Cedarea Basarabiei s a petrecut din cauza unei dezinformari a membrilor Consiliului de Coroan─â? jpeg

Cedarea Basarabiei s-a petrecut din cauza unei dezinformari a membrilor Consiliului de Coroan─â?

­čôü Al Doilea R─âzboi Mondial
Autor: extrase din lucrarea Gheorghe Buzatu - Hitler Stalin Antonescu

O nou─â perspectiv─â asupra evenimentelor care au avut loc ├«n zilele destr─âm─ârii Rom├óniei Mari este avansat─â de c─âtre istoricul Gheorghe Buzatu ├«n lucrarea Hitler, Stalin, Antonescu. Istoricul se ├«ntreab─â de ce ┼čeful Marelui Stat Major, generalul Florea ┼óenescu, a prezentat ├«n Consiliul de Coroan─â din 27 iunie cifre exagerate ale for╚Ťelor adverse, de╚Öi institu╚Ťia pe care o conducea estimase corect, cu alte ocazii, ├«n rapoarte interne, capacitatea de lupt─â a sovieticilor. Un alt aspect analizat ├«n lucrare se refer─â la stupefac╚Ťia cu care au primit autorit─â╚Ťile de la Bucure╚Öti vestea ultimatumului sovietic, ├«n ciuda faptului c─â mai multe institu╚Ťii ale statului atr─âseser─â aten┼úia din timp asupra ac┼úiunilor pe care le preg─âtea URSS-ul. Intertitlurile apar╚Ťin redac╚Ťiei.

ÔÇ×(...) C├ót de exacteau fost datele expuse ├«n ┼čedin┼úele Consiliilor de Coroan─â din 27 iunie 1940 de c─âtre persoanele cele mai autorizate ÔÇô premierul Gheorghe T─ât─ârescu, generalul Florea ┼óenescu, ┼čeful Marelui Stat Major, ┼či generalul Ioan Ilcu┼č, ministrul de R─âzboi?

Spre edificare, propunem ca, ├«nainte de orice, s─â-i ascult─âm ÔÇô dup─â varianta Gheorghe T─ât─ârescu ÔÇô pe ┼čefii militari:┬źAce┼čtiaÔÇô avea s─â relateze, la 1 mai 1943, fostul premier ÔÇô, ├«n fraze sobre, expun un punct de vedere comun:de va fi nevoie, armata se va bate, dar se va bate ├«ntr-o dispropor┼úie de for┼úe care nu poate l─âsa nici o ├«ndoial─â asupra sf├ór┼čitului┬╗. Dup─â mai pu┼úin de trei ani, Gheorghe T─ât─ârescu avea s─â pretind─â c─â cel mai elocvent a fost generalul ┼óenescu. S─â-l ascult─âm, deci, pe memorialist:┬źO expunere complet─â ┼či, ├«n acela┼či timp, impresionant─â a situa┼úiunii create a fost f─âcut─â de ┼čeful Statului Major, generalul ┼óenescu, care, dup─â ce a declarat c─â armata ├«┼či va face datoria, a st─âruit asupra inegalit─â┼úii for┼úelor ce aveau s─â se ├«nfrunte. El a pus ├«n lumin─â capacitatea de lupt─â, instruc┼úii ┼či utilaj a Armatei Sovietice ┼či a conchis c─â armata noastr─â ar putea rezista c├ót─âva vreme, retr─âg├óndu-se pe Siret, numai dac─â ar putea conta pe sprijinul ulterior al unei mari armate aliate, pus─â ├«n mi┼čcare de crearea unui front politic, care ar crea un nou front militar. F─âr─â de acest sprijin, ┼čeful Statului Major este de p─ârere s─â accept─âm ultimatumul, pentru a nu fi obliga┼úi s─â ced─âm m├óine mai mult dec├ót ceea ce ni se cere azi┬╗.Apel├ónd la sursa Petre Andrei, cunoa┼čtem c─â generalul ┼óenescu a avansat cifre, ├«n ┼čedin┼úa Consiliului de Coroan─â din seara zilei de 27 iulie 1940. Esen┼úial─â, ├«n determinarea unui curent de opinie favorabil accept─ârii revendic─ârilor Moscovei, a fost comunicarea potrivit c─âreia Rom├ónia nu putea opune mai mult de 40 de divizii celor peste 140 de divizii reunite ale posibililor inamici (Bulgaria, Ungaria, U.R.S.S.), din care numai U.R.S.S. dispunea de 100 divizii de infanterie, 20 de brig─âzi de cavalerie, 7 divizii moto ┼či para┼čuti┼čti.

