ónia convenea ╚Öi Poloniei, care avea la r├óndul s─âu propriile interese strategice ╚Öi militare, ╚Öi urm─ârea ca prin aceast─â alian╚Ť─â s─â-╚Öi asigure nu doar frontierele estice, ci ╚Öi s─â influen╚Ťeze Rom├ónia ├«n raporturile cu marile puteri ╚Öi ╚Ť─ârile vecine, ├«n special cu Cehoslovacia, perceput─â ca un competitor zonal la Var╚Öovia, ╚Öi cu Ungaria, date fiind bunele rela╚Ťii istorice polono-maghiare. Din punct de vedere militar, strategii polonezi au estimat foarte corect c─â alian╚Ťa cu Rom├ónia asigura un coridor de leg─âtur─â cu Europa occidental─â ├«n cazul unui conflict cu Germania, care ar fi blocat accesul la Marea Baltic─â. Cu prilejul unei vizite ├«n Rom├ónia, la Sinaia, ├«n septembrie 1922, mare╚Öalul J├▓zef Pilsudski, ├«ntrebat despre cum se vede la Var╚Öovia alian╚Ťa cu Rom├ónia, declara c─â ÔÇ×alian╚Ťa inimilor este reprezentat─â, de la Marea Baltic─â la Marea Neagr─â, de un singur popor cu dou─â drapeleÔÇŁ. 

A urmat o perioad─â de taton─âri ╚Öi discu╚Ťii destul de laborioase, iar la 12 ianuarie 1921 a sosit la Bucure╚Öti generalul polonez Stanis┼éaw Haller (26 aprilie 1872 ÔÇô aprilie 1940), fost ╚Öef de stat major al tinerei armate poloneze, cu scopul de a negocia cu Rom├ónia o alian╚Ť─â politic─â ╚Öi militar─â defensiv─â. Negocierile confiden╚Ťiale finale desf─â╚Öurate ├«n cea mai deplin─â discre╚Ťie au fost ├«ncununate de succes, ambele p─âr╚Ťi dorind ├«ncheierea c├ót mai rapid─â a alian╚Ťei, semn c─â aceasta corespundea pe deplin intereselor p─âr╚Ťilor semnatare . ├Än aceste condi╚Ťii, la 28 februarie 1921 a urmat vizita oficial─â la Bucure╚Öti a prin╚Ťului Eustachy Kajetan Sapieha (2 august 1881-20 februarie 1963), ministrul de externe al Poloniei (23 iunie 1920 ÔÇô 20 mai 1921). 

Prevederile ÔÇ×Conven╚Ťiei de alian╚Ť─â defensiv─â ├«ntre Regatul Rom├óniei ╚Öi Republica Polon─âÔÇŁ

Cele dou─â p─âr╚Ťi contractante se obligau s─â ├«╚Öi acorde asisten╚Ť─â armat─â ├«n cazul unui atac neprovocat la frontiera lor de r─âs─ârit, Polonia cunosc├ónd acordurile Rom├óniei cu alte state ├«n vederea ap─âr─ârii Tratatelor de Pace de la Paris din 1919-1920, iar Rom├ónia prevederile Tratatului franco-polon. Articolul 6 din documentul semnat ├«n 1921 stipula, totodat─â, c─â nici una din cele dou─â p─âr╚Ťi contractante nu va putea ├«ncheia vreo alian╚Ť─â cu o ter╚Ť─â parte, f─âr─â consim╚Ť─âm├óntul celeilalte p─âr╚Ťi. Aceast─â formulare s-a introdus ├«n document tot la propunerea p─âr╚Ťii rom├óne, care a c─âutat s─â se asigure ├«mpotriva unei eventuale alian╚Ťe polono-ungare, dat fiind filo-maghiarismul existent ├«n unele cercuri de la Var╚Öovia. Este de men╚Ťionat clauza secret─â introdus─â de Take Ionescu ├«n Conven╚Ťia semnat─â ├«n 1921 ╚Öi care prevedea o rezerv─â ├«n favoarea Rom├óniei: p├ón─â la ratificarea Tratatului de la Riga, care fixa grani╚Ťele polone, Rom├ónia ├«╚Öi rezerva dreptul de a aprecia dac─â poate sau nu interveni ├«n cazul unui atac neprovocat asupra Poloniei. C├ó╚Ťiva ani mai t├órziu, aceast─â clauz─â avea s─â se ├«ntoarc─â ├«mpotriva Rom├óniei.


