Centenar Trianon / Problema Transilvaniei la Conferinţa de Pace de la Paris  jpeg

Centenar Trianon / Problema Transilvaniei la Conferinţa de Pace de la Paris

La 23 martie 1919, o veste nea┼čteptat─â a st├órnit serioase motive de ├«ngrijorare la Paris. ╚śtirea c─â un bol┼čevic total necunoscut preluase puterea la Budapesta a consternat Marile Puteri prezente la Conferin┼úa de Pace. Dintr-odat─â, bol┼čevismul f─âcuse un pas gigantic spre Europa de Vest. Austria ┼či Germania puteau fi acum infectate direct cu virusul bol┼čevismului.

ÔÇ×Civiliza┼úia este pe cale de dispari┼úie pe teritorii extinse, iar bol┼čevicii ┼úop─âie ┼či zburd─â ca ni┼čte cete de babuini feroce printre ruinele ora┼čelor ┼či cadavrele victimelor lorÔÇŁ, declara, la sf├ór┼čitul anului 1918, Winston Churchill, ministru de R─âzboi al Marii Britanii ├«n perioada Conferin┼úei de Pace de la Paris.

Churchill a fost unul dintre pu┼úinii care au ├«n┼úeles c─â bol┼čevismul lui Lenin era un fenomen nou pe scena politic─â ┼či, ├«n spatele retoricii marxiste, se afla un partid, un grup, deosebit de disciplinat ┼či centralizat care ├«ncerca s─â de┼úin─â puterea total─â ├«n societate.

ÔÇ×Esen┼úa bol┼čevismului, spre deosebire de orice alt─â form─â iluzorie de g├óndire politic─â, este c─â acesta nu poate fi propagat ┼či men┼úinut dec├ót prin violen┼ú─â. (...) Dintre toate formele de tiranie din istorie, tirania bol┼čevic─â este cea mai rea, distructiv─â ┼či degradant─âÔÇŁ, a mai ad─âugat Churchill.

Arthur Balfour, ministrul de Externe britanic, ├«l luase peste picior pe Churchill, afirm├ónd: ÔÇ×Admir modul exagerat ├«n care spune┼úi adev─ârulÔÇŁ. Odat─â cu extinderea bol┼čevismului ├«n Ungaria, cuvintele lui Churchill au c─âp─âtat o dimensiune real─â a ceea ce putea reprezenta amenin┼úarea bol┼čevismului pentru ├«ntreaga Europ─â.

B├ęla Kun transmitea ├«ns─â mesaje contradictorii, ba trimi┼ú├ónd comunicate de ├«ncurajare conduc─âtorilor alia┼úi, ba ÔÇ×salut─âri fr─â┼úe┼čti claselor muncitoare occidentaleÔÇŁ. Ceea ce era cu adev─ârat ├«ngrijor─âtor era faptul c─â B├ęla Kun ├«i solicita public lui Lenin un tratat. Poate c─â cele dou─â state bol┼čevice ar fi putut pune bazele unui tratat pentru revendicarea teritoriilor disputate ├«n extremitatea Poloniei, Cehoslovaciei, Rom├óniei ┼či nu numai.

Consiliul celor Patru jpg jpeg

Întâlnire neoficială la Paris a liderilor Consiliului celor Patru (de la stânga la dreapta): Vittorio Orlando, David Lloyd George, Georges Clemenceau și Woodrow Wilson

├Änc─â de la sf├ór┼čitul Primului R─âzboi Mondial, francezii ├«i priveau pe unguri cu suspiciune. ├Äntr-o ├«nt├ólnire dintre prim-ministrul maghiar Mih├íly K├írolyi, ├«ndep─ârtat din fruntea guvernului ├«n martie de B├ęla Kun, ┼či generalul francez Louis Franchet dÔÇÖEsperey, ce a avut loc la Belgrad, la finalul lui noiembrie 1918, militarul francez avea s─â ├«l aten┼úioneze pe K├írolyi:

ÔÇ×V─â cunosc istoria. La voi ├«n ┼úar─â i-a┼úi persecutat pe to┼úi cei care nu erau maghiari. Acum, cehii, slovacii, rom├ónii ┼či iugoslavii sunt du┼čmanii vo┼čtri; eu ┼úin aceste popoare ├«n c─âu┼čul palmei mele; nu trebuie s─â fac dec├ót un semn s─â v─â distrug─âÔÇŁ, l-a avertizat generalul francez.

La ├«nceputul anului 1919, ungurii s-ar fi resemnat cu pierderea Croa┼úiei, chiar ┼či cu pierderea Slovaciei, dac─â ob┼úineau grani┼úe mai bune, dar ├«n ceea ce prive╚Öte Transilvania, pozi┼úia lor era rigid─â ┼či nu acceptau niciun compromis. ├Än fa┼úa Consiliului Suprem din cadrul Conferin┼úei de Pace de la Paris, prim-ministrul rom├ón Ionel Br─âtianu a fost extrem de tran┼čant ├«n ceea ce prive╚Öte Transilvania:

ÔÇ×Pe acest teritoriu s-a format na┼úiunea rom├ón─â; vreme de secole, acest popor nu a aspirat la nimic altceva dec├ót s─â se uneasc─â politic cu aceast─â regiune; Rom├óniei i s-a promis Transilvania prin Tratatul de la Bucure┼čti, ├«n 1916, c├ónd a intrat ├«n r─âzboiÔÇŁ.

Br─âtianu avea ├«ns─â un argument ┼či mai bun, chiar ┼či potrivit statisticilor maghiare, care erau deseori falsificate, mic┼čor├ónd num─ârul rom├ónilor din Transilvania, doar 23% din popula┼úie era reprezentat─â de maghiari, ├«n schimb, rom├ónii reprezentau peste jum─âtate din popula┼úia Transilvaniei, iar germanii ┼či alte minorit─â┼úi ÔÇô restul. La 1 Decembrie 1918, Marea Adunare a Rom├ónilor din Transilvania ╚Öi-a exprimat prin vot dorin┼úa de a se uni cu Rom├ónia. ╚śi germanii din Transilvania au sus┼úinut prin vot unirea cu Rom├ónia.

Ungurii au continuat să se opună. Brătianu a promis că minoritatea maghiară din Transilvania avea să fie tratată conform politicilor liberale. Când s-a instalat regimul lui Kun în Ungaria, Consiliul Suprem hotărâse deja să susţină marea majoritate a revendicărilor României.

Acest text este un fragment din articolul ÔÇ×Conferin╚Ťa de Pace de la Paris. Diploma╚Ťia rom├ón─â ╚Öi bol╚Öevicii maghiariÔÇŁ, publicat ├«n nr. 27 al revistei Historia Special, disponibil ├«n format digital pe paydemic.com. 



HS 27 intreg 1 jpg jpeg