Cite┼čte ┼či:

Retragerea armatei române din Basarabia

Dacă am fi luptat și vărsat sânge în 1940 pentru Basarabia, poate că...

Basarabia, p─âm├ónt rom├ónesc ÔÇô de la alipirea ┼úarist─â la ultimatumul sovietic

Este, net─âg─âduit, locul nimerit s─â ne ├«ntreb─âm dac─â evalu─ârile respective erau reale? ├Än ultimii ani, colegii istorici de la Chi┼čin─âu au dat la iveal─â unele documente de mare interes pentru problema aflat─â ├«n aten┼úia noastr─â.

ÔÇô Nota-raportdin 18 iulie 1940 (Moscova), semnat─â de generalul-maior V. Melikov, profesor la Academia Marelui stat Major al Armatei Ro┼čii (...).

ÔÇô Raportasupra ac┼úiunilor trupelor Frontului de Sud pentru eliberarea (sic!) a Basarabiei ┼či Bucovinei de Nord, iunie-iulie 1940, semnat de generalul G.K. Jukov ┼či principalii s─âi colaboratori.

ÔÇô Notaprivind componen┼úa trupelor Frontului de Sud la data de 2 iulie 1940.

Planul URSS-ului

În temeiul documentelor sovietice, astăzi putem pretinde că se cunosc cu precizie următoarele aspecte:

ÔÇô decizia Moscovei de a ac┼úiona ├«mpotriva Rom├óniei s-a luat ├«n prima decad─â a lunii iunie 1940 (adic─â atunci c├ónd Anglia ┼či Fran┼úa se confruntau cu asaltul Wehrmachtului├«n Vest, iar Hitler era, literalmente, absorbit de stadiul final al opera┼úiunii declan┼čate ├«n 10 mai 1940);

ÔÇô neb─ânuindu-se care avea s─â fie reac┼úia lui Hitler pe tema respect─ârii protocolului secret din 23 august 1939, Moscova a proiectat ini┼úial opera┼úia pentru a┼ča-zisa ÔÇ×eliberareÔÇť (├«n fapt, ocupare) concomitent─â a Basarabiei ┼či Bucovinei (integral);

ÔÇô opera┼úia c─âdea ├«n sarcina trupelor Frontului de Sud (comandant ÔÇô generalul Jukov), cu bazele ├«n Regiunea militar─â special─â Kiev ┼či ├«n Regiunea militar─â Odessa, reunind trei armate (5, 9 ┼či 12);

ÔÇô stadiul final al preg─âtirii Armatelor 9 ┼či 12 s-a limitat la perioada 11-27 iunie 1940, astfel c─â, la 24 iunie 1940, trupele s─â fie concentrate ┼či, la 28 iunie 1940 (ora 15, ora 14 a Bucure┼čtilor), s─â fie preg─âtite pentru momentul ┬źtrecerii frontierei de stat┬╗;

ÔÇô la nivelul comandamentului Frontului de Sud s-au ├«ntocmit dou─â varianteale planului de opera┼úiuni:prima, la 17 iunie 1940 (prezentat─â Stavk─âila 22 iunie 1940!), iar cea de a doua ÔÇô ulterior, ambele av├ónd ├«n vedere cele dou─â ipoteze:acceptarea/respingerea de c─âtre Rom├ónia a preten┼úiilor sovietice;

