Ce am mo┼čtenit de la otomani? gif

Ce am mo┼čtenit de la otomani?

­čôü Imperiul Otoman
Autor: Andreea Lup┼čor

Istoria imperiului otoman se ├«ntinde pe o perioad─â de 600 de ani ┼či pe trei continente. ├Än toate ┼ú─ârile aflate la un moment dat, pentru perioade diferite, sub st─âp├ónirea statului otoman, mo┼čtenirea acestuia d─âinuie ┼či ast─âzi, dar sub diferite forme ├«n func┼úie de zon─â ┼či de contextul istoric specific. ├Än principiu, putem vorbi de patru zone ale mo┼čtenirii otomane:lumea arab─â, Balcanii, ┼ú─ârile rom├óne┼čti ┼či, bine├«n┼úeles, Turcia.

Lumea arab─â a fost mult timp ostil─â ideii de imperiu otoman. Abia ├«n ultima vreme au ap─ârut ├«ncerc─âri de ├«mbun─ât─â┼úire a imaginii prezen┼úei otomanilor aici. Scrierile istoricilor arabi sunt profund negative ┼či ostile cu privire la tot ce a ├«nsemnat lumea ┼či mo┼čtenirea otoman─â. Un rol foarte important ├«n crearea acestei imagini l-a jucat propaganda britanic─â despre califatul otoman. De fapt, adev─ârul este c─â lumea arab─â nu a suferit, precum alte zone, de descrimin─âri sau deplas─âri de popula┼úie. Ba chiar a existat aici un anume aer de superioritate din partea ulema-lelor (clerul musulman), care vedeau lumea arab─â ca locul de origine al Islamului vechi, primar. Nemul┼úumirile arabilor au provenit ┼či din faptul c─â administra┼úia otoman─â punea mai mult accent pe kan├╗n, legea canonic─â, dec├ót pe ┼čeriat, legea islamic─â de origine divin─â.

Portrait of M  Kemal Ataturk jpg jpeg

├Än Turcia, problema mo┼čtenirii otomane a fost tratat─â diferit ├«n timp. Dup─â na┼čterea republicii, ├«n 1923, ideologia kemalist─â a propagat ideea c─â ├«ntre republic─â ┼či imperiul otoman exista o mare pr─âpastie, c─â regimul sultanatului d─âunase tuturor claselor sociale ┼či c─â schimbarea regimului venise ca o evolu┼úie natural─â. Turcia republican─â s-a dezis complet de regimului sultanatului, dar, recent, Partidul Drept─â┼úii caut─â s─â arate c─â, de fapt, ar fi existat o continuitate din punct de vedere al civiliza┼úiei, al valorilor culturale ╚Öi al unor institu┼úii. Spre exemplu, o asem─ân─âre de net─âg─âduit st─â ├«n faptul c─â ├«n perioada imperiului, institu┼úia cea mai important─â a statului, dup─â sultanat, era armata. Aceast─â prezen┼ú─â deosebit─â a armatei ├«n via┼úa politico-social─â a ┼ú─ârii se p─âstreaz─â dup─â 1923 ┼či p├ón─â recent, armata fiind garantul laicit─â┼úii statului. Ca mentalitate, armata se bucur─â ├«n continuare de foarte mare respect ├«n societatea turc─â.

├Än lumea balcanic─â, influen┼úa st─âp├ónirii otomane este privit─â, de cele mai multe ori, cu ostilitate. ├Än unele cazuri vorbim ├«ns─â de prejudec─â┼úi f─âr─â o baz─â istoric─â real─â. Spre exemplu, din punct de vedere al influen┼úei economice, este gre┼čit─â prejudecata conform c─âreia stabilirea pe termen lung a otomanilor ├«n Balcani a dus la declinul economic al zonei, la decalajul fa┼ú─â de Occident. Studiile de specialitate au ar─âtat c─â p├ón─â la venirea otoman─â se ├«nregistraser─â deja semne ale ├«nt├órzierii economice. De fapt, otomanii ar fi contribuit la cre┼čterea incontestabil─â a economiei balcanice prin faptul c─â asigurau circula┼úia, ├«n siguran┼ú─â, a bunurilor ┼či persoanelor pe distan┼úe lungi. De asemenea, ora┼čul a cunoscut o important─â dezvoltare sub st─âp├ónirea otoman─â. Conform cercet─âtorului Hans Goerg Mayer, administra┼úia otoman─â ├«n Sud-Estul Europei nu a fost un factor de regres, ci ÔÇô prin securitatea drumurilor ┼či prin comer┼úul la mari distan┼úe ÔÇô a contribuit semnificativ la dezvoltarea zonei.

