Ce nu vezi atunci când vizitezi bisericile pictate din Bucovina jpeg

Ce nu vezi atunci când vizitezi bisericile pictate din Bucovina

├Änt├ói de toate, o certitudine:m─ân─âstirile din Nordul Moldovei, care fac parte din Patrimoniul Mondial UNESCO, sunt o bucurie pentru ochi. Nu exist─â ├«n lume un grup de m─ân─âstiri ortodoxe pictate, cu o a┼ča calitate a frescelor exterioare. Adev─ârate opere de art─â, loca┼čurile ├«┼či merit─â faima ┼či vizitatorii. Nici ele nu sunt ├«ns─â scutite de probleme-a┼ča cum arat─â un document detaliat ├«ntocmit de Muzeul Bucovinei, pe care ├«l prezent─âm ├«n cele ce urmeaz─â.

Ghidurile turistice ridic─â ├«n sl─âvi m─ân─âstirile Bucovinei;┼či pe bun─â dreptate. Exist─â ├«ns─â ┼či p─âr┼úi mai pu┼úin cunoscute turi┼čtilor ┼či vizibile doar unor ochi aviza┼úi. Un raport ├«ntocmit de Departamentul de Monitorizare a Monumentelor Istorice din cadrul Muzeului Bucovinei, ├«n luna mai 2011, semnaleaz─â o serie de probleme ├«nt├ólnite chiar la cele mai cunoscute dintre m─ân─âstiri: Arbore, Humor, Moldovi┼úa, P─âtr─âu┼úi, Probota, Sf├óntul Ioan cel Nou de la Suceava, Sucevi┼úa ┼či Vorone┼ú.

Dincolo de imaginea aproape idilic─â pe care turistul o cunoa┼čte, speciali┼čtii atrag aten┼úia asupra unui pericol real de distrugere a picturilor care le-au f─âcut celebre. Aceasta, de┼či ne-am a┼čtepta ca m─âcar monumentele de patrimoniu din lista UNESCO s─â fie ├«n stare impecabil─â ┼či s─â reprezinte surse de inspira┼úie pentru cei care pot decide ├«n privin┼úa celorlalte edificii, mai pu┼úin norocoase ├«n privin┼úa expunerii dec├ót suratele lor din Bucovina.

Infiltraţii, trepidaţii, agenţi biologici, potenţiale incendii...

Biserica cu hramul ÔÇ×T─âierea capului Sf├óntului Ioan Botez─âtorul" din Arbore, construit─â de hatmanul Luca Arbore pe la 1503, este una dintre frunta┼čele la capitolul probleme. Starea deplorabil─â a acoperi┼čului, care permite infiltra┼úia apei, primejduie┼čte conservarea picturilor murale, at├ót a celor interioare, c├ót ┼či a celor exterioare. Dat fiind c─â Arbore este o biseric─â de mir ┼či nu o m─ân─âstire, ├«ngrijirea loca┼čului las─â de dorit. Vegeta┼úia arboricol─â abundent─â din jurul bisericii creaz─â un micro-climat umed ┼či lipsit de ventila┼úie, care favorizeaz─â dezvoltarea unor agen┼úi biologici (licheni, mu┼čchi, mucegai); iar ace┼čtia distrug nu doar soclul ┼či trotuarul din jur, dar ┼či pictura exterioar─â. Mai mult: pe drumul care trece prin fa┼úa bisericii circul─â ma┼čini de mare tonaj, iar trepida┼úiile zguduie din temelii cl─âdirea. Se adaug─â aici ┼či instala┼úia electric─â, foarte veche, ce reprezint─â un real pericol de incendiu.