polonia 1 jpg jpeg

Cooperarea ├«n plan militar era reglementat─â ├«ntr-o conven╚Ťie militar─â separat─â, semnat─â de generalii Constantin Christescu ╚Öi Tadeusz Rozwadowski, prin care Statele Majore Generale ale celor dou─â armate reglementau punerea ├«n aplicare a prevederilor generale ale conven╚Ťiei politice. Documentul detalia m─âsurile militare defensive aplicabile ├«n condi╚Ťiile ├«n care cele dou─â state s-ar fi confruntat cu o agresiune dinspre est, separat sau concomitent, fiind prev─âzut ca trupele fiec─ârei armate s─â ac╚Ťioneze sub comandament na╚Ťional. 

Spiritul Conven╚Ťiei de alian╚Ť─â defensiv─â ├«ntre Regatul Rom├óniei ╚Öi Republica Polon─â a fost ├«ns─â surprins pe deplin de prevederile conform c─ârora p─âr╚Ťile hot─ârau s─â ├«╚Öi sincronizeze eforturile lor pacifiste, inclusiv prin consultarea pe chestiunile externe de interes comun, aceasta fiind filosofia politicii externe rom├óne╚Öti din perioada interbelic─â.

Tratatul din 1926

Conform prevederilor, Conven╚Ťia avea o valabilitate de 5 ani, expir├ónd ├«n 1926. Cu aceast─â ocazie, Aleksander J├│zef Skrzy┼äski , prim-ministrul Poloniei ╚Öi ministrul de externe de la acea dat─â, fost trimis polon la Bucure╚Öti ├«ntre 1919-1922, a ridicat o serie de obiec╚Ťii, la acea dat─â urm─ârind o normalizare a rela╚Ťiilor cu Uniunea Sovietic─â ╚Öi tem├óndu-se ca re├«nnoirea alian╚Ťei cu Rom├ónia s─â nu afecteze dialogul Var╚Öoviei cu Moscova. Partenerul polon ├«╚Öi justifica ezit─ârile prin dou─â argumente: a) clauza secret─â introdus─â de Take Ionescu ridica o serie de probleme juridice ├«n noul context interna╚Ťional; b) re├«nnoirea conven╚Ťiei era legat─â de recunoa╚Öterea de c─âtre Rom├ónia a drepturilor proprietarilor polonezi cu propriet─â╚Ťi expropiate ├«n Basarabia.   

Astfel, din punctul de vedere polon, Tratatul de la Paris privind recunoa╚Öterea interna╚Ťional─â a unirii Basarabiei cu Rom├ónia din 28 octombrie 1920, nefiind ratificat de dou─â mari puteri semnatare, Italia ╚Öi Japonia, Rom├ónia se g─âsea ├«ntr-o situa╚Ťie asem─ân─âtoare cu aceea ├«n care se g─âsea Polonia ├«n ajunul ratific─ârii Tratatului de la Riga. A╚Öadar acea clauz─â introdus─â de Take Ionescu, atunci ├«n defavoarea Poloniei, juca acum ├«n defavoarea Rom├óniei. Skrzy┼äski propunea deci ca noul text s─â cuprind─â o formul─â care s─â lase Poloniei dreptul de a aprecia dac─â trebuie sau nu s─â intervin─â ├«n ap─ârarea Basarabiei, menaj├ónd astfel punctul de vedere sovietic. 

Informat asupra opiniilor ╚Öefului Guvernului de la Var╚Öovia, Guvernul rom├ón s-a gr─âbit s─â declare c─â o asemenea ciuntire ar face alian╚Ťa inoperant─â ╚Öi lipsit─â de orice utilitate pentru Rom├ónia. Acest r─âspuns energic, ca ╚Öi presiunile opiniei publice ╚Öi cercurilor politice poloneze care priveau cu ne├«ncredere o apropiere de sovietici, poate chiar ╚Öi rezultatele sub a╚Ötept─âri ob╚Ťinute de Skrzy┼äski ├«n taton─ârile preliminare cu Moscova, l-au f─âcut pe acesta s─â renun╚Ťe la rezerva men╚Ťionat─â mai sus. A propus totu╚Öi o alt─â redactare a tratatului, care s─â fie conform─â cu noul spirit ╚Öi noua terminologie a Pactului de la Locarno (1925) ╚Öi, mai ales, a cerut schimbarea tratatului, dintr-o alian╚Ť─â defensiv─â fa╚Ť─â de sovietici ├«ntr-un act de garan╚Ťie general─â. 

