Volumul First Folio, la Folger Shakespeare Library, Washington DC, SUA

Cartea care a salvat pentru posteritate opera lui Shakespeare

Publicat la șapte ani după moartea dramaturgului englez, volumul First Folio a reunit 36 de piese și a păstrat pentru generațiile următoare texte care, în lipsa acestui volum, s-ar fi putut pierde definitiv.

În istoria literaturii universale, puține cărți au avut un rol atât de important în transmiterea unei opere precum First Folio, prima ediție colectivă a pieselor lui William Shakespeare, publicată la Londra în 1623. Dincolo de prestigiul său literar și de valoarea sa bibliografică, volumul reprezintă una dintre cele mai importante mărturii ale modului în care cultura europeană a început să recunoască teatrul drept o formă majoră de creație artistică.

Intitulat „Mr. William Shakespeares Comedies, Histories, & Tragedies” („Comediile, piesele istorice și tragediile domnului William Shakespeare”), volumul a apărut la șapte ani după moartea autorului, survenită în 1616. Cele 36 de piese reunite în paginile sale au contribuit decisiv la transmiterea operei shakespeariene până în prezent. Importanța ediției este cu atât mai mare cu cât 18 dintre piesele incluse nu fuseseră tipărite anterior.

O epocă în care piesele de teatru nu erau încă monumente literare

La începutul secolului al XVII-lea, piesele de teatru erau scrise în primul rând pentru a fi reprezentate pe scenă. Spre deosebire de poezie sau de alte forme literare considerate demne de conservare în volume prestigioase, textele dramatice aveau adesea o existență legată de activitatea companiilor de actori și de nevoile spectacolelor.

În timpul vieții lui Shakespeare, numeroase piese ale sale au fost publicate în ediții de format redus, tip broșură, cunoscute sub numele de quarto. Acestea erau mai accesibile decât volumele de mari dimensiuni, dar calitatea textelor putea varia considerabil. Unele ediții prezentau diferențe față de versiunile păstrate în alte exemplare sau manuscrise, iar procesul prin care textele ajungeau la tipar nu era întotdeauna riguros controlat.

Moartea dramaturgului, în 1616, a făcut și mai importantă problema conservării operei sale. Nu exista încă o ediție care să reunească sistematic piesele sale într-un singur volum, iar manuscrisele de teatru erau documente vulnerabile, expuse pierderii sau deteriorării.

În acest context, publicarea unei ediții colective nu a reprezentat doar un gest editorial. A fost și o intervenție decisivă în istoria memoriei culturale: textele destinate inițial scenei urmau să fie păstrate și ca opere literare.

Potrivit Folger Shakespeare Library, instituție care deține cea mai mare colecție de exemplare First Folio din lume, volumul din 1623 a fost primul folio publicat în Anglia consacrat exclusiv pieselor de teatru.

Prietenii care au adunat piesele

Inițiativa publicării volumului le-a aparținut lui John Heminge și Henry Condell, doi actori care lucraseră alături de Shakespeare în compania teatrală King's Men. Ambii îi fuseseră colegi și apropiați, iar implicarea lor a fost esențială pentru transformarea unui repertoriu de teatru într-o colecție destinată posterității.

Heminge și Condell au adunat textele pieselor și au coordonat pregătirea ediției, colaborând cu editori și tipografi londonezi. Volumul a fost publicat de Edward Blount și Isaac Jaggard, iar tipărirea a fost realizată în atelierul familiei Jaggard.

În prefața adresată cititorilor, cei doi compilatori au prezentat cartea ca pe o modalitate de a pune la dispoziția publicului textele lui Shakespeare într-o formă demnă de autorul lor. Ei au susținut că au urmărit să ofere versiuni cât mai apropiate de textele originale, spre deosebire de unele ediții anterioare, pe care le considerau defectuoase sau insuficient de fidele.

Desigur, afirmațiile lor trebuie citite și în contextul promovării comerciale a volumului. Cercetătorii moderni nu consideră că First Folio oferă pretutindeni un text perfect sau definitiv. Totuși, apropierea compilatorilor de Shakespeare și experiența lor teatrală au făcut posibilă reunirea unor surse importante pentru transmiterea pieselor.

Prefața este, în sine, un document semnificativ: ea dezvăluie atât intenția de a păstra opera unui dramaturg dispărut, cât și efortul de a-i consolida statutul de autor important al literaturii engleze.

De ce formatul folio a făcut diferența

Importanța volumului ține și de forma sa materială. Termenul folio (din lat. „folium” – „frunză”, n.r.) desemnează un format de carte obținut prin împăturirea în două a unei coli de hârtie, fiecare coală rezultând în patru pagini. Cărțile astfel realizate erau voluminoase, relativ costisitoare și dedicate, de regulă, unor subiecte considerate importante: istoria, religia sau alte domenii ale cunoașterii.

Publicarea pieselor lui Shakespeare într-un asemenea format a constituit o schimbare de perspectivă. Teatrul, o artă vie, legată de interpretare și de spectacol, primea un obiect editorial cu prestigiul rezervat operelor demne de păstrat în biblioteci.

First Folio a organizat cele 36 de piese în trei categorii: comedii, piese istorice și tragedii. Această structură a influențat felul în care generațiile următoare au citit și au clasificat dramaturgia shakespeariană.

Portretul lui William Shakespeare, publicat în First Folio
Portretul lui William Shakespeare, publicat în First Folio Foto: © Daderot / Wikimedia Commons

Volumul conține și portretul gravat al dramaturgului, realizat de Martin Droeshout, una dintre puținele reprezentări vizuale ale lui Shakespeare considerate autentice. Imaginea, însoțită de un poem al lui Ben Jonson, a devenit ulterior una dintre cele mai cunoscute reprezentări ale scriitorului.

