Catedrala Încoronării din Alba Iulia, construită în timp record

La realizarea acestei Catedralei Încoronării din Alba Iulia și a complexului de clădiri s-a întrebuințat, pentru prima dată, betonul armat la construcțiile de biserici, în anii 1921-1922. Proiectele de beton armat au fost întocmite, după un studiu deosebit, de inginerii Dumitru Marcu (1884-1942) și Aurel A. Beleș, viitorul academician. Execuția lucrării a fost realizată de „Antrepriza inginer Tiberiu Eremia” S.A., sub conducerea inginerului Dumitru Marcu.

Unul dintre primii specialiști de la noi în construcțiile de beton armat, Dumitru Marcu creează o școală ce formează o întreagă pleiadă de meșteri în domeniul construcțiilor. Când a fost nevoie să se realizeze Catedrala Încoronării din Alba Iulia, într-un timp care constituie un record, D. Marcu a fost însărcinat cu conducerea și execuția lucrărilor. A condus aceste lucrări cu o energie și o pricepere pe care numai cei care au cunoscut împrejurările grele de realizare o pot îndeajuns aprecia.

Catedrala Încoronării are în plan o lungime de 43 m, lățimea de 18 m și 45 m înălțime până la vârful crucii de pe cupolă. Structura de rezistență a bisericii este realizată din beton armat și zidărie de cărămidă portantă. Deoarece clădirea s-a așezat „în locul unor case vechi cu pivnițe afunde, mari” s-a ales, ca soluție de fundare, realizarea, mai întâi, a unui radier general de beton armat, pe care s-a continuat executarea fundațiilor propriu-zise. Turla principală s-a așezat pe patru coloane de beton armat, iar zidăriile au fost din cărămidă bine presată, adusă de la Cluj, Aiud și Turda. Până la soclu s-a întrebuințat mortar de ciment, de aici în sus mortar cu var.

Piatra de temelie a Catedralei a fost așezată în ziua de 28 martie 1921.

Catedrala se înalţă văzând cu ochii

Aprovizionat din abundență și aflat în permanență în atenția guvernului, șantierul a progresat în mod remarcabil. Pentru a constata ritmul în care se realizau lucrările, Regele Ferdinand și Regina Maria se deplasează la Alba Iulia în ziua de 27 aprilie 1921. În acel moment fusese deja realizat radierul general din beton armat și se executaseră fundațiile cu placa aferentă cotei +1,20 m. Cu acest prilej, Regele Ferdinand îi va semna arhitectului Victor Gh. Ștefănescu toate planurile de construcție.

Despre modul în care se lucra pe șantier aflăm din interviul inginerului C. Grigorescu publicat în ziarul „Alba-Iulia”, la 3 iulie 1921, cu titlul „Pregătirile pentru încoronare”. Se spunea: „Dat fiind termenul scurt în care trebuie să se predeie destinațiunei sale clădirea se lucrează cu zor ziua și noaptea. Numărul mare al lucrătorilor întrebuințați, sprijinul eficace al căilor ferate care pune la dispoziție imediat materialul rulant și mai ales vigilența inginerilor care, stând mereu la postul lor de conducere, vreau să deie ceva într-adevăr monumental, a adus rezultatul ca abia după două luni de la începerea lucrărilor, partea cea mai grea a zidirii să fie realizată”.

La 7 septembrie 1921, șantierul bisericii de încoronare era aproape de final, astfel că, la 8 septembrie, a fost montată crucea de pe turla catedralei.

La 1 decembrie 1921, construcția Catedralei era terminată.

Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia a fost construită în timp record

„Nimeni nu bănuia că este posibilă în țara noastră o muncă în stil mare, făcută «americănește», cu mare dispreț față de timp și spațiu. Lucrările de încoronare sunt o exemplificare. O priveliște minunată se deschide cercetătorului, în spatele cetății pe unde a intrat M.S. Regele și zice-se și Mihai Viteazul. Un turn monumental, aproape isprăvit, legat prin coridoare de reședința regală și muzeu, în mijloc fiind biserica de încoronare, zidită după stilul și sufletul românesc, cu gândul primar de a crea ceva armonic și nu mare. Schelele sunt deja luate, și zidirile apar în armonică frumusețe, dând prilej de contemplație estetică cercetătorului. Opera dlui arhitect Victor Ștefănescu va rămâne în istoria artei românești, căci spiritul creator se vădește pretutindeni”, se preciza în perioadă.

Se amintește și afirmația inginerului D. Marcu: „întregul material utilizat este numai din țara noastră, chiar și marmura roșie din interiorul Catedralei”.

Acest text este un fragment din articolul „Coroana de oţel a regilor României”, publicat în numărul 40 al revistei Historia Special, disponibil la toate punctele de distribuție a presei, în perioada 28 septembrie - 25 noiembrie 2022, și în format digital pe paydemic.com.