Castrul roman de la Apulum  jpeg

Castrul roman de la Apulum

­čôü Dacia antic─â
Autor: Constantin Inel

Cunoscut ╚Öi ca ÔÇ×ora╚Öul celor trei fortifica╚ŤiiÔÇŁ, Alba Iulia posed─â un patrimoniu arheologic deosebit de interesant ╚Öi variat, dar ╚Öi extrem de important pentru istoria na╚Ťional─â a Rom├óniei. Amplasarea ├«ns─â╚Öi a localit─â╚Ťii pe malul drept al Mure╚Öului, la confluen╚Ťa acestuia cu alte dou─â importante r├óuri (Ampoiul ╚Öi Sebe╚Öul), a oferit condi╚Ťiile optime unei dezvolt─âri deosebite a locuirii umane ├«nc─â din perioada epocii pietrei, cu debutul vie╚Ťii urbane imediat dup─â cucerirea Daciei ╚Öi transformarea ├«n provincie roman─â (mijlocul sec.II d.Chr.).

Datorit─â pozi╚Ťiei ce asigura un control al circula╚Ťiei pe Valea Mure╚Öului (anticul Maris), precum ╚Öi al zonei aurifere a Mun╚Ťilor Apuseni, dup─â cel de-al doilea r─âzboi cu dacii condu╚Öi de regele Decebal, ├«mp─âratul roman Traian, decide stabilirea la Apulum (numele latin al localit─â╚Ťii Alba Iulia, provenit din numele dacic al a╚Öez─ârii Apoulon), a unei legiuni romane, pentru care, bine├«n╚Ťeles, trebuia ridicat un castru de legiune.

Dislocat─â de la Vindobona (Viena), Legiunea a XIII-a Gemina, care a participat la ambele r─âzboaie daco-romane, ├«ncepe s─â ridice castrul de la Apulum, locul de fundare fiind  plasat pe un platou u╚Öor ├«nclinat de la vest spre est, parte a celei de a treia terase naturale a Mure╚Öului. O prim─â etap─â a castrului este faza de lemn, ce cuprindea fortificarea cu  val de p─âm├ónt, palisad─â ╚Öi turnuri de lemn, acesta fiind construit la Apulum, pe la anul 107 d.Chr. (sub Traian), dar nu se cunosc detalii tehnice despre aceast─â faz─â.

Dacia Romana jpg jpeg

Castrul cu zid de piatr─â, a fost construit cel mai probabil sub ├«mp─âratul Hadrian, p├ón─â ├«n jurul anului 125 d.Chr., elemente importante ale acestuia fiind cercetate ├«n mai multe puncte ├«ntre anii 1982-1998 (porta principalis dextra), respectiv 2011-2012 (via principalis si cl─âdirea comandamentului ÔÇô principia castrului). Dimensiunile castrului sunt de cca. 480 x 432 metri (de unde rezult─â o suprafa╚Ť─â de aproape 21 hectare), laturile lungi fiind cele de nord, respectiv sud.

Un castru roman tipic

Cu bune analogii ├«n provinciile dun─ârene ale Imperiului Roman, castrul de la Apulum respect─â cu stricte╚Ťe planimetria consacrat─â ╚Öi organizarea intern─â a castrelor legionare romane. Astfel, ╚Öi ├«n cazul castrului de la Apulum, fortifica╚Ťia cuprindea cele patru por╚Ťi de acces: pe latura de est porta praetoria, pe latura de sud porta principalis dextra, pe latura de nord ÔÇô porta principalis sinistra, respectiv pe latura de vest porta decumana. ├Än centrul castrului se ├«n─âl╚Ťa cl─âdirea comandamentului legiunii - principia. ├Än interiorul zidurilor se construia un val de p─âm├ónt - agger, lipit de zid, iar ├Än afara zidurilor, dup─â o suprafa╚Ť─â dreapt─â, berma, era s─âpat un ╚Öan╚Ť ad├ónc, fossa.