Din punct de vedere demografic, domina┼úia otomana de la Sudul Dun─ârii a dus la mari deplas─âri de popula┼úie. Din Anatolia au fost aduse, sub politica oficial─â de colonizare numit─â surg├╝n, popula┼úii turcomane, care au fost stabilite ├«n puncte strategice, inclusiv ├«n Dobrogea. ├Än schimb, popula┼úiile cre┼čtine au fost mutate ├«n Anatolia. Imperiul otoman a favorizat(nu impus) r─âsp├óndirea Islamului ├«n Balcani (prin folosirea limbii ├«n armat─â ┼či administra┼úie), dar islamizarea for┼úat─â nu a fost o politic─â oficial─â.

Din punct de vedere cultural, mo┼čtenirea ├«n Balcani este una divers─â. O ├«nt├ólnim ├«n literatur─â, prin apari┼úia unor genuri lirice noi, sau ├«n arhitectur─â ÔÇô prezen┼úa monumentelor religioase islamice, dar ┼či influen┼úarea arhitecturii civile (casele de lemn cu pridvor ├«nalt). ├Än aceste zone, dup─â ob┼úinerea independen┼úei (Grecia ÔÇô 1839, Serbia ÔÇô 1878), s-a dus o politic─â sistematic─â de distrugere a monumentelor islamice pentru a dezvolta, ├«n schimb, o arhitectur─â european─â. Mo┼čtenirea lingvistic─â este foarte important─â ├«n toate limbile din Balcani, la fel ┼či cea culinar─â.

├Än ╚Ü─ârile Rom├óne se impune o diferen┼úiere pe zone:mo┼čtenirea otoman─â difer─â ├«n cele patru provincii, pe de-o parte ├«n Dobrogea, pe de alt─â parte Principatele ┼či Transilvania. Mo┼čtenirea din Dobrogea prezint─â foarte multe similitudini cu cea din Balcani din pricina st─âp├ónrii directe ┼či ├«ndelungate asupra zonei. ├Än schimb, ├«n celelalte dou─â zone, ea a fost sensibil redus─â. Domina┼úia otoman─â asupra principatelor a avut la baz─â urm─âtorul principiu c├ót se poate de explicit:ÔÇ×Mefruz el-Kalem ve Maktu el-KademÔÇŁ, ├«nsemn├ónd ÔÇ×Ele sunt separate de Cancelarie ┼či se interzice c─âlcarea lor cu piciorul.ÔÇŁ Dac─â la Sud de Dun─âre, construc┼úia sau repara┼úiile bisericilor se f─âceau cu autoriza┼úie, astfel de restric┼úii nu existau ├«n Nord, unde prezen┼úa crucii era permis─â ┼či unde nu s-a construit nicio moschee.

Din punct de vedere lingvistic, ├«n perioada mai veche existau ├«n limba rom├ón─â circa 2000-3000 de cuvinte de origine turc─â. Aceast─â influen┼ú─â a fost preg─âtit─â ┼či de perioada cumano-mongolo-t─âtar─â (exemplu:cuv├óntul oda, ├«nsemn├ónd cort, a dat odaie). ├Än plus, o serie de termen de origine arabo-persan─â au p─âtruns prin filiera turc─â (tebdil, desemna agentul secret al guvernului;├«n rom├ón─â a dat tiptil).├Än rest, probabil c─â cel mai durabil aspect al mo┼čtenirii otomane la noi este cel culinar. De la ciorba, pilaf, mici ┼či p├ón─â la sarmale, foarte multe din m├ónc─ârurile rom├óne┼čti sunt de fapt de origine otoman─â.