ÔÇô Nota-raportsemnat─â de generalul Melikov trimitea la cele dou─â variante ale ac┼úiuniiFrontului de Sud. Ambele contrazic categoric demonstra┼úiile generalului ┼óenescu, f─âcute ├«n Consiliul de Coroan─â la 27 iunie 1940, ├«n sensul c─â, dac─â se accepta riscul unui r─âzboi cu U.R.S.S., Armata Ro┼čie ar fi dep─â┼čit Prutul ┼či chiar Siretul. ├Än primul r├ónd, generalul trebuia, la nivelul la care ac┼úiona, s─â pretind─â c─â a fost bine informatde c─âtre Biroul II asupra inten┼úiilor Moscovei;├«n al doilea r├ónd, el trebuia s─â presupun─â c─â trecerea Prutului ar fi ├«nsemnat, din partea lui Stalin, o ├«nc─âlcarea condi┼úiilor protocolului secret din 23 august 1939, ceea ce n-ar fi ├«ng─âduit Hitler, tot a┼ča cum n-a permis, chiar ├«n acele zile, ├«nghi┼úirea Sudului Bucovinei de c─âtre Kremlin. Pe de alt─â parte, Nota-raporta lui Melikov confirm─â c─â, pentru a cotropi Basarabia ┼či Bucovina, ├«n cazul rezisten┼úei Rom├óniei, trupele sovietice au fost preg─âtite s─â angajeze o opera┼úiune ofensiv─â, cu Prutul ca limit─â vestic─â:┬źDac─â Guvernul Rom├óniei nu cade de acord s─â p─âr─âseasc─â benevol Bucovina ┼či Basarabia ┼či s─â-┼či retrag─â trupele peste r├óul PrutÔÇô sintetiza Melikov ÔÇô, Armatele Ro┼čii, printr-o ofensiv─â vertiginoas─â, executat─â pe linia Nistrului, urmau s─â elibereze cu arma ├«n m├ón─â Bucovina ┼či Basarabia┬╗. ├Än asemenea situa┼úie, sovieticii trebuiau s─â execute ÔÇô ├«l cit─âm pe Jukov ÔÇô o lovitur─â concentrat─â cu Armata 12 de-a lungul Prutului cu direc┼úia Ia┼či, iar cu Armata 9 de la sud de Chi┼čin─âu pe direc┼úia Hu┼či. Varianta a doua, expus─â tot de Melikov, avea ├«n vedere ┬źrezolvarea pe cale pa┼čnic─â a problemei┬╗, adic─â acceptarea preten┼úiilor Moscovei de c─âtre Bucure┼čti, ceea ce ar fi necesitat ┬źintroducerea rapid─â ├«n Bucovina ┼či Basarabia doar a unei p─âr┼úi a trupelor sovietice concentrate pe Nistru, ├«n scopul ie┼čirii neam├ónate pe traseul r├óului Prut┬╗.

Ce date a prezentat ┼čeful Marelui Stat Major, generalul ┼óenescu

Examin├ónd planurile sovietice ÔÇô fie de trimitere a for┼úelor armate ├«ntre Nistru ┼či Prut, fie de invadare a spa┼úiului respectiv ÔÇô, se adevere┼čte c─â, la 27 iunie 1940, ├«n discu┼úiile purtate ├«ntre cele dou─â Consilii de Coroan─â de la Bucure┼čti a fost dezb─âtut─âipoteza unui atac armat al U.R.S.S dac─â s-ar fi respins nota ultimativ─â a lui Molotov. Ceea ce, trebuie s─â recunoa┼čtem, nu putea s─â constituie numaidec├ót un argument pentru cedare, ci, dimpotriv─â, ┼či pentru respingerea agresivit─â┼úii Moscovei.

├Än acest cadru, credem c─â nu poate fi ignorat─â problema valorii ┼či calit─â┼úii trupelor sovietice destinate opera┼úiunilor din Basarabia ┼či Bucovina. Se cunosc, dup─â cercet─ârile de arhiv─â, posibilit─â┼úile Rom├óniei din vara anului 1940:ea nu putea miza pe mai mult de 40 de divizii, din care, pentru ap─ârarea frontierelor de nord-est, se re┼úineau aproximativ 20 de mari unit─â┼úi (16 divizii de infanterie, 2 divizii de cavalerie ┼č.a.), plus cel mult 2-3 divizii de infanterie din rezerva Marelui Stat Major.

├Än ┼čedin┼úa Consiliului de Coroan─â din seara de 27 iunie 1940, generalul ┼óenescu ÔÇô dup─â cum ne amintim ÔÇô s-a referit, de asemenea, la existen┼úa ├«n subordinea sa a 40 de divizii. ├Än schimb, el a evaluat (dup─â varianta Petre Andrei) la peste 140 de divizii valoarea for┼úelor reunite ale U.R.S.S, Ungariei ┼či Bulgariei. Cifrele avansate au fost, desigur, exagerate. Mai ├«nt├ói, pentru c─â nu se cunoa┼čteexisten┼úa unui plan de ac┼úiune comun─â a celor trei state ├«n cazul ├«n care Rom├ónia ar fi respins notele ultimative ale Moscovei. ├Än al doilea r├ónd, generalul ┼óenescu, evalu├ónd separat for┼úele sovietice, a identificat:100 divizii de infanterie, 20 brig─âzi de cavalerie, 7 divizii motorizate.