Al doilea argument al contelui Skrzy┼äski reprezenta o presiune politic─â suplimentar─â asupra executivului rom├ón: amenin╚Ť├ónd c─â nu re├«nnoie╚Öte alian╚Ťa cu Rom├ónia, guvernul polon spera s─â ob╚Ťin─â desp─âgubirea proprietarilor polonezi expropria╚Ťi ├«n Basarabia ├«n urma aplic─ârii Reformei agrare din 1921, ├«n aceea╚Öi m─âsur─â ├«n care fuseser─â indemniza╚Ťi proprietarii francezi, englezi ╚Öi italieni, determin├ónd ulterior tergiversarea ratific─ârii Tratatului de garan╚Ťie rom├óno-polon.  

Cu toate acestea, Ion Gh. Duca, ministru al Afacerilor Str─âine al Rom├óniei ├«ntre 19 ianuarie 1922 ╚Öi 27 martie 1926, a acceptat noile propuneri, Conven╚Ťia de alian╚Ť─â defensiv─â, viz├ónd explicit frontierele r─âs─âritene ale celor dou─â ╚Ť─âri, transform├óndu-se ├«ntr-un Tratat de garan╚Ťie ├«ntre Rom├ónia ╚Öi Polonia, un pact general de garan╚Ťie dup─â modelul Pactului Societ─â╚Ťii Na╚Ťiunilor.  


Polonia 3 jpg jpeg

Principalele deosebiri dintre Conven╚Ťia din 1921 ╚Öi Tratatul din 1926, constau din modificarea titulaturii ╚Öi obiectivelor principale, dintr-o Conven╚Ťie de alian╚Ť─â defensiv─â, cu un scop bine definit, ├«ntr-un Tratat de garan╚Ťie, cu un angajament mult mai vag. ├Än documentul din 1921 se men╚Ťiona explicit: a) acordarea de asisten╚Ť─â armat─â ├«n cazul unui atac neprovocat asupra frontierelor orientale ale celor dou─â ╚Ť─âri ╚Öi b) consultarea prealabil─â asupra chestiunilor de politic─â extern─â privind pe vecinii din est. ├Än tratatul din 1926 aceste prevederi erau reformulate ╚Öi dezvoltate astfel: respect ╚Öi men╚Ťinere contra oric─ârei agresiuni exterioare, a integrit─â╚Ťii teritoriale ╚Öi a independen╚Ťei politice prezente, conform articolului 10 din Pactul Societ─â╚Ťii Na╚Ťiunilor. Ajutor ╚Öi asisten╚Ť─â ├«n caz de atac neprovocat, conform articolelor 15-17 din Pactul Societ─â╚Ťii Na╚Ťiunilor; consultarea prealabil─â asupra chestiunilor de politic─â extern─â care intereseaz─â ambele ╚Ť─âri; procedur─â de conciliere ╚Öi arbitraj.     

Tratatul a fost ├«n final semnat la Bucure╚Öti, la 26 martie 1926, de ministrul rom├ón de externe I.Gh.Duca ╚Öi J. Wielowieski, trimisul extraordinar ╚Öi ministru plenipoten╚Ťiar al Republicii Polone ├«n Rom├ónia, ├«n preziua sf├ór╚Öitului mandatului mandatului ministrului rom├ón.

├Än acest context delicat, lucrurile s-au complicat prin schimbarea guvernelor ├«n ambele ╚Ť─âri, noul executiv polon declar├ónd c─â era mai dornic s─â ob╚Ťin─â ratificarea c├ót mai grabnic─â a Tratatului, dec├ót s─â se conexeze o chestiune vital─â pentru ambele state cu o afacere de ordin secundar, care se referea la interesele materiale ale c├ótorva proprietari de na╚Ťionalitate incert─â. Cu toat─â aceast─â declara╚Ťie de principiu, noul ministru polon de externe August Zaleski a cerut o scrisoare de recunoa╚Ötere din partea guvernului rom├ón privind drepturile proprietarilor polonezi expropia╚Ťi ├«n Basarabia. Noul ministru rom├ón de externe, Ion Mitilineu, afl├ónd de la predecesorul s─âu despre promisiunile verbale ├«n acest sens, s-a mul╚Ťumit s─â re├«nnoiasc─â aceste promisiuni de principiu partenerilor polonezi, evit├ónd ├«ns─â s─â ├«╚Öi asume un angajament scris ╚Öi cer├ónd un r─âgaz pentru efectuarea demersurilor tehnice ╚Öi juridice necesare.