├Än castru fusese stabilit─â o re┼úea de drumuri, chiar din momentul tras─ârii sale pe teren, Via Principalis ┼či Via Praetoria, dispuse perpendicular (ÔÇ×├«n cruceÔÇŁ), ├«ntre principalele por┼úi, av├ónd un rol deosebit ├«n organizarea spa┼úiului ├«ntregului castru. Via Principalis, unea por┼úile de pe laturile de nord ┼či sud ale castrului (Porta principales), str─âb─ât├ónd fortifica┼úia de-a latul ┼či ├«mp─âr┼úind castrul ├«n dou─â p─âr┼úi de dimensiuni inegale: spre est Praetentura (unde se aflau cl─âdirile edificiilor publice ÔÇô cl─âdirile tribunilor, spitalul, b─âile sau depozite de cereale, dar ╚Öi bar─âci ale trupei), iar spre vest, dup─â amplasamentul cl─âdirii comandamentului se afl─â Retentura, unde erau amplasate, de regul─â, bar─âcile legionarilor. Via Praetoria conducea de la Porta Praetoria de pe latura estic─â, spre edificiul comandamentului, situat la intersec╚Ťia cu Via Principalis. Din spatele cl─âdirii comandamentului leg─âtura cu Porta decumana era asigurat─â prin Via decumana.

Via Saggularis era drumul circumcastral, care ├«nconjoar─â castrul la baza agger-ului, ├«n interior, av├ónd practic rolul unui drum de rond (de gard─â) ce asigura leg─âtura cea mai scurt─â (┼či rapid─â) ├«ntre por┼úile principale ┼či turnurile de col┼ú sau de curtin─â.

Dificultatea ob╚Ťinerii unor secven╚Ťe arheologice semnificative din trecutul roman al acestei fortifica╚Ťii este accentuat─â de suprapunerea peste castrul roman a celorlalte dou─â fortifica╚Ťii: cetatea medieval─â Alba Iulia (ce preia exact conturul zidurilor fostului castru roman, la care adaug─â dou─â bastioane pe col╚Ťurile de sud), respectiv fortifica╚Ťia bastionar─â Alba Carolina (aceasta include cetatea medieval─â existent─â la  ├«nceputul secolului XVIII, ├«n fortul principal cu ╚Öapte bastioane). De asemenea, succesiunea ridic─ârii unor ansambluri de cl─âdiri ecleziastice, militare sau laice, ├«n interiorul fortifica╚Ťiilor, a condus la modificarea complet─â a spa╚Ťiului interior al fostului castru roman, pentru dezvelirea c─âruia doar foarte pu╚Ťine sectoare mai pot fi luate ├«n discu╚Ťie. 

Ceea ce s-a putut cerceta arheologic ╚Öi pune ├«n valoare, pentru castrul Legiunii a XIII-a Gemina de la Apulum, constituie la acest moment un traseu turistic-cultural roman, format din poarta de sud a castrului (porta principalis dextra), drumul roman Via principalis, respectiv o parte din cl─âdirea comandamentului castrului  - principia.

Piatra pentru castru, adus─â de la 10 kilometri

Din observa╚Ťiile ╚Öi cercet─ârile arheologice realizate de-a lungul timpului, se poate spune c─â piatra cu care s-au ridicat zidurile castrului de la Apulum, a fost t─âiat─â ├«n blocuri mari paralelipipedice ce c├ónt─âresc peste 300 kg, ├«n cariera de calcar aflat─â la peste 10 kilometri la nordul anticului Apulum, fiind adus─â aici cu carele ╚Öi zidit─â de solda╚Ťii legiunii, buni cunosc─âtori ai tehnicilor de construc╚Ťie.