Noi ├«l b─ânuim pe generalul rom├ón de tentativ─â de dezinformare a participan┼úilor la ┼čedin┼úa Consiliului de Coroan─â.

Ce știau Bucureștii despre pregătirile militare ale URSS-ului

Un alt aspect ce se impune a fi elucidat prive┼čte gradul ├«n care autorit─â┼úile rom├óne au fost la curent├«n 1940 cu preparativele militare ale U.R.S.S.de ac┼úiune ├«n Basarabia ┼či Bucovina ┼či, mai mult, cu riscurile realeale respingerii necondi┼úionate a notelor ultimative ale lui Molotov. (...)

├Än baza datelor culese de Biroul II rom├ón, Bucure┼čtii au fost la curent ├«n 1940:

ÔÇô cu concentr─ârile de trupe sovietice la est de Nistru ├«n prima jum─âtate a anului;

ÔÇô cu faptul c─â, dup─â 1 aprilie 1940 (lucru atestat ┼či de sursele sovietice), concentr─ârile de trupe au fost sistematice, av├ónd ├«n vedere interven┼úia ┬ź├«n eventualitatea unei ac┼úiuni armate a U.R.S.S.┬╗├«n desf─â┼čurarea evenimentelor din sud-estul european;

ÔÇô cu faptul c─â agitatorii comuni┼čti ┼či propagandi┼čtii din Armata Ro┼čie au r─âsp├óndit zvonul c─â Rom├ónia se preg─âtea s─â atace UR.S.S., dar c─â, ├«n schimb, U.R.S.S. va obliga Rom├ónia s─â-i cedeze Basarabia ┼či Bucovina.

La 19 iunie 1940, Biroul II a prezentat lucrarea Considera┼úiuni politico-strategice privind situa┼úia Rom├óniei dup─â capitularea Fran┼úei, material ce releva ├«nr─âut─â┼úirea situa┼úiei generale a ┼ú─ârii noastre ┼či eviden┼úia posibilitatea ca U.R.S.S. ┬źs─â-┼či ├«ndrepte ac┼úiunea sa ┼či asupra Rom├óniei, propun├óndu-┼či s─â resping─â pe rom├óni din Basarabia ┼či Bucovina ┼či, eventual, s─â duc─â frontul pe Carpa┼úii R─âs─âriteni┬╗.U.R.S.S putea beneficiaÔÇô se sublinia de Biroul II rom├ón ÔÇô de situa┼úia Germaniei (cu grosul trupelor sale angajate ├«n Vest) ┼či┬źs─â treac─â la atac┬╗f─âr─â a mai anun┼úa Berlinul. Nu a fost, se ┼čtie, cazul, dar, oricum, materialul din 19 iunie 1940 avertiza categoric:┬źAceast─â inten┼úiune [a U.R.S.S. de a intra ├«n Basarabia ┼či Bucovina] trebuie ├«ntrev─âzut─â ca foarte posibil─â(subliniat ├«n original) ┼či este ├«n perfect acord cu toate informa┼úiile primite de Marele Stat Major (sec┼úia 2-a) ├«n ultimul timp┬╗.

├Än atare ├«mprejur─âri, sugereaz─â SintezaBiroului II rom├ón de la finele anului 1940, prezentarea notelor ultimative sovietice nu a survenit ca o total─â surpriz─â pentru cercurile conduc─âtoare de la Bucure┼čti. Ceea ce a surprins, ad─âug─âm noi, a fost doar faptul c─â intervenea o anume realitate, confruntarea cu o situa┼úie necunoscut─â fiind pentru oricine, se ┼čtie prea bine acest lucru, oricum dezagreabil─â ┼či plin─â de inedit, cu consecin┼úe imposibil de perceput ├«n absen┼úa impactului.

Cum au reac╚Ťionat autorit─â╚Ťile rom├óne

Ceea ce ne surprinde, ├«ntr-o asemenea stare de lucruri, a fost modul ├«n care s-a recep┼úionat la Bucure┼čti ┼čtirea despre prezentarea primei note ultimative sovietice ┼či atmosfera ce s-a creat. Din notele lui Gheorghe T─ât─ârescu desprindem detalii at├ót ├«n aceast─â privin┼ú─â, c├ót ┼či cu referire la demersurile guvernului rom├ón de am├ónare a momentului impactului, ceea ce constituie un nou argument ├«n sensul c─â liderii politici ┼či militari p─âtrunseser─â inten┼úiile agresive ale Kremlinului.

