Carol al II lea   Zizi Lambrino: un divorţ regal cu iz de tabloid jpeg

Carol al II-lea - Zizi Lambrino: un divorţ regal cu iz de tabloid

­čôü Monarhia ├«n Rom├ónia
Autor: Vartan Arachelian

S-a scris ┼či s-a vorbit mult despre c─âs─âtoria morganatic─â a prin┼úului Carol cu Ioana Lambrino. Se ┼čtie ├«ns─â mai pu┼úin despre existen┼úa unei conven┼úii intervenite ├«ntre p─âr┼úi, la 14 iulie 1921, adic─â la un an ┼či jum─âtate de la pronun┼úarea hot─âr├órii de anulare a c─âs─âtoriei ┼či la ┼čase luni de la na┼čterea copilului Mircea-Grigore, primogenitura. O conven┼úie, cum se nume┼čte ea ├«n termeni juridici, un t├órg, cum aveau s-o denun┼úe c├órtitorii monarhiei!

Oricum s-ar numi actul ├«ncheiat, nu ├«ncape nicio ├«ndoial─â c─â pre┼úul pl─âtit de Banca General─â a ┼ó─ârii Rom├óne┼čti, din surse proprii sau din conturile Casei Regale, ├«n patruzeci de rate semestriale, era menit s─â secretizeze pentru dou─âzeci de ani intimit─â┼úi sensibile nu doar pentru fostul ei so┼ú, dar ┼či pentru viitorul monarhiei.

Iconfoto jpeg

Click aici pentru a vedea mai multe imagini inedite

Totul se aranjase ├«n culisele puterii. Documentul, scris de m├ón─â, pe ┼čase pagini ministeriale, e redactat sobru, sec, un contract comercial perfect, un contract beton, care merit─â s─â figureze ca model de urmat de exper┼úii ├«n conciliabule comerciale. Era menit s─â acopere juridic orice eventualitate litigioas─â. Fusese semnat ├«ntre ÔÇ×Banca general─â a ┼ú─ârii rom├óne┼čti, ├«n virtutea v─ârs─âm├óntului primit ┼či a instruc┼úiunilor care-l ├«nso┼úesc ┼či care devin condi┼úiunile prezentei ├«n┼úelegeri c─âtre dna. Jeanne LambrinoÔÇť.

Nu ┼čtim cine negociase pentru fosta so┼úie, dar pre┼úul ob┼úinut ni-l recomand─â ca un excelent profesionist al baroului bucure┼čtean. Banca, dup─â ce acoperea cu 500.000 de lei cheltuielile de dup─â divor┼ú ale Ioanei Lambrino, urma s─â transfere la o mare banc─â parizian─â un capital de 2.200.000 de franci, din care beneficiara trebuia s─â primeasc─â semestrial o rent─â de 5%, adic─â 110.000 de franci francezi. Dup─â dou─âzeci de ani, Ioana Lambrino urma s─â intre ├«n posesia ├«ntregului capital, adic─â s─â devin─â st─âp├ón─â pe vaca gras─â care-i va fi asigurat ei ┼či b─âiatului rezultat din aceast─â c─âs─âtorie un trai mai mult dec├ót decent.

Condiţiile puse, Ioanei Lambrino

Niciun eveniment sau accident care putea interveni ├«n existen┼úa ei nu era l─âsat f─âr─â o solu┼úie, a┼ča c─â Ioana Lambrino, intr├ónd ├«n silentio stampa, va avea traiul asigurat! Bun─âoar─â, dac─â ea g─âsea de cuviin┼ú─â s─â-┼či cumpere o cas─â, exista o rezolvare pentru a face acest lucru. Dac─â ar fi hot─âr├ót s─â se rec─âs─âtoreasc─â avea posibilitatea s─â primeasc─â 800.000 de franci, iar renta r─âm├ónea tot de 5%, dar din suma diminuat─â la 1.400.000 de franci. Ce i se cerea ├«n schimb?