Guvernul polon continua s─â afirme c─â nu conexeaz─â cele dou─â chestiuni, dar am├óna ratificarea sub diferite pretexte ╚Öi a continuat s─â solicite ob╚Ťinerea unui angajament scris din partea guvernului rom├ón, ├«n favoarea marilor latifundiari polonezi expropia╚Ťi din Basarabia. ├Än perioada cuprins─â ├«ntre 26 martie ╚Öi 25 noiembrie 1926, rela╚Ťiile rom├óno-polone s-au desf─â╚Öurat ├«n acest context defavorabil.

├Än final, Seimul Poloniei (camera inferioar─â a Parlamentului) a ratificat Tratatul de garan╚Ťie rom├óno-polon la 30 septembrie 1926, cu o mare majoritate de╚Öi la a treia citire ├«n plen. Mult mai greu s-a ob╚Ťinut ratificarea ├«n Senat, unde mai mul╚Ťi senatori de marc─â erau interesa╚Ťi direct ├«n chestiunea exproprierilor marilor proprietari polonezi din Basarabia, ├«n plus lucrurile fiind agravate de disensiunile politice dintre ╚Öeful camerei superioare a Parlamentul Poloniei ╚Öi ╚Öeful statului polon, mare╚Öalul J├│zef Pi┼ésudski, pre╚Öedintele Senatului dorind s─â dea o lovitur─â politic─â adversarului s─âu prin respingerea tratatului cu Rom├ónia. Cu toate acestea, dup─â dezbateri contradictorii, Senatul polon a ratificat tratatul, la 25 noiembrie 1926. Schimbul instrumentelor de ratificare s-a efectuat la Var╚Öovia, la 9 februarie 1927, iar ├«nregistrarea la Societatea Na╚Ťiunilor, la 7 martie 1927, la Geneva.

Tratatul de garan╚Ťie dintre Rom├ónia ╚Öi Polonia

├Än decembrie 1930, ├«n aproprierea noii re├«nnoiri, guvernul polon va fi acela care va insista pentru semnarea mai grabnic─â a Tratatului de garan╚Ťie dintre Rom├ónia ╚Öi Polonia. 

Guvernul rom├ón a folosit oportunitatea pentru a propune c├óteva modific─âri la textul convenit ├«n 1926:   

a) ├Än articolul I al Tratatului, care copia formula articolului 10 din Pactul Societ─â╚Ťii Na╚Ťiunilor, cuv├óntul ÔÇťprezent─âÔÇŁ se punea la plural, pentru a marca precis c─â se refer─â ╚Öi la ÔÇťintegritatea teritorial─âÔÇŁ ╚Öi la ÔÇťindependen╚Ťa politic─âÔÇŁ sau se propunea introducerea dup─â cuvintele ÔÇťintegritatea teritorial─âÔÇŁ a cuv├óntului ÔÇťactual─âÔÇŁ (aceast─â solu╚Ťie fiind aleas─â ├«n cele din urm─â). Partea rom├ón─â considera astfel c─â ambele solu╚Ťii propuse se aplicau ╚Öi Basarabiei, ca parte integrant─â a Rom├óniei.

b) Se suprima articolul 6 al Tratatului din 1926, care prevedea ├«ncheierea unei conven╚Ťii de concilia╚Ťiune ╚Öi arbitraj, articolul devenind perimat, aceast─â conven╚Ťie fiind ├«ntre timp ├«ncheiat─â.

c) Durata noului Tratat urma s─â fie tot de cinci ani, dar spre deosebire de trecut, documentul se putea prelungi tacit dac─â nu era denun╚Ťat cu un an ├«nainte de expirare.