Tehnica realiz─ârii zidurilor de incint─â ╚Öi a turnurilor de supraveghere este cunoscut─â sub numele latin de opus quadratum, ├«n care zidul este format din dou─â paramente de  blocuri paralelipipedice dispuse paralel, mai groase la baz─â, cu spa╚Ťiul dintre ele umplut cu bolovani. Pe de alt─â parte, construc╚Ťiile interioare ale cl─âdirilor militare erau ridicate ├«n tehnica opus incertum care semnific─â un zid ridicat din piatr─â spart─â neregulat─â, legat─â cu mortar. C─âr─âmida roman─â apare ├«n situa╚Ťia realiz─ârii elementelor de pavaje interioare sau exterioare, a instala╚Ťiilor de ├«nc─âlzire (Hypocaustum), precum ╚Öi la diferitele elemente construite pentru transportul, colectarea sau evacuarea apei (sistemele de canalizare, conductele de ap─â, b─âile publice ale solda╚Ťilor, etc).

De asemenea, alte materiale descoperite destul de frecvent ├«n cercet─ârile arheologice din castru sunt ╚Ťiglele romane (tegulae), folosite la sistemele de acoperire ale cl─âdirilor, dar ╚Öi la porticus-urile create pentru amenajarea unor cl─âdiri cu cur╚Ťi interioare sau pentru delimitarea cl─âdirilor la strad─â. Din p─âcate, lemnul care a fost utilizat cu siguran╚Ť─â la toate cl─âdirile din interiorul castrului, dar ╚Öi la sistemul de fortificare, nu s-a p─âstrat datorit─â perisabilit─â╚Ťii sale ├«n cursul celor aproape dou─â milenii de la ridicarea castrului, astfel c─â el poate fi recunoscut doar c─â a fost utilizat ├«n sistemele constructive ale castrului de la Apulum.

Vom parcurge succint ├«n cele ce urmeaz─â, c├óteva detalii legate de vestigiile arheologice romane ale anticului Apulum, care au fost cercetate ╚Öi puse ├«n circuitul turistic ├«n ultimii ani la  Alba Iulia. Poarta de sud a castrului avea dou─â turnuri masive ridicate pe trei nivele fiind acoperite cu ╚Ťigle. Un masiv pinten median din piatr─â desp─âr╚Ťea cele dou─â intr─âri carosabile ├«n castru, pentru ├«nchidere fiind plasate dou─â por╚Ťi grele din stejar, una fiind folosit─â pentru intrarea ├«n castru, cealalt─â pentru ie╚Öirea carelor ╚Öi solda╚Ťilor.

Prin porta principalis dextra  intrau sau plecau ├«n misiune ├«n fiecare zi solda╚Ťii Legiunii a XIII-a Gemina, unitate care a asigurat organizarea ╚Öi coordonarea sistemului de ap─ârare a Daciei, p├ón─â pe la anul 168 d.Chr., c├ónd a fost adus─â ├«n Dacia ╚Öi Legiunea a V-a Macedonica ╚Öi stabilit─â la Potaissa (Turda).

Via Principalis Alba Iulia jpg jpeg

Via principalis din castrul roman Apulum

Drumul numit via principalis, f─âcea leg─âtura ├«ntre por╚Ťile principale plasate pe laturile de sud ╚Öi nord ale castrului de la Apulum ╚Öi trecea prin fa╚Ťa principiei, loc unde se intersecta cu via praetoria ÔÇô drumul ce venea de la porta praetoria, aflat─â la est. Pentru a se asigura drenajul drumului, solda╚Ťii au construit un canal de c─âr─âmid─â, chiar ├«n axul longitudinal al acestuia, iar pentru apele pluviale au fost realizate ╚Öi cele dou─â rigole laterale de pe ambele p─âr╚Ťi/laturi ale drumului via principalis.

Drumul era străjuit de un porticus, ale cărui coloane se racordau prin acoperiș, la clădirile militare plasate de o parte și de alta a drumului. Pe drumul ce era pavat cu lespezi mari de piatră treceau carele cu alimente, ulei, vin și sare, precum și cu echipamente și materiale necesare taberei militare.

Curierii militari sau solda╚Ťii afla╚Ťi ├«n misiune traversau ├«n grab─â jum─âtatea de sud a castrului, de la poarta principalis dextra, p├ón─â la intrarea ├«n comandamentul legiunii, unde trebuia s─â aduc─â toate informa╚Ťiile ╚Öi mesajele ce ╚Ťineau de misiunea lor.