ÔÇ×Dna. J. Lambrino se oblig─â a nu ridica nici un fel de preten┼úiuni ┼či a nu face nici un alt act vexatoriu sau d─âun─âtor pentru vreunul dintre membrii familiei Regale, oricare ar fi el. Dna. J. Lambrino se declar─â ├«nc─â r─âspunz─âtoare de orice alt asemenea act, care s-ar comite, fie de c─âtre un membru al familiei sale, fie chiar de c─âtre o persoan─â str─âin─â, c├ónd autorul actului ar comite cu ajutorul informa┼úiunilor date de d├ónsa sau sub inspira┼úiunea sa. ├Än caz de abatere de la aceste ├«ndatoriri, oricare ar fi ea, sau de comiterea din partea altuia a unui act, de care este astfel r─âspunz─âtoare, dna. J. Lambrino va fi dec─âzut─â din toate drepturile nerealizate ├«nc─â, care decurg din prezenta conven┼úiune. Dec─âderea va fi urmarea de drept a abaterii sau a r─âspunderii ┼či vor fi notificate, dup─â constatarea de banc─â prin scrisoare recomandat─â la domiciliul ales pentru aceast─â conven┼úiune...ÔÇť

Zizi Lambrino, a cărei căsătorie cu Carol al II lea, de la Odessa, din septembrie 1918, a fost anulată de Casa Regală, împreună cu fiul celor doi, Mircea Grigore, născut în ianuarie 1920 jpeg

S─â recunoa┼čtem ├«ns─â c─â cerin┼úele finan┼úatorului erau severe, ┼čtiind c─â nu doar gura lumii e slobod─â, dar ┼či presa e at├ót de iscoditoare ├«nc├ót cu greu discre┼úia doamnei ├«n cauz─â putea fi dovedit─â ├«n ap─ârare. De aceea, avocatul ei va reu┼či s─â ob┼úin─â de la partea advers─â asigurarea c─â nu orice zvon sau b├órf─â va fi un prilej de a ├«n┼ú─ârca renta. Pentru asta, ap─âr─âtorul a reu┼čit s─â impun─â un mecanism complicat, care-i asigura clientei posibilitatea de a descuraja abuzul:

 ÔÇ×Orice contesta┼úiune din partea dnei. J. Lambrino va fi adus─â la cuno┼čtin┼úa b─âncii ┼či va fi adresat─â Primului Prezident al Cur┼úii de Casa┼úiune, fie de c─âtre banc─â ├«n termen de 15 zile de la primirea ei, fie direct de c─âtre dna. J. Lambrino. Aceast─â contesta┼úie se va judeca de Primul Prezident ┼či de al┼úi doi Preziden┼úi ai Cur┼úii de Casa┼úie tra┼či la sor┼úi de Primul Prezident. ┼×i vor judeca ├«n trei, iar ├«n cazul de necompletare a num─ârului de trei, prin refuz sau oricare alt─â ├«mprejurare, contesta┼úia se va judeca de Primul Prezident sau de Prezidentul cel mai vechi ├«n grad dintre Preziden┼úi, care ar fi primit ├«ns─ârcinarea de arbitru. Preziden┼úii, sau unul dintre ei, dup─â citarea p─âr┼úilor, ascult├ónd explica┼úiunile lor verbale sau lu├ónd cuno┼čtin┼ú─â de memoriile depuse de d├ónsele ├«n termenul ┼či la ziua ce vor fixa, ┼úin├ónd seama ┼či de ├«mprejur─ârile ├«n care s-a comis abaterea, cu depline puteri, ├«n ultim─â instan┼ú─â, f─âr─â a fi ┼úinu┼úi de alt─â form─â de procedur─â ┼či f─âr─â ca deciziunea lor s─â fie supus─â opozi┼úiei, apelului, recursului sau revizuirei. ├Än caz de refuz de a judeca din partea tuturor Preziden┼úilor, contesta┼úiunea va fi supus─â judec─â┼úii unei persoane alese de comun acord de p─âr┼úi, sau, ├«n caz de ne├«n┼úelegere, persoanei desemnate de Primul Prezident al Cur┼úii de Casa┼úie. Judecata se va face ├«n condi┼úiunile ar─âtate mai sus pentru judecata Preziden┼úilor. Judecata contesta┼úiunei nu va putea suspenda plata rentei, care se continu─â a fi servit─â pentru un semestru, plata ratelor urm─âtoare r─âm├ón├ónd suspendat─â de drept p├ón─â la pronun┼úareÔÇť.