├Äntruc├ót de aceast─â dat─â nu au mai existat diferen╚Ťe de opinii, guvernul polon a acceptat propunerile f─âcute de partea rom├ón─â, noul Tratat dintre Rom├ónia ╚Öi Polonia a fost semnat la Geneva, la 15 ianuarie 1931, de c─âtre mini╚Ötri de externe rom├ón ╚Öi polon, Gheorghe G. Mironescu ╚Öi August Zaleski. Schimbul instrumentelor de ratificare s-a f─âcut la Bucure╚Öti, la 26 martie 1931. La 30 iunie 1931, la Var╚Öovia, J├│zef Beck ╚Öi generalul Tadeusz Piskor, din partea polon─â, ╚Öi Grigore Bilciurescu cu generalul Nicolae Samsonovici, din partea rom├ón─â, au semnat o nou─â conven╚Ťie militar─â, care, fa╚Ť─â de prevederile precedente, stabilea alocarea unor resurse sporite ├«n caz de agresiune ╚Öi punea chestiunea unui comandament unic ├«n cazul unor opera╚Ťiuni reunite. Aranjamentul tehnic militar adoptat acum avea aceea╚Öi valabilitate cu tratatul de garan╚Ťie, prelungindu-se automat dup─â cinci ani dac─â nu era denun╚Ťat ├«n avans.

Ini╚Ťiativa francez─â de la ├«nceputul anilor 1930, de a recomanda alia╚Ťilor est-europeni s─â ├«╚Öi normalizeze rela╚Ťiile cu Uniunea Sovietic─â ╚Öi s─â ├«ncheie pacte de neagresiune cu Moscova a determinat o r─âcire a raporturilor rom├óno-polone, Polonia ╚Öi Fran╚Ťa ├«ncheind un astfel de pact ├«n 1932, f─âr─â s─â ╚Ťin─â seama de interesele Rom├óniei ├«n chestiunea Basarabiei ╚Öi izol├ónd astfel ╚Ťara noastr─â. 

Noul ministru polon de externe, J├│zef Beck, a impus un nou curs politicii externe de la Var╚Öovia, intr├ónd ├«n contradic╚Ťie cu omologul s─âu rom├ón, Nicolae Titulescu. Gravele diferen╚Ťe se datorau nu numai pozi╚Ťiei polone diferite fa╚Ť─â de Uniunea Sovietic─â, ci ╚Öi atitudinii din ce ├«n ce mai revizioniste a Poloniei, marcat─â prin ├«ncheierea unui nou pact de neagresiune cu Germania ├«n ianuarie 1934 ╚Öi manifestarea deschis─â a ostilit─â╚Ťii fa╚Ť─â de Societatea Na╚Ťiunilor, Polonia renun╚Ť├ónd unilateral la Tratatul Minorit─â╚Ťilor ├«n septembrie 1934. ├Än plus, dup─â 1935 s-au ad─âugat ambiguitatea lui Beck fa╚Ť─â de problema Transilvaniei, sprijinul acordat preten╚Ťiilor germane ├«mpotriva Cehoslovaciei ╚Öi sprijinul independen╚Ťei Slovaciei.

Nicolae Titulescu: ÔÇ×Consider alian╚Ťa dintre Rom├ónia ╚Öi Polonia ca fiind o necesitateÔÇŁ

Atacat vehement de o parte din presa polon─â ╚Öi rom├óneasc─â pentru presupusul rol jucat ├«n deteriorarea rela╚Ťiilor bilaterale, ministrul rom├ón de externe Nicolae Titulescu avea s─â noteze ├«n 1937: 

ÔÇťTimp de mul╚Ťi ani m-am considerat un mare prieten al Poloniei ╚Öi Polonia m-a considerat ca atare.

Nu pot uita colaborarea cordial─â pe care am avut-o, ├«n calitate de delegat permanent al Rom├óniei la Geneva, cu ministrul Zaleski, c─âruia ├«i p─âstrez o ad├ónc─â considera╚Ťiune.

Nu confund, ├«ns─â, al╚Ťi oameni de stat cu poporul polonez ├«n general, pentru care am sentimentele cele mai prietene╚Öti.

Consider alian╚Ťa dintre Rom├ónia ╚Öi Polonia ca fiind o necesitate.