Click aici pentru a vedea Raportul privind starea de conservare a monumentelor din judetul Suceava înscrise în lista patrimoniului mondial

Lucrurile stau ceva mai bine la M─ân─âstirea Humor, ridicat─â ├«n 1530 de logof─âtul Toader Bubuiag ┼či pictat─â ├«n 1535 de echipa me┼čterului Toma. Totu┼či, speciali┼čtii au remarcat ┼či aici o problem─â prezent─â cam peste tot, ┼či anume condesul din interior, care favorizeaz─â atacul biologic. La Humor s-a constatat, de asemenea, o degradare puternic─â a picturii din pridvorul bisericii, pricinuit─â at├ót de factori naturali, c├ót ┼či umani: e vorba de zg├órieturile ┼či m─âzg─âlelile care nu ne fac deloc cinste, dar care nu dispar din obicei. Turnul Clopotni┼ú─â, construit ├«n timpul lui Vasile Lupu, are ceva mai mult de suferit: buc─â┼úi de tencuial─â ┼či zid─ârie care se desprind, numeroase fisuri ┼či urme de umezeal─â. Ruinele din incinta m─ân─âstirii se afl─â ┼či ele ├«ntr-o stare avansat─â de degradare: pierderea mortarurilor de rostuire, friabilizare ┼či dislocarea pietrelor din componen┼úa zidurilor.

Autocarele cu turi┼čti - bune ┼či nu prea

M─ân─âstirea Moldovi┼úa, ctitorit─â de domnitorul Petru Rare╚Ö ├«n 1532, st─â, poate, cel mai bine dintre toate monumentele cuprinse ├«n raport. Singura problem─â major─â este legat─â de circula┼úia autovehicole grele (autocare) ├«n parcarea care deserve┼čte edificiul. Vibra┼úiile produse de acestea se resimt ├«n structura monumentului.

Un caz mai pu┼úin fericit este reprezentat de Biserica P─âtr─âu┼úi - prima ctitorie cert─â a domnitorului ┼×tefan cel Mare, din 1487 -, al c─ârei renume se trage de la pictura mural─â din pronaos cu un subiect rar: cavalcada Sfintei Cruci. Una dintre principalele probleme ale bisericii este legat─â de acoperi┼čul edificiului, care nu mai asigur─â izolarea monumentului. Plin de g─âuri f─âcute de p─âs─âri, de licheni, mu┼čchi, alge ┼či fungi, acoperi┼čul permite infiltrarea apei, deterior├ónd at├ót pictura interioar─â, c├ót ┼či structura arcelor. Nici la funda┼úii lucrurile nu stau mai bine, pierderea mortarurilor de rostuire ┼či friabilizarea pietrelor din temelii l─âs├ónd drum liber infiltra┼úiilor. Instala┼úia electric─â veche pune ├«n pericol de incendiu cl─âdirea, iar iconostasul necesit─â grabnic interven┼úii de conservare-restaurare.

Cam ├«n aceea┼či stare se afl─â ┼či M─ân─âstirea Probota, ridicat─â de domnitorul Petru Rare╚Ö ├«n 1530, pe locul unei mai vechi construc╚Ťii ruinate. Chiar dac─â acoperi┼čul nu arat─â at├ót de deteriorat precum cel de la P─âtr─âu┼úi, urme ale atacului biologic sunt deja vizibile. Starea trotuarului ┼či a soclului este ├«ns─â deplorabil─â ┼či deja se poate constata faptul c─â s-au produs infiltra┼úii ├«n funda┼úii. ├Än privin┼úa picturii interioare, se remarc─â faptul c─â aceasta este afectat─â de atacul biologic favorizat de condens. Sunt zone ├«n care buc─â┼úi din suportul picturii sau doar culoarea sunt puternic afectate, riscand ca, ├«n timp, s─â se piard─â pentru totdeauna fragmente de fresc─â. Turnul de la intrare prezint─â numeroase fisuri, precum ┼či desprinderi de tencuial─â ┼či zid─ârie.

Click aici mai multe fotografii

image

Umezeal─â, p├ónze de paianjen ┼či fum

Poate unul dintre cele mai afectate monumente este Biserica ÔÇ×Sf├óntul Ioan cel Nou" de la Suceava, ├«nceput─â ├«n anul 1514 de c─âtre fiul lui ┼×tefan cel Mare, Bogdan al III-lea cel Chior (1505-1517), ┼či terminat─â de ┼×tef─âni┼ú─â Vod─â (1517-1527) ├«n anul 1522. Destinat─â a fi noul sediu al Mitropoliei Moldovei, biserica are mari probleme cu acoperi┼čul, de┼či, spre deosebire de celelalte loca┼čuri amintite p├ón─â acum, ├«nvelitoarea este aici de ┼úigl─â ┼či nu de ┼čindril─â. Faptul c─â lipsesc multe ┼úigle a determinat puternice infiltra┼úii care au dus la degradarea zid─âriei ┼či a tencuielii ┼či, implicit, la degradarea picturii murale. De asemenea, umiditatea, de diferite tipuri, a favorizat apari┼úia agen┼úilor biologici pe trotuarul din preajma bisericii ┼či pe soclul acesteia, duc├ónd la dislocarea pietrelor componente.