A┼ča cum spuneam, aceast─â conven┼úiune e redactat─â de m├ón─â, de┼či institu┼úiile beneficiau deja de serviciul ma┼činii de scris. Dup─â cum se vede ┼či din num─ârul de exemplare ÔÇô c├óte una pentru p─âr┼úi ÔÇô conciliabulele fuseser─â foarte discrete. Motivul e u┼čor de presupus, sursa acestui capital trebuia s─â r─âm├ón─â secret─â;Banca Na┼úional─â a Rom├óniei, numit─â ├«n anii ÔÇÖ20 Banca General─â a ┼ó─ârii Rom├óne┼čti, era, p├ón─â la na┼úionalizarea comunist─â din 1948, o institu┼úie privat─â. Cel pu┼úin atunci, ├«n deceniul trei al secolului trecut, liberalii de┼úineau capitalul ei ┼či probabil c─â tot ei aveau s─â finan┼úeze desp─âr┼úirea ÔÇ×amiabil─âÔÇť de so┼úia morganatic─â a viitorului monarh

Ofert─â f─âcut─â unui editor american:ÔÇ×Cartea mea e gataÔÇť

Stabilit─â ├«mpreun─â cu fiul ei la Paris, Zizi avea s─â urmeze, un timp, obliga┼úiile asumate. Dar, ├«n acea perioad─â, avea s─â se preocupe de redactarea ÔÇ×c─âr┼úii vie┼úii eiÔÇť. Chiar dac─â nu ┼čtia c├ónd avea s─â fie oportun─â publicarea ei. Prilejul ap─âru dup─â aproape cinci ani, la cump─âna dintre anii 1925 ┼či 1926. Carol provocase o a doua criz─â dinastic─â. Tot pentru o femeie. ├Än locul unei brunete, o ro┼čcovan─â. Situa┼úia monarhiei era mult mai grav─â dec├ót dup─â escapada de la Odesa. ├Äncurcat cu Elena Lupescu, el p─âr─âsea nu doar pozi┼úia de mo┼čtenitor al Tronului, dar ┼či so┼úia, copilul de patru ani, Mihai, ┼či, o dat─â cu ei, ┼úara. Probabil c─â aceast─â furtun─â care sl─âbea Tronul o f─âcu pe Zizi s─â se repead─â la Bucure┼čti. Nu pentru a o salva, desigur;venea ├«n ┼úar─â pentru a cerceta ├«ndeaproape ├«n ce m─âsur─â acest eveniment putea s─â-i afecteze interesele, dar ┼či s─â vad─â dac─â nu apar oportunit─â┼úi pentru a ameliora statutul ei ┼či al fiului.

Sosirea ├«n Capital─â, la 8 ianuarie 1926, e reperat─â de Siguran┼úa General─â. O sintez─â a filajului la care a fost supus─â Zizi e redactat─â la 11 martie 1926, la dou─â luni dup─â sosirea ei la Bucure┼čti. Fie pentru c─â vizita ÔÇ×obiectivuluiÔÇť filat s-a prelungit at├ót de mult, ├«n ciuda obliga┼úiei contractate ├«n scris, fie din motive informative, cum ar fi luarea ├«n supraveghere ┼či cercetare a celor contacta┼úi de ea. Nu ┼čtim c├ónd avea s─â se re├«ntoarc─â la Paris, dar, de┼či venit─â la Bucure┼čti la ├«nceputul lui ianuarie, o lun─â mai t├órziu (la 1 februarie) se afla tot la hotelul Ath├Ęn├ęe Palace, unde ÔÇ×a sosit ┼či a descins la acela┼či hotel (ÔÇŽ) mama sa Frusina Lambrino ├«mpreun─â cu copilul Lulu ┼či guvernanta Louce BertheÔÇŁ.