Astfel, First Folio nu a conservat doar texte, ci a contribuit la construirea imaginii publice a lui Shakespeare ca autor de prim rang.

Optsprezece piese salvate de la uitare

Argumentul cel mai puternic în favoarea importanței istorice a volumului este unul concret: dintre cele 36 de piese incluse în First Folio, 18 nu fuseseră publicate anterior. În absența ediției din 1623, transmiterea lor către generațiile următoare ar fi fost extrem de improbabilă, iar unele s-ar fi putut pierde definitiv.

Lista cuprinde titluri esențiale, precum „Macbeth”, „Iulius Cezar”, „A douăsprezecea noapte”, „Furtuna”, „Cum vă place” și „Antoniu și Cleopatra”. Astăzi, aceste opere sunt jucate pe scenele lumii, studiate în universități și reinterpretate în film și literatură.

Prima pagină a tragediei „Antoniu și Cleopatra”, în First Folio
Prima pagină a tragediei „Antoniu și Cleopatra”, în First Folio Foto: © Folger Shakespeare Library Digital Image Collection

Fără First Folio, imaginea pe care o avem despre Shakespeare ar fi radical diferită. Am pierde nu doar câteva titluri importante, ci și o parte din diversitatea universului său dramatic. În plus, volumul nu este important exclusiv pentru piesele publicate aici pentru prima dată. Unele dintre textele sale diferă de versiunile apărute anterior în ediții quarto.

Prin urmare, First Folio oferă și variante ale unor opere deja cunoscute, păstrând pasaje și formulări esențiale pentru cercetarea filologică și pentru stabilirea textelor utilizate în edițiile moderne.

Trebuie precizat că First Folio nu este o transcriere perfectă a unui manuscris original al dramaturgului. Manuscrisele complete ale pieselor nu s-au păstrat, iar ediția conține propriile erori și particularități tipografice. Cercetătorii compară și astăzi versiunile din First Folio cu edițiile quarto timpurii pentru a stabili, acolo unde este posibil, formele cele mai apropiate de textele lui Shakespeare.

Importanța volumului nu constă, așadar, în faptul că ar fi eliminat toate incertitudinile, ci în faptul că a păstrat o parte decisivă din materialul pe baza căruia aceste incertitudini pot fi cercetate.

De la carte tipărită la patrimoniu universal

First Folio a fost urmat de alte ediții colective: Second Folio, în 1632, Third Folio, în 1663–1664, și Fourth Folio, în 1685. Aceste volume au continuat să transmită și să modifice, în anumite privințe, opera shakespeariană. În timp, edițiile timpurii au devenit surse indispensabile pentru editori, istorici ai teatrului și cercetători ai limbii engleze.

Astăzi, First Folio este considerat una dintre cele mai importante cărți din istoria literaturii și a tiparului. Valoarea sa nu se reduce la raritate sau la prețul exemplarelor existente. Ea provine mai ales din rolul său în supraviețuirea unei opere care continuă să influențeze cultura contemporană.

Conform Folger Shakespeare Library, sunt cunoscute în prezent 235 de exemplare supraviețuitoare ale ediției din 1623, tipărită probabil în circa 750 de xemplare. Unele se păstrează în biblioteci și colecții publice, altele în colecții private. Fiecare exemplar poartă urmele propriei istorii: adnotări, însemnări ale foștilor proprietari, pagini deteriorate sau intervenții de restaurare. Cartea este, prin urmare, și un document despre felul în care generațiile succesive au citit, au păstrat și au valorizat opera lui Shakespeare.

Importanța sa continuă să fie confirmată de spectacolele inspirate de aceste texte, de edițiile critice și de cercetările dedicate teatrului elisabetan. First Folio face posibilă o întâlnire cu Shakespeare care depășește limitele unei singure epoci: cititorii și spectatorii de astăzi pot descoperi, prin intermediul unei cărți tipărite acum patru secole, întrebări despre putere, iubire, ambiție, identitate și condiția umană care rămân actuale.

O moștenire păstrată prin tipar

Publicat în 1623, First Folio reprezintă mai mult decât prima ediție integrală a pieselor lui Shakespeare. Este rezultatul unei colaborări între oameni care îi cunoscuseră opera din interiorul teatrului și care au înțeles că aceasta merita transmisă dincolo de durata unei reprezentații sau a unei generații.

Prin reunirea a 36 de piese, dintre care 18 nu fuseseră publicate anterior, volumul a conservat o parte fundamentală a patrimoniului literar universal. În același timp, a contribuit la transformarea dramaturgului într-un autor a cărui operă putea fi citită, studiată, editată și reinterpretată la nesfârșit.

Patru secole mai târziu, First Folio rămâne o dovadă a puterii cărții de a salva de la dispariție creațiile unei culturi. Fără această ediție, Shakespeare ar fi rămas, poate, un dramaturg celebru al epocii sale. Datorită ei, opera sa a devenit o moștenire comună, capabilă să traverseze secolele și să vorbească publicului din întreaga lume.

Foto sus: Volumul First Folio, la Folger Shakespeare Library, Washington DC, SUA (© Daderot / Wikimedia Commons)

Surse:

The Shakespeare First Folio, About the Folger First Folios, Folger Shakespeare Library;

The First Folio (1623), Internet Shakespeare Editions, University of Victoria;

Shakespeare’s First Folio, British Library

Mai multe pentru tine...