Principia castrului Apulum

Datorit─â evolu╚Ťiei urbanistice a zonei unde este amplasat─â principia,  ├«n perioada 2011-2012, a fost cercetat─â numai partea de sud a cl─âdirii comandamentului; cealalt─â jum─âtate se afl─â sub strada N. Iorga ┼či par┼úial sub cl─âdirea Universit─â┼úii ÔÇ×1 Decembrie 1918ÔÇŁ din Alba Iulia.

Pe baza jum─ât─â┼úii cercetate s-a propus ├«ntregirea grafic─â pentru planul construc┼úiei. Astfel, se poate deduce prin m─âsur─âtori c─â Principia se afla ├«n pozi┼úie central─â fa┼ú─â de laturile de sud ┼či nord ale castrului, la cca.170 m de acestea; latura din spate se afl─â la cca. 245 m fa┼ú─â de zidul de vest.

Principia2 jpg jpeg

Principia, reconstituire digital─â

Dimensiunile planului ├«ntregit grafic ale Principiei sunt de aproximativ 85 metri  lungime ┼či 65 metri l─â┼úime; partea din fa┼ú─â a construc┼úiei (estic─â) se afl─â sub strada Al. Sterca Sulu┼úiu ┼či par┼úial sub cazarma pontonierilor,  iar jum─âtatea de nord a principiei este acum sub str. N. Iorga ┼či cl─âdirea Universit─â┼úii.

Clădirea comandamentului Legiunii a XIII-a Gemina este un ansamblu construit care are toate cele patru părţi componente ale unei clădiri de comandament de tip Forum:

Oecus ÔÇô reprezint─â principala parte a cl─âdirii, amplasat─â pe latura din spate ╚Öi cuprinde un num─âr de 7 ├«nc─âperi, care au urm─âtoarea destina╚Ťie: ├«n pozi╚Ťia central─â este Aedes Principiorum (camera sacr─â ce con╚Ťine ╚Öi stindardele legiunii ╚Öi statuile ├«mp─âra╚Ťilor romani); la subsolul aedes-ului, avem Aerarium (camera/ni╚Öa subteran─â plasat─â la subsolul Aedes-ului, ├«n care se p─âstra tezaurul legiunii ╚Öi celelalte fonduri gestionate pentru activit─â╚Ťile legiunii ├«n provincia Dacia); de o parte ╚Öi de alta a aedes-ului sunt ├«nc─âperi/birouri ├«nc─âlzite cu instala╚Ťii complexe de hypocaustum;, ├«n aceste birouri se deruleaz─â activit─â╚Ťile administrative ale legiunii: Tabularium (camerele ce con╚Ťin arhiva de stat gestionat─â de comandan╚Ťii legiunii),  Officium (birouri militare ├«n care lucrau liber╚Ťii sau sclavii).

Basilica, curtea interioar─â acoperit─â, care se prezint─â ca o sal─â mare plasat─â transversal, ├«n fa╚Ťa oecus-ului, interiorul basilicii fiind prev─âzut cu coloane ce sus╚Ťineau acoperi╚Öul. Sala avea dimensiuni identificate de cca.15 x 65m, con┼úinea dou─â ┼čiruri de postamente pe lungime, o ├«nc─âpere pe latura de sud, respectiv una echivalent─â pe latura de nord (acestea fiind tribunalele unde se citeau ├«n fiecare diminea╚Ť─â ordinele de serviciu pentru subunit─â╚Ťi, dar ╚Öi sanc╚Ťiunile pentru solda╚Ťii indisciplina╚Ťi). ├Äntre curtea acoperit─â/basilica ┼či curtea mare (atrium) se afla un porticus ┼či probabil trepte. ├Än zona central─â a basilicii au fost g─âsite mai multe  fragmente de inscrip┼úii cu liste de solda┼úi, precum ╚Öi o pies─â deosebit─â dar fragmentar─â: acvila sculptat─â ├«n marmur─â ├«n tehnica altoreliefului; ea reprezint─â un vultur cu aripile deschise. 