Re┼úinem, deci, din ├«nsemn─ârile premierului Gheorghe T─ât─ârescu:┬źConsiliul de Coroan─â [din 27 iunie 1940, ora 12, 20] se deschide sub pre┼čedin┼úia Regelui ├«ntr-o atmosfer─â cople┼čitoare. Consilierii Regelui, membrii Guvernului ┼či ┼čefii Armatei sunt prezen┼úi. Suveranul expune scopul convoc─ârii Consiliului ┼či ├«mi d─â cuv├óntul. Expun pe larg istoricul raporturilor noastre cu Sovietele, precum ┼či toate negocierile duse de Guvern pentru a ├«nl─âtura agresiunea rus─â. ├Äntr-o lini┼čte grea citesc textul ultimatumului primit ├«n cursul nop┼úii ┼či sf├ór┼česc prin a enumera primele m─âsuri militare ┼či administrative luate, cer├ónd apoi voie Guvernului s─â-mi spun p─ârerea dup─â ce vor fi vorbit to┼úi membrii Consiliului...┬╗.Surprinz─âtoare au fost ├«ndemnurile survenite practic instantaneu ├«n direc┼úia admiterii preten┼úiilor sovietice. (...)

S─â revenim ├«ns─â la ├«nsemn─ârile lui Gheorghe T─ât─ârescu pe marginea desf─â┼čur─ârii primului Consiliu de Coroan─â din 27 iunie 1940, re┼úin├ónd chiar demonstra┼úiile celui ├«n cauz─â:┬ź...La sf├ór┼čitul dezbaterilor ar─ât imposibilitatea rezisten┼úei ├«mpotriva armatei Sovietelor ┼či demonstrez consecin┼úele unei asemenea rezisten┼úe:distrugerea complet─â a propriei noastre armate, cotropirea vertiginoas─â a ┼ú─ârii ┼či distrugerea statului rom├ón. Pun, de asemenea, ├«n lumin─â imposibilitatea unei retrageri a armatei, sf├ór┼čind prin a ap─âsa asupra necesit─â┼úii men┼úinerii intacte a for┼úelor noastre militare p├ón─â ├«n ceasul final al r─âzboiului. ├Än concluzie, cer ┼či Consiliul aprob─â ca Guvernul, ├«n r─âspunsul s─âu, s─â confirme primirea ultimatumului ┼či s─â cear─â fixarea locului unde trebuia s─â trimitem negociatorii reprezent├ónd statul rom├ón. Urm─âream ├«n chipul acesta s─â facem o ultim─â tentativ─â pentru a deschide calea discu┼úiilor ┼či s─â c├ó┼čtig─âm c├óteva zile pentru a putea evacua ├«n ordine armata, autorit─â┼úile, precum ┼či popula┼úia rom├óneasc─â ce n-ar fi voit s─â r─âm├ón─â sub regimul de ocupa┼úie rus...┬╗.

Tabloul general sugerat era mult prea sumbru. Impresia nu putea s─â nu fie dec├ót dezarmant─â asupra celor prezen┼úi, iar peste c├ó┼úiva ani, ├«n 1945-1947, sovieticii vor ┼čti s─â aprecieze acest lucru, de vreme ce admiser─â prezen┼úa marcant─â a lui Gheorghe T─ât─ârescu ├«n guvernul comunizant al dr. Petru Groza. (...)