Este pentru mine un prilej de profund─â satisfac╚Ťie faptul c─â am fost membru ├«n Cabinetul mare╚Öalului Averescu ÔÇô c├ónd Take Ionescu era ministru al Afacerilor Str─âine ÔÇô ├«n momentul ├«n care s-a semnat primul Tratat de alian╚Ť─â ├«ntre Rom├ónia ╚Öi Polonia.

Totu╚Öi, nu exist─â prietenie f─âr─â o ├«n╚Ťelegere clar─â.

Dar trebuie s─â m─ârturisesc c─â, ├«n calitate de ministru al Afacerilor Str─âine, nu am fost prea norocos, la ├«nceput, ├«n rela╚Ťiile mele cu Polonia...

Ceea ce s-a semnat ├«n 1926 nu putea fi schimbat. S-a hot─âr├ót totu╚Öi atunci s─â se ├«ncheie conven╚Ťii militare cu Polonia numai pentru frontiera r─âs─âritean─â, nu ╚Öi pentru frontiera apusean─â, interpret├ónd caracterul general al Tratatului nostru cu Polonia ca o form─â de polite╚Ťe fa╚Ť─â de Soviete care, ├«n acest fel, nu mai erau indicate ├«n mod expres drept agresorul posibil ├«mpotriva c─âruia formam noi alian╚Ťe.

La 15 ianuarie 1931, dl Mironescu a re├«nnoit Tratatul cu Polonia, ├«mbun─ât─â╚Ťind redactarea ╚Öi f─âc├óndu-l permanent, ├«n m─âsura ├«n care urma s─â fie re├«nnoit la fiecare cinci ani prin consim╚Ť─âm├ónt tacit, dac─â una sau alta dintre p─âr╚Ťi nu-l va denun╚Ťa.

Tratatul semnat de dl Mironescu a intrat în vigoare la 26 martie 1931. La 20 octombrie 1932, eu am devenit ministru al Afacerilor Străine.

Mi s-a dat de ├«n╚Ťeles c─â ar fi avantajos s─â ├«ncheiem conven╚Ťii militare ╚Öi pentru frontiera occidental─â. Am r─âspuns c─â Tratatul leag─â Rom├ónia ╚Öi Polonia numai ├«n ceea ce prive╚Öte frontiera r─âs─âritean─â. Mai mult, repet c─â, la 9 octombrie 1933, mare╚Öalul Pi┼ésudski mi-a spus c─â Rom├ónia este angajat─â fa╚Ť─â de Polonia numai ├«mpotriva Rusiei ╚Öi nu ├«mpotriva Germaniei.

La 26 martie 1936, în vreme ce eram ministru al Afacerilor Străine, Tratatul a fost reînnoit în mod tacit până în 1941, dar, desigur, cu interpretarea restrictivă care i s-a dat timp de zece ani, adică în sensul că el protejează numai frontierele noastre de Răsărit.

Ce conven╚Ťie nou─â se mai putea ├«ncheia ├«ntre Rom├ónia ╚Öi Polonia?ÔÇŁ . 

Cu toat─â aceast─â r─âcire accentuat─â a rela╚Ťiilor diplomatice bilaterale, pentru c─â nici Rom├ónia, nici Polonia nu au denun╚Ťat Tratatul ├«ncheiat ├«n 1931 p├ón─â la data de 26 martie 1935, adic─â cu un preaviz de un an ├«nainte de expirarea lui, acest Tratat a fost prelungit tacit, p├ón─â la 26 martie 1941.

Anul 1937 s-a desf─â╚Öurat ├«n plan bilateral sub necesitatea re├«nnoirii prieteniei tradi╚Ťionale dintre Polonia ╚Öi Rom├ónia, admi╚Ť├óndu-se tacit raporturile politice ╚Öi diplomatice s-au aflat ├«n impas, fiind anul cel mai intens din istoria ├«nt├ólnirilor bilaterale la nivel ├«nalt. La ├«nceputul lunii iunie 1937, pre╚Öedintele Poloniei Ignacy Mo┼Ťcicki a vizitat Rom├ónia, iar la sf├ór╚Öitul lunii, Regele Carol al II-lea sosea la Var╚Öovia. Cei doi ╚Öefi de stat ╚Öi-au afirmat astfel voin╚Ťa de a relansa ╚Öi consolida alian╚Ťa dintre Rom├ónia ╚Öi Polonia, reconfirm├ónd sus╚Ťinerea reciproc─â ├«n caz de atac neprovocat venit dinspre est. Aceste vizite au impulsionat cooperarea bilateral─â, reflectat ╚Öi prin ridicarea gradului de reprezentare diplomatic─â din cele dou─â capitale la nivel de ambasad─â, ├«ncep├ónd cu 1 mai 1938.