De┼či mare parte a picturii interioare a fost restaurat─â, umezeala, p├ónzele de paianjen, infiltra┼úiile ┼či fumul au f─âcut s─â se revin─â la starea de dinainte de restaurare. Mortarul de interven┼úie a ├«nceput s─â se desprind─â ├«n numeroase locuri, iar stratul de culoare, s─â-┼či piard─â aderen┼úa. Iconostasul ┼či mobilierul bisericesc se afl─â ├«ntr-o stare precar─â de conservare, multe dintre acestea afl├óndu-se sub atacul cariilor.

Nici Turnul Clopotni┼ú─â nu st─â mai bine. Acesta prezint─â fisuri, desprinderi de tencuial─â, disloc─âri ale pietrelor ce formeaz─â arcul, care pun ├«n pericol siguran┼úa publicului vizitator. Nici zona de protec┼úie a monumentului nu este respectat─â cu stricte┼úe, a┼ča c─â traficul auto de mare tonaj din apropierea edificiului produce vibra┼úii ce afecteaz─â structura de rezisten┼ú─â a loca┼čului.

Mai cite┼čte:

Paradisul de la Aluni┼č, os├óndit de ingoran┼ú─â ┼či nep─âsareFOTO

Casa ├«n care s-a n─âscut Vasile Alecsandri, os├óndit─â la pr─âbu┼čire. "S-ar mai putea salva ceva, dar nu exist─â voin┼ú─â"

Cripta Bazilicii de la Halmyris, la voia întâmplării FOTO

Bisericuţele de la Basarabi-Murfatlar, la un pas de dispariţie FOTO

La Sucevi┼úa ┼či Vorone┼ú, p─âs─ârile pun ├«n primejdie pictura

Nici M─ân─âstirea Sucevi┼úa, marea ctitorie a familiei Movile┼čtilor, nu este lipsit─â de probleme. ├Äntr-adev─âr, nu at├ót de grave ca ├«n alte locuri, dar nici de neglijat. Acoperi┼čul, de┼či rezist─â ├«nc─â, a ├«nceput s─â ├«┼či arate caren┼úele, dat fiind materialul perisabil din care e realizat. Pete de mucegai, carii, al┼úi agen┼úi biologici sunt deja prezen┼úi ├«n diverse locuri ale m─ân─âstirii. Exist─â zone unde pictura este deja afectat─â, exfolieri din cauza umezelii, iar soclul ┼či trotuarul prezint─â disloc─âri de pietre. De asemenea, la ferestrele din pridvor ┼či din pronaos se observ─â fragmente de geam lips─â, fapt ce favorizeaz─â p─âtrunderea p─âs─ârilor ├«n─âuntrul loca┼čului. Principala problem─â a bisericii este ├«ns─â cea a p─âs─ârilor care fac cuiburi ├«n jurul acoperi┼čului, iar dejec┼úiile lor murd─âresc pictura exterioar─â.

M─ân─âstirea simbol a bisericilor pictate din nordul Moldovei este, f─âr─â nicio ├«ndoial─â, cea de la Vorone┼ú. Biserica cu hramul Sf├óntul Gheorghe este ctitoria marelului domn al Moldovei, ┼×tefan cel Mare, ┼či a fost ridicat─â ├«n 1488. Loca┼čul se bucur─â de o mare faim─â printre iubitorii artei medievale datorit─â a dou─â caracteristici ale picturii sale:dominanta de albastru, realizat─â cu un pigment necunoscut azi, extrem de rezistent ├«n timp, ┼či scena Judec─â┼úii de Apoi, desf─â┼čurat─â pe ├«ntreg peretele vestic, ne├«ntrerupt─â de nicio deschidere a vreunei u┼či sau ferestre.