Urmeaz─â o lung─â list─â de persoane care au ┬şfrecventat-o pe Zizi la hotel sau pe care ea le-a frecventat ├«n ora┼č. Sunt ad─âugate adresele, raporturile, prietenii ┼či rudele cu care a intrat ├«n contact. Din filajul de atunci ne atrag aten┼úia numele lui Constantin Mille, directorul ziarului ÔÇ×LuptaÔÇť, cu care Zizi ÔÇ×avea convorbiri telefonice, vizite ├«n familie ┼či la gazet─â, ei se ├«nrudescÔÇť, cu maiorul Epaminonda Arghiropol, ÔÇ×este de la Marele Stat Major al armatei (sec┼úia opera┼úii) cu care Zizi Lambrino avea dese convorbiriÔÇť, cu reprezentantul oficiului comercial englez, Louis Johnston etc. Probabil c─â ├«n arhivele serviciilor secrete sunt mai multe ├«nscrisuri care ar putea lumina motiva┼úiile vizitei Ioanei Lambrino la Bucure┼čti, ca ┼či riscurile pe care ┼či le-a asumat prelungindu-┼či ┼čederea. Probabil c─â vizita a avut darul s─â ├«i lumineze calea pe care urma s─â mearg─â, dup─â re├«ntoarcerea acas─â ÔÇô adic─â pe Rue Borghese 64, Neuilly-Paris, Fran┼úa ÔÇô, ├«n anul abia ├«nceput, 1926.

├Än prim─âvar─â va ├«ncepe ostilit─â┼úile. Dac─â ar fi s─â le compar─âm cu o partid─â de ┼čah, primul g├ónd ar fi c─â ea, juc├ónd cu albele, preferase gambitul reginei. Regina Maria tocmai ├«ncepuse o vizit─â ├«n America. Nu era singurul motiv pentru care Zizi se adresa unui editor american cu oferta manuscrisului, deja pritocit, ├«n ale c─ârui ┼čanse de a fi un best seller credea cu ├«ndrept─â┼úire. Cititorii de dup─â Marele R─âzboi, ca ┼či noi ast─âzi, adorau pove┼čtile roman┼úioase ┼či, ├«n special, cele cu prin┼úi ┼či prin┼úese care se iubeau ┼či se urau cu pasionalitatea t├órgove┼úilor. Iat─â oferta f─âcut─â editorului de peste Ocean, la 18 octombrie 1926: ÔÇ×Drag─â domnule Stuart, A┼ča cum i-am spus ├«n aprilie trecut prietenului dumneavoastr─â, domnul Winkler, sunt gata s─â reiau cu dumneavoastr─â discu┼úia privind publicarea c─âr┼úii mele.

N-am f─âcut-o p├ón─â acum pentru c─â am crezut c─â momentul prielnic a trecut ┼či c─â trebuie s─â a┼čtept un prilej mai potrivit pentru o asemenea publicare. Sosirea reginei Maria ├«n America ├«mi ofer─â ocazia potrivit─â. Cartea mea e gata;ea con┼úine povestea adev─ârat─â a vie┼úii mele ┼či toate ├«mprejur─ârile extraordinare prin care am trecut Prin┼úul Carol ┼či cu mine. ├Än carte sunt fotografii precum ┼či scrisori ale Prin┼úului Carol care vin s─â confirme spusele mele. Se va ├«n┼úelege din ce scriu cine este Regina Maria ┼či care este adev─âratul ei caracter.