Atrium - curtea interioar─â descoperit─â, flancat─â pe laturile de sud ╚Öi nord de armamentarium ÔÇô care, tehnic, este termenul pentru depozitul de arme ÔÇô arsenal, dar practic cuprinde s─âlile ├«n care se instruiau ofi╚Ťerii ╚Öi solda╚Ťii; de asemenea sunt atestate prin inscrip╚Ťii ╚Öi schola sau collegium ÔÇô sedii ale diverselor asocia╚Ťii/cluburi de ofi╚Ťeri ╚Öi subofi╚Ťeri din cohortele legiunii. Este de presupus s─â existe un porticus sus╚Ťinut de coloane de jur-├«mprejurul cur╚Ťii interioare. Curtea interioar─â era pavat─â cu lespezi de piatr─â, iar descoperirile arheologice atest─â ╚Öi amenajarea ├«n c├óteva puncte a unor postamente pentru inscrip╚Ťii votive ╚Öi, probabil, statui. Astfel, au fost descoperite mai multe inscrip╚Ťii dedicate familiei imperiale ale lui Septimius Severus, care atest─â cel mai probabil vizita imperial─â a fiului acestuia, ├«mp─âratul Caracalla, al─âturi de mama sa, ├«mp─âr─âteasa Iulia Domna, ╚Öi ├«n acest castru de legiune, ├«n jurul anului 212 d.Chr. 

principia1 jpg jpeg

Intrarea principală în principia, reconstituire digitală

Intrarea ├«n principia, al c─ârei portal era amplasat pe latura de est, la intersec╚Ťia celor dou─â drumuri: via praetoria cu via principalis. Din p─âcate, intrarea ├«n comandamentul roman nu poate fi cercetat─â, deoarece peste amplasamentul ei s-a ridicat una din caz─ârmile militare austriece, realizate ├«n a doua jum─âtate a secolului XIX.

La Alba Iulia, istoria prinde via╚Ť─â

Pe l├óng─â materialul epigrafic foarte important, descoperit recent prin cercet─ârile arheologice din castrul roman de la Apulum, vechile colec╚Ťii ale Muzeului Na╚Ťional al Unirii din Alba Iulia de╚Ťin o impresionant─â zestre de monumente arhitecturale (coloane, baze, capiteluri), inscrip╚Ťii votive dedicate de c─âtre ofi╚Ťeri sau solda╚Ťi ai legiunii, sau statui de ofi╚Ťeri, iar la restaurarea ╚Öi punerea ├«n circuitul turistic a unei p─âr╚Ťi din situl arheologic Principia castrului Apulum, a fost realizat ╚Öi un mic lapidarium ├«n aer liber, care prezint─â ├«n mod  interactiv importan╚Ťa acestui castru pentru istoria militar─â a Daciei romane.

La Alba Iulia istoria prinde via╚Ť─â, datorit─â trupelor Legiunea a XIII-a Gemina, Lupii de fier ai  Apoulonului, sau Garda cet─â╚Ťii Alba Carolina ce asigur─â constant spectacole de reenactement istoric, reconstituind secven╚Ťe originale din trecutul fabulos al acestor locuri.

Principia  - ansamblul protejat al cl─âdirii comandamentului Legiunii a XIII-a Gemina de la Apulum turi╚Ötii vor afla povestea castrului roman ╚Öi se vor putea transpune pentru c├óteva clipe ├«n via╚Ťa militar─â a soldatului roman, purt├ónd echipamentul complex ce a fost reconstituit aici. Colec╚Ťia deosebit de bogat─â de arheologie clasic─â  daco-roman─â, poate fi vizitat─â la Muzeul Na╚Ťional al Unirii, al─âturi de celelalte secven╚Ťe de istorie na╚Ťional─â ale fostei capitale a Transilvaniei medievale, respectiv de Sala Unirii ÔÇô templul Rom├óniei Mari.