Dincolo de aceste lucruri frumoase pe care le putem admira, biserica ascunde ┼či c├óteva ÔÇ×secrete" - ┼či nu unele demne de ochiul vizitatorului: lemnul acoperi┼čului este susceptibil la ac┼úiunea factorilor de degradare, deterior─âri ale chiturilor interven┼úiilor anterioare de restaurare, pierderea aderen┼úei mortarurilor de la soclu ┼či din troturar. ├Än interiorul Vorone┼úului se poate semnala un atac activ al cariilor.

O chestiune serioas─â, ├«n ceea ce prive┼čte pictura care a f─âcut celebr─â m─ân─âstirea, este cea a p─âs─ârilor care ├«┼či fac cuiburi la baza acoperi┼čului. De altfel, cu excep┼úia bisericii de la m─ân─âstirea Moldovi┼úa, cam toate loca┼čurile de cult din lista patrimoniului UNESCO men┼úionate ├«n acest raport ├«nt├ómpin─â problema dejec┼úiilor care nu doar m├ónjesc pictura, dar o ┼či deterioreaz─â din cauza agen┼úilor chimici pe care le con┼úin. Un ultim aspect cu privire la m─ân─âstirea Vorone┼ú este legat de zidul de incint─â, care se afl─â ├«ntr-o stare avansat─â de degradare.

Cei abilitaţi nu comentează

Raportul men┼úioneaz─â deopotriv─â, acolo unde a fost cazul, ┼či lucr─ârile de restaurare ┼či conservare, dup─â cum ofer─â ┼či propuneri de solu┼úionare a problemelor identificate. Documentul este adresat Consiliului Jude┼úean Suceava, dar au fost ├«n┼čtiin┼úate ┼či toate celelalte institu┼úii responsabile de cultur─â, patrimoniu ┼či culte: Ministerul Culturii ┼či Patrimoniului Na┼úional, Institutul Na┼úional al Patrimoniului, Direc┼úia Jude┼úean─â pentru Cultur─â ┼či Patrimoniu Na┼úional Suceava ┼či Arhiepiscopia Sucevei ┼či R─âd─âu┼úilor.

Am considerat c─â directorul Direc┼úiei Jude┼úene pentru Cultur─â ┼či Patrimoniu Na┼úional Suceava, domnul Aurel Buzincu, e cea mai avizat─â persoan─â s─â comenteze acest raport, mai cu seam─â c─â documentul a fost ├«naintat ┼či institu┼úiei pe care o conduce. Dumnealui s-a ar─âtat ├«ns─â peste m─âsur─â de revoltat c─â Departamentul de Monitorizare a Monumentelor Istorice din cadrul Muzeului Bucovinei ┼či-a permis s─â ├«ntocmeasc─â acest document ┼či a refuzat s─â r─âspund─â ├«ntreb─ârilor noastre. Amintim domnului director c─â acest departament a luat fiin┼ú─â ├«n 2007, cu aprobarea Consiliului Jude┼úean, a Ministerului Culturii ┼či a Guvernului Rom├óniei, tocmai pentru a realiza acest tip de rapoarte.

La data apari┼úiei acestui departament din cadrul Muzeului Bucovina, domnul Emil Ursu, directorul institu┼úiei, declara pentru publica┼úiile locale: ÔÇ×Sarcina monitoriz─ârii monumentelor intr─â ├«n atribu┼úiile administra┼úiei publice locale. ├Än 2009 trebuie f─âcute raport─ârile c─âtre UE ┼či UNESCO, iar una dintre obliga┼úiile Rom├óniei asumate fa┼ú─â de Uniunea European─â este protec┼úia monumentelor ├«nscrise ├«n lista patrimoniului mondial".

┼×i a┼ča s-a ┼či ├«nt├ómplat:├«n 2009 a fost ├«naintat primul astfel de raport, care indica ceva mai multe probleme. Totu┼či, domnul director Buzincu, numit ├«n func┼úie ├«n anul 2010 (c├ónd au luat fiin┼ú─â Direc┼úiile de Cultur─â, Culte ┼či Patrimoniu Na┼úional, ca institu┼úii deconcentrate ale Ministerului Culturii, prin H.G. 90/ 2010), ar fi trebuit s─â fie la curent cu aceste rapoarte, chiar dac─â acest tip de departament exist─â, pentru moment, doar la Muzeul Bucovinei din Suceava.