Sunt sigur─â c─â aceast─â carte prin ├«ntregul ei va interesa mult publicul american. Cartea e scris─â ├«n francez─â, dar dumneavoastr─â o ve┼úi putea traduce ├«n America. Dac─â ├«mi r─âspunde┼úi de urgen┼ú─â v─â voi trimite imediat documentele astfel ├«nc├ót cartea s─â apar─â ├«n timpul ┼čederii Reginei ├«n America sau imediat dup─â plecarea sa. V─â cer pentru carte o sut─â de mii de dolari ┼či 3% din v├ónzarea ei. Suma de o sut─â de mii de dolari reprezint─â capitalul meu actual pe care l-a┼č pierde ├«n urma public─ârii c─âr┼úii. Deci trebuie s─â fiu asigurat─â ├«n aceast─â privin┼ú─â. Sunt dispus─â, de asemenea, s─â vin ├«n America pentru o filmare, dac─â aceasta ar fi foarte avantajoas─â materialmente ┼či dac─â dumneavoastr─â v─â ├«ns─ârcina┼úi cu toate cheltuielile privind deplasarea ┼či sejurul acolo.

Fiul meu, micul prin┼ú Mircea ÔÇô a fost foarte grav bolnav ÔÇô este acum ├«n convalescen┼ú─â. ├Än┼úelege┼úi, drag─â domnule Stuart, c─â dac─â intentez acest proces ÔÇô care va ├«ncepe la sf├ór┼čitul lui octombrie ÔÇô ┼či dac─â fac public─â povestea vie┼úii mele este doar din obliga┼úia de a m─â sacrifica pentru copilul meu al c─ârui singur sprijin sunt eu. Poate c─â America, cea mare ┼či generoas─â, m─â va ajuta ┼či m─â va sus┼úine, chiar dac─â ex-soacra mea, Regina Maria, este pe cale s─â o seduc─â cu z├ómbetul ei pentru a-┼či face reclam─â. V─â cer un r─âspuns telegrafic ┼či, dac─â propunerea mea v─â convine, v─â rog s─â trimite┼úi urgent o persoan─â autorizat─â cu un contract ├«n regul─â ┼či eu v─â voi remite cartea. Sper s─â pot conta pe simpatia dumneavoastr─â ┼či ┼čtiu c─â lu├ónd aceast─â afacere ├«n m├óinile dumneavoastr─â o ve┼úi duce la bun sf├ór┼čit cu onestitate. Primi┼úi, domnule, asigurarea ├«naltei mele considera┼úii, Princesse J. Lambrino, 64 Rue Borghese, Neuilly-Paris, FranceÔÇť.

Oare aceast─â misiv─â a apucat s─â treac─â Oceanul? Copia ei dactilografiat─â ┼či corectat─â cu creionul am g─âsit-o ├«n arhiva Casei Regale. Cum a fost ea sustras─â, nu ┼čtim, dar, oricum, face parte din acela┼či film. Tot aici, ├«n arhiva Casei Regale, se afl─â, decodat─â, ┼či urm─âtoarea telegram─â, ÔÇ×strict confiden┼úial─âÔÇť, adresat─â de Lega┼úia Rom├óniei din Paris Ministerului de Externe de la Bucure┼čti:

 ÔÇ×Am fost chemat ast─âzi de A.S.R. Principele Carol I (sic!) care m-a rugat s─â V─â previn c─â doamna Zizi Lambrino preg─âte┼čte ├«n colaborarea unui publicist american o carte care va fi publicat─â ├«n America. Aceast─â carte con┼úine atacuri ┼či aluziuni injurioase ┼či calomnioase la adresa Suveranilor no┼čtri ┼či mai cu seam─â M. S. ReginaÔÇť.

Te bate g├óndul c─â nu doar epistola destinat─â s─â treac─â Oceanul, dar ┼či obiectul negociat, manuscrisul, c─âzuse ├«n m├óinile serviciului secret. S─â fi fost ex-Principele Mo┼čtenitor cel care beneficia de serviciile acestui... serviciu de informa┼úii secrete?