Dac─â persist─â vreo ne├«n┼úelegere ├«n privin┼úa responsabilului principal sau vreun semn de ├«ntrebare cu privire la nejustificata cedare grabnic─â a Bucure┼čtilor ├«n iunie 1940 ├«n fa┼úa preten┼úiilor U.R.S.S., propunem s─â ne adres─âm nemijlocit celui care, atunci, a fost indiscutabil Nr. 1 dintre to┼úi cei afla┼úi ├«n epicentrul unor evenimente dureroase ┼či pline de grave ┼či ├«ndelungi consecin┼úe. Acesta era regele Carol al II-lea care, la 16 octombrie 1943, nota ├«n Jurnaluls─âu:┬źAm ├«mplinit jum─âtate de veac. Trebuie s─â m─ârturisesc c─â, de┼či au trecut, ├«n acest r─âstimp, at├ótea peste capul meu, nu simt ace┼čti 50 de ani ap─âs├ónd pe umerii mei. Privind ├«napoi, trebuie s─â constat c─â via┼úa mea n-a fost lipsit─â de interes ┼či de mi┼čcare. A fost o lupt─â continu─â, o lupt─â pentru credin┼úele mele ┼či pentru progresul poporului meu. Chiar dragostea pentru Duduia [Elena Lupescu], care a f─âcut s─â fiu at├ót de atacat ┼či def─âimat, a f─âcut parte din acest ansamblu de b─ât─âlii continue. N-o regret nici o clip─â ┼či ast─âzi, ├«n zilele de restri┼čte, ca ┼či ├«n acele de mul┼úumire. A fost un izvor continuu de bucurie, un loc de ad─âpost pentru sufletul meu. Nu zic c─â n-am f─âcut gre┼čeli, chiar unele mari. Azi mi se parec─â cea mai marea fost de a nu m-a┼čeza, cum o doream ├«mpreun─â cu C─âlinescu, hot─âr├ót ┼či de la ├«nceput ├«nfrunt├ónd toate riscurile trec─âtoare, de partea Alia┼úilor.Am f─âcut gre┼čeala de a-mi pleca urechea celor frico┼či, ┼či ├«ndeosebi lui Urd─âreanu, care ├«n acel moment se f─âcuser─â campionii ├«nchin─ârii, de fric─â, ├«n fa┼úa arogan┼úei germane. E adev─ârat c─â Rom├ónia ar fi suferit, dar nu mai mult dec├ót acum, dar cel pu┼úin n-ar fi fost umilit─â. Basta pentru trecut, ochii trebuiesc acum a┼úinti┼úi asupra viitorului ┼či numai asupra lui ┼či s─â activ─âm to┼úi pentru eliberarea Rom├óniei din gheara nazist─â┬╗.(...)

De ce nu l-a ascultat Carol al II-lea pe Nicolae Iorga?!

Tot ├«n acela┼či cadru, dar ├«n Consiliul de Coroan─â din 31 august 1940, cu prilejul lu─ârii ├«n dezbatere a ┬źarbitrajului┬╗impus Rom├óniei la Viena ├«n ceasurile imediat precedente, liderul P.N.┼ó., Iuliu Maniu, nu s-a ab┼úinut a se referi la consult─ârile ini┼úiale de suveran ├«n luna iunie ┼či la care vorbitorul nu participase:┬źCred c─â cedarea Basarabiei, f─âr─â nici un fel de rezisten┼ú─â, a fost o profund─â gre┼čeal─â, ale c─ârei urm─âri le suferim ast─âzi.Trebuia, cu orice pre┼ú ┼či cu orice sacrificiu, chiar cu sacrificiu de a suferi o ├«nfr├óngere, s─â rezist─âm. Na┼úiunile sufer─â ├«nfr├óngeri pe c├ómpul de lupt─â, r─âzboiul are ┼čansele sale bune sau rele, mari ┼či puternice na┼úiuni au fost ├«nfr├ónte, poporul rom├ón a pierdut ┼či el r─âzboaie, dar prin vitejia solda┼úilor s─âi ┼či prin puternica con┼čtiin┼ú─â na┼úional─â, a prins puteri de viitor, pentru ├«n─âl┼úarea ┼ú─ârii, ├«n viitor. A┼ča, am pierdut ├«n Basarabia peste 2 milioane de rom├óni, f─âr─â nici cea mai mic─â rezisten┼ú─â. De aici, v─â pute┼úi Dv. ├«nchipui descurajarea care a cuprins toate provinciile, pe to┼úi rom├ónii, ┼či umilirea care a cuprins armata rom├ón─â, care ar fi voit s─â aib─â ocazia ca s─â arate c─â, dac─â diploma┼úia rom├óneasc─â n-a ┼čtiut a lucra, ea ┼čtie s─â s├óngereze pe c├ómpul de lupt─â, pentru valoarea onoarei na┼úionale┬╗.