├Än anii 1938-1939, partea polon─â a f─âcut o serie de propuneri de colaborare diploma╚Ťiei rom├óne, ├«n sensul sus╚Ťinerii ini╚Ťiativelor revizioniste ini╚Ťiate de Germania. Dup─â ce a sprijinit pozi╚Ťia Germaniei la Munchen ├«n 1938, Polonia a ocupat ora╚Öul Teschen din Cehoslovacia, cu circa 240.000 de locuitori, unii etnici polonezi. Rom├ónia avea o pozi╚Ťie de ap─ârare a ordinii instaurate prin sistemul de pace de la Versailles, dezavu├ónd astfel de ini╚Ťiative revizioniste.

├Äncep├ónd cu ianuarie 1939, Germania s-a ├«ntors ├«mpotriva Poloniei, J├│zef Beck ├«ncerc├ónd s─â reziste acum presiunilor ╚Öi preten╚Ťiilor lui Hitler, ├«n acea prim─âvar─â av├ónd loc contactele la nivelul mini╚Ötrilor de externe ai celor dou─â ╚Ť─âri, cu prilejul turului european al ministrului rom├ón al afacerilor externe, Grigore Gafencu. ├Än cadrul ├«nt├ólnirii din 16-17 aprilie 1939, Beck i-a precizat omologului s─âu rom├ón c─â articolul prim al Tratatului de garan╚Ťie rom├óno-polon se referea doar la situa╚Ťia din est, precizat─â ╚Öi ├«n acordul militar, fiind preocupat de agravarea rela╚Ťiilor polono-germane ╚Öi nedorind s─â ├«l irite ╚Öi mai mult pe Hitler. Din punctul de vedere polon, orice extindere a alian╚Ťei reclama o preg─âtire temeinic─â deoarece exista riscul ca ÔÇ×o l─ârgire a tratatului n-ar servi dec├ót s─â provoace sup─ârarea Germaniei, care putea considera aceast─â ac╚Ťiune de ├«ncercuire, drept o provocare de nesuferitÔÇŁ.

Ambii mini╚Ötri au fost de acord c─â ├«n condi╚Ťiile deterior─ârii climatului de securitate european ar fi fost mai util─â interpretarea ÔÇ×erga omnesÔÇŁ a prevederilor tratatului bilateral (ÔÇ×├«mpotriva tutuorÔÇŁ ├«n latin─â), urm├ónd ca la prevederile existente s─â se poat─â ad─âuga oric├ónd altele noi.

Pe parcursul ├«ntrevederii, ministrul rom├ón de externe a reiterat pozi╚Ťia rezervat─â a Rom├óniei, fa╚Ť─â de posibilitatea ader─ârii la pactul de asisten╚Ť─â britanico-franco-sovietic menit s─â contrabalanseze ac╚Ťiunile naziste, ├«ndelung negociat ├«n 1939 ╚Öi nefinalizat vreodat─â. Ministrul de externe rom├ón va ├«ncerca s─â ob╚Ťin─â ╚Öi alte garan╚Ťii concrete, economice ╚Öi militare, pe l├óng─â declara╚Ťiile britanice ╚Öi franceze privind grantarea integrit─â╚Ťii teritoriale a Rom├óniei din 13 aprilie 1939. Chiar dac─â ├«nt├ólnirile cu alia╚Ťii au fost caracterizate de cordialitate ╚Öi onestitate, demnitarul rom├ón, iar ├«n ╚Ťar─â prim-ministrul Armand C─âlinescu ╚Öi Regele Carol al II-lea, cu care se afla permanent ├«n contact, au realizat c─â ╚Ťara era expus─â ╚Öi vulnerabil─â. Din acest motiv, Grigore Gafencu a ar─âtat c─â Rom├ónia r─âm├ónea ├«n continuare fidel─â alian╚Ťelor tradi╚Ťionale, dar era decis─â s─â urmeze at├ót c├ót era posibil o politic─â de neutralitate ├«n cazul unui conflict generalizat.

Declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial

Ce a urmat, este binecunoscut, la 1 septembrie se declan╚Öa al Doilea R─âzboi Mondial, prin invadarea Poloniei de c─âtre Germania nazist─â, eveniment urmat de atacul Uniunii Sovietice, la 17 septembrie 1939. ├Än pofida rezisten╚Ťei eroice, Polonia a fost silit─â s─â ├«nceteze temporar lupta, sub aceast─â presiune cov├ór╚Öitoare.

Chiar dac─â Rom├ónia ├«╚Öi declarase neutralitatea fa╚Ť─â de acest conflict, a avut totu╚Öi o pozi╚Ťie favorabil─â Poloniei, ├«n concordan╚Ť─â cu normele de drept interna╚Ťional ╚Öi umanitar, precum ╚Öi ├«n spiritul prieteniei tradi╚Ťionale ╚Öi alian╚Ťei rom├óno-polone. 

Astfel, ├«n ciuda presiunilor politico-diplomatice naziste ╚Öi sovietice, diploma╚Ťia rom├ón─â a reu╚Öit s─â asigure refugiul ╚Öi tranzitul prin Rom├ónia pentru circa 100.000 de polonezi, printre care ╚Öi ├«nal╚Ťi conduc─âtori ai statului polon, precum pre╚Öedintele Ignacy Mo┼Ťcicki ╚Öi ministrul de externe J├│zef Beck. Dintre ace╚Ötia, ├«n jur de 60.000 erau militari, care au continuat mai t├órziu lupta ├«n exil, contribuind pe diverse teatre de opera╚Ťiuni la ├«nfr├óngerea nazismului, iar apoi au organizat rezisten╚Ťa anticomunist─â. Majoritatea refugia╚Ťilor polonezi au plecat din Rom├ónia p├ón─â ├«n toamna anului 1940, dar pentru c├óteva mii de polonezi ╚Ťara noastr─â le-a fost o a doua cas─â p├ón─â la sf├ór╚Öitul r─âzboiului.

Rom├ónia a asigurat ╚Öi tranzitul stocului de aur de 70 de tone al B─âncii Na╚Ťionale a Poloniei, precum ╚Öi p─âstrarea pe tot parcursul conflictului mondial a 4 tone de aur, ad─âpostite ├«n secret ├«mpreun─â cu rezerva de aur a B─âncii Na╚Ťionale a Rom├óniei, la M─ân─âstirea Tismana. 

Alian╚Ťa defensiv─â rom├óno-polon─â a reprezentat axul ├«n jurul c─âruia s-au dezvoltat rela╚Ťiile interbelice dintre cele dou─â state. ├Äntemeiat─â pe ra╚Ťiuni politico-strategice, conven╚Ťia de alian╚Ť─â defensiv─â, ├«ncheiat─â la 3 martie 1921, a fost re├«nnoit─â cu noi caracteristici din cinci ├«n cinci ani (1926, 1931 ╚Öi 1936), apoi transformat─â ├«n tratat de garan╚Ťie ├«n 1926 ╚Öi precedat─â de Aranjamente tehnice/Conven╚Ťii militare, r─âm├ón├ónd ├«n vigoare p├ón─â la ├«mprejur─ârile tragice din toamna anului 1939. ├Än pofida r─âcirii raporturilor politico-diplomatice din anii 1932-1936 ╚Öi 1938, rela╚Ťiile bilaterale dintre Polonia ╚Öi Rom├ónia au avut o evolu╚Ťie ascendent─â, manifest├óndu-se pe multiple planuri: politic, militar, cultural ╚Öi economic. 

Fondul documentar p─âstrat de Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe al Rom├óniei ilustreaz─â detaliat istoria alian╚Ťei rom├óno-polone din 1921, care reprezint─â un reper important pentru istoria rela╚Ťiilor bilaterale, caracterizate ╚Öi ast─âzi de un dinamism deosebit ╚Öi de o cooperare excelent─â, inclusiv ├«n cadrul euro-atlantic, bazat─â ├«n mod particular pe valori, o istorie ╚Öi interese comune, Rom├ónia ╚Öi Republica Polon─â fiind parteneri strategici, ├«n spiritul cooper─ârii de acum un veac!

Sursa: Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe al României