Timp de un sfert de veac, cartea redactat─â ├«n francez─â avea s─â r─âm├ón─â ├«n manuscris ┼či publicat─â abia ├«n 1950, la Paris, sub titlul So┼úul meu, Carol al II-lea. Dar anul 1926, c├ónd fiul doamnei Zizi Lambrino ├«mplinea v├órsta ┼čcolariz─ârii, este ┼či anul primei tentative de a ├«nc─âlca acea conven┼úiune secret─â ├«ncheiat─â cu Casa Regal─â, nu doar prin tentativa de a publica o carte ├«n care s─â-┼či povesteasc─â via┼úa. Dincolo de avantajele unui scandal din care spera s─â trag─â alte avantaje, succesul editorial din Statele Unite i-ar fi adus capitalul necesar s─â suplineasc─â renta viager─â asigurat─â de la Bucure┼čti, pe care ar fi pierdut-o. Nu i se ur├óse, cum se zice, de traiul decent, ca s─â nu spunem luxos, asigurat prin pre┼úul pl─âtit, ci fusese constr├óns─â s─â ├«ncalce legea t─âcerii de o scaden┼ú─â care nu suporta am├ónare:v├órsta la care fiul ei trebuia s─â mearg─â la ┼čcoal─â.

Zizi ├«┼či dorea pentru fiul ei numele regal

Avea s─â fie un r─âzboi lung care, nu peste mult timp, va face secolul! ├Än octombrie 1926, dup─â cum afl─âm din scrisoarea adresat─â editorului american, copilul era ├«n convalescen┼ú─â dup─â o suferin┼ú─â nespecificat─â. Urma s─â fie elev ├«n clasa ├«nt├ói. ├Änscrierea copilului s-a izbit de o chestiune formal─â. ┼×i anume, dorin┼úa ├«ndrept─â┼úit─â a mamei de a repara absen┼úa din certificatul de na┼čtere a numelui tat─âlui. Altfel spus, ea urm─ârea s─â dob├óndeasc─â pentru Mircea-Grigore numele regal pe care Justi┼úia rom├ón─â i-l refuzase. Pour raisons politiques, dup─â cum scrie ÔÇ×Le QuotidienÔÇť, unul dintre numeroasele ziare fran┼úuze┼čti care avea s─â se ocupe de acest scandal declan┼čat ├«nainte de a se fi potolit v├ólv─âtaia produs─â de renun┼úarea la Tron a lui Carol. Le proviseur du lycee Michelet, directorul de studii, n-a putut satisface dorin┼úa mamei de a-l trece pe Mircea ├«n registrul ┼čcolii ca fiu al lui Carol, ÔÇ×ex-prince de RoumanieÔÇť.

Tribula┼úiile acestui proces au toate ingredientele unui film tematic cu care Hollywood-ul c├ó┼čtig─â de un secol pia┼úa interna┼úional─â. Personajele care se confrunt─â nu sunt ni┼čte anonimi, ci au identit─â┼úi cu mare poten┼úial mediatic, se expun voluntar reflectoarelor opiniei publice. ┼×i asta nu oriunde, ci chiar ├«n Fran┼úa republican─â ┼či liberal─â! Spe┼úa procesului e soarta unui copil venit pe lume ├«n urma unei ├«nfocate pove┼čti de dragoste, ├«n plin r─âzboi, care a sfidat barierele impuse de o institu┼úie... feudal─â;victima e, nu-i a┼ča?, un copil inocent c─âruia i se refuz─â paternitatea real─â din motive de cast─â, un copil condamnat s─â fie batjocura viitorilor colegi de ┼čcoal─â, ca bastard, de┼či e primul n─âscut al viitorului Rege al Rom├óniei.

Procesul ÔÇô care urma s─â se desf─â┼čoare la Paris, capitala primei ┼ú─âri din lume care desfiin┼úase nu doar monarhia, dar ┼či inegalitatea oamenilor pe criterii de cast─â ÔÇô era menit s─â acuze tocmai nedreptatea produs─â unui descendent al ilustrei familii dinastice, Hohenzollern, a c─ârei ramur─â valah─â introdusese interdic┼úia vexatorie ca vl─âstarele sale s─â nu se c─âs─âtoreasc─â cu b─â┼čtina┼če etc. etc. Scandalul va ┼úine mult timp prima pagin─â a presei pariziene. Nu ├«ns─â ┼či la Bucure┼čtiÔÇŽ