Cu acela┼či prilej, Gheorghe Br─âtianu a observat de asemenea:┬źEu nu vreau nici s─â ├«ngreunez aceste dezbateri ┼či nici s─â fac procesul trecutului de┼či odat─â va fi f─âcut;dac─â nu-l vom face noi, al┼úii ├«l vor face, dar ┼úin s─â amintesc un lucru:am luptat pentru o anumit─â politic─â, ├«n afar─â de ceea ce era ├«n ultimii ani. ┼óin s─â spun c─â, dac─â am luptat pentru c─â aveam n─âdejdi ┼či convingere, ┼či eu am f─âcut chiar declara┼úii ├«n aceast─â privin┼ú─â, [a fost] c─â prin aceast─â politic─â puteam p─âstra grani┼úele ┼ú─ârii┬╗.

Ne├«ntrecutul Nicolae Iorga, la reuniunea amintit─â a Comisiilor de politic─â extern─â ale Parlamentului, din 2 iulie 1940, a intervenit cu preciz─âri nuan┼úate, prezent├ónd finalmente pozi┼úia celor mai de seam─â politicieni ai ┼ú─ârii, consemnat─â ├«ntr-un memorial document:┬źNoi avem de ales dou─â proced─âri:Procedarea Dietei Poloniei la ├«mp─âr┼úirea ┼ú─ârii. A vorbit unul, altul, a fost o lupt─â oratoric─â ├«ntre d├ón┼čii ┼či s-a terminat printr-un vot care a ├«nsemnat admiterea de c─âtre na┼úiune a sf├ó┼čierii teritoriului. Aceasta este o hot─âr├óre pe care, dup─â p─ârerea mea, nu o putem lua ┼či r─âspunderea va fi pentru to┼úi cei care se vor ralia la d├ónsa. Sau s─â facem ce-a f─âcut ├«n┼úeleptul Rege Carol I ┼či acel mare ministru al lui, Ion Br─âtianu:fa┼ú─â de un act de nedreptate, asem─ân─âtor cu cel car se face azi Rom├óniei, retragem armata din teritorii, retragem func┼úionarii. Nu lu─âm nici o hot─âr├óre care s─â lege viitorul┬╗ÔÇŁ. (Gheorghe Buzatu, Hitler, Stalin, Antonescu, Ed. Societ─â╚Ťii Culturale Ploie╚Öti-Mileniul III, 2005)

Num─ârul 221 al revistei Historia este dedicat ├«mplinirii a 80 de ani de la cedarea Basarabiei, din 27 iunie 1940. ├Än acest dosar mai pute╚Ťi citi:

ÔÇó Telegrama lui Davidescu asupra note ultimative din iunie 1940. Molotov: ÔÇ×Toate termenele au expirat. Istoria va judecaÔÇŁ
ÔÇó Sf├ór╚Öit de liceu, sf├ór╚Öit de Rom├ónia Mare. Din m─ârturiile elevilor Clasei Palatine care au sus╚Ťinut examenul de bacalaureat ├«n aceea╚Öi zi (╚Öi ├«n acela╚Öi loc ÔÇô Sala Tronului) cu cedarea Basarabiei: Mihai I, Ion Zamfirescu, Mircea Ionni╚Ťiu
ÔÇó Carol al II-lea: ÔÇ×E o zi a ru┼činei na┼úionale. Restul nop┼úii, cu Duduia, am pl├óns amarnicÔÇŁ
ÔÇó Nicolae Iorga, principalul oponent al ced─ârii Basarabiei: ÔÇ×Se impune resisten╚Ťa ca o datorie de onoareÔÇŁ
ÔÇó PRIMIM ULTIMATUMUL Constantin Argetoianu: ÔÇ×S─â protest─âm contra abuzului de for┼ú─â, dar s─â primim condi┼úiile SovietelorÔÇŁ
ÔÇó INTERVIU. Radio Chiaburu, coleg cu Regele Mihai: ÔÇ×M─â duc seara la preot ╚Öi ascult─âm la radio c─â s-a cedat BasarabiaÔÇŁ
ÔÇó MEMORII. Istorie tr─âit─â, istorie povestit─â ÔÇ×Eu ┼úin minte cum s-a dat Basarabia!ÔÇŁ
ÔÇó Raptul teritorial din 28 iunie 1940 Propaganda sovietic─â ┼či adev─ârul istoric
ÔÇó Documente din arhiva diplomatic─â MAE, fotografii istorice

Num─ârul 221 al revistei Historia poate fi g─âsit la orice punct de difuzare a presei (re╚Ťeaua Inmedio, chio╚Öcuri de ziare, benzin─ârii) ├«n perioada 18 iunie-17 iulie 2020, dar ╚Öi ├«n format digital pe platforma paydemic.com


1 coperta jpg jpeg