ÔÇ×G├ónditorul de la HamangiaÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×Femeie ╚Öez├óndÔÇŁ (foto: CristianChirita / Wikimedia Commons)

Care este originea misterioasei culturi Hamangia?

­čôü Preistorie
Autor: Redac╚Ťia

Descoperirea, ├«n 1952, ├«n localitatea Hamangia, comuna Baia, jude╚Ťul Constan╚Ťa, a primelor vestigii arheologice atribuite de c─âtre profesorul Dumitru Berciu acestei culturi, a ridicat de la bun ├«nceput numeroase semne de ├«ntrebare. ├Än primul r├ónd, vasele de lut ars cu forme ╚Öi decoruri nemai├«nt├ólnite p├ón─â atunci demonstrau existen╚Ťa unor comunit─â╚Ťi umane care p─âreau a nu avea r─âd─âcini ├«n spa╚Ťiul dintre Dun─âre ╚Öi mare. De unde veneau, dac─â veneau de undeva? Cine erau cei care le creaser─â ╚Öi le folosiser─â? Unde le erau str─âmo╚Öii? ╚śi mai ales, ce se ├«nt├ómplase cu urma╚Öii celor care tr─âiser─â acolo?

Studiul atent al tuturor fragmentelor ceramice, al uneltelor, al resturilor colibelor sau bordeielor din a╚Öez─ârile ├«n care s-au f─âcut s─âp─âturi arheologice a ├«nceput treptat s─â ridice, pu╚Ťin c├óte pu╚Ťin, v─âlul enigmatic a╚Öternut de timp. Analiz├ónd ╚Öi compar├ónd ceea ce se ╚Ötia despre descoperiri f─âcute pe spa╚Ťii vaste, arheologii, ╚Öi primul dintre ei avea s─â fie profesorul Dumitru Berciu, au ├«nceput, pas cu pas, s─â contureze un tablou din ce ├«n ce mai cuprinz─âtor. Astfel, prin caracteristicile formelor sale de manifestare, s-a putut stabili c─â aceast─â cultur─â ├«╚Öi are originile ├«n culturile neoliticului mijlociu balcano-anatolian, scrie Muzeul Na╚Ťional de Istorie a Rom├óniei.

Chiar dac─â ├«nc─â nu se poate demonstra foarte precis, originea acestei culturi se reg─âse╚Öte ├«n mod cert ├«n Anatolia, de unde comunit─â╚Ťile acesteia au plecat, ├«ntr-un moment ce poate fi considerat ca reprezent├ónd ├«nceputul epocii anatoliene a cuprului, spre alte meleaguri, respectiv spre ╚Ť─ârmurile de vest ale M─ârii Negre.

Care vor fi fost motivele acestei migra╚Ťii este ├«nc─â greu de ├«n╚Ťeles. Lipsa resturilor de locuire sau a mormintelor ├«n toat─â Peninsula Balcanic─â i-a f─âcut pe speciali╚Öti s─â cread─â c─â, foarte probabil, aceste comunit─â╚Ťi au ajuns ├«n nord-estul Bulgariei ╚Öi ├«n Dobrogea, circul├ónd de-a lungul ╚Ť─ârmului M─ârii Negre. Odat─â stabilite aici, s-au extins spre interior, probabil de-a lungul v─âilor r├óurilor. Acesta este momentul ├«n care Dobrogea intr─â ├«n istoria perioadei neolitice.

Era pentru prima dat─â c├ónd ├«n preistoria zonei era documentat─â existen╚Ťa unor comunit─â╚Ťi care, av├ónd cuno╚Ötin╚Ťe foarte avansate de naviga╚Ťie, mai precis de ceea ce numim ast─âzi ÔÇô cabotaj, locuiesc acest teritoriu. Evolu╚Ťia sa, relativ ├«ndelungat─â, de-a lungul a cca ╚Öapte - opt secole, a permis eviden╚Ťierea a trei faze, dintre care ultimele dou─â au fost subdivizate la r├óndul lor. Comunit─â╚Ťile culturii Hamangia au preferat s─â locuiasc─â ├«n a╚Öez─âri situate pe terasele r├óurilor sau v─âilor, ├«n apropierea cursurilor de ap─â sau pe malurile lacurilor litorale.

Nici una dintre a╚Öez─ârile cunoscute p├ón─â ├«n prezent nu este fortificat─â. Locuin╚Ťele nu par s─â fi fost dispuse dup─â un plan preexistent. Cele ad├óncite ├«n p─âm├ónt, preponderente ├«n decursul fazelor ini╚Ťiale, puteau avea una sau, mai rar, dou─â sau trei ├«nc─âperi. Cele de suprafa╚Ť─â aveau suprafe╚Ťe de p├ón─â la 30 m┬▓, cu pere╚Ťi de lut ╚Öi o structur─â de rezisten╚Ť─â de lemn, acoperit─â cu pu╚Ťin lut.

Complexul arheologic de la Durankulak (Bulgaria), așezare întemeiată de reprezentanţii culturii Hamangia (foto: Ivan Vajsov / Wikimedia Commons)

Complexul arheologic de la Durankulak (Bulgaria), așezare întemeiată de reprezentanţii culturii Hamangia (foto: Ivan Vajsov / Wikimedia Commons)

Corpurile deceda╚Ťilor erau depuse ├«n spa╚Ťii special rezervate, necropole. Cea mai important─â este cea descoperit─â ╚Öi cercetat─â la Cernavod─â unde au fost studiate peste 400 de morminte. Ritul predominant era ├«nhuma╚Ťia. Corpul decedatului era ├«nso╚Ťit de obiecte diferite, arme, unelte, podoabe, dar ╚Öi ceramic─â sau diferite oase de animale.

Acestea au permis afirmarea unor diferen╚Ťieri sociale ├«ntre deceda╚Ťi. Analizele antropologice au relevant existen╚Ťa unei popula╚Ťii amestecate cu elemente ce puteau proveni at├ót din Anatolia, c├ót ╚Öi din zona est-mediteranean─â, al─âturi de cele autohtone. Studierea uneltelor de silex a demonstrat persisten╚Ťa unor tradi╚Ťii mai vechi, anterioare, caracterizate de microlitism ╚Öi tehnicile de cioplire.

Foarte probabil, acestea se datoreaz─â popula╚Ťiei autohtone ce locuia ├«n zonele unde se stabiliser─â noii veni╚Ťi ╚Öi cu care ace╚Ötia au intrat ├«n contact. Oasele diverselor animale descoperite ├«n cursul cercet─ârilor arheologice sugereaz─â cu pregnan╚Ť─â importan╚Ťa cre╚Öterii animalelor, ├«n principal a ovicaprinelor, dar ╚Öi a bovinelor, porcul fiind totu╚Öi pu╚Ťin reprezentat. Al─âturi de aceast─â ocupa╚Ťie, v├ón─âtoarea furniza ╚Öi ea o parte important─â din carnea consumat─â.

├Än func╚Ťie de caracteristicile mediului, erau v├óna╚Ťi mistre╚Ťul, cerbul, c─âpriorul sau chiar m─âgarul s─âlbatic. Ceramica este, la r├óndul ei, caracterizat─â de forme ╚Öi decoruri caracteristice. ├Äns─â ceea ce individualizeaz─â comunit─â╚Ťile acestei culturi este, ├«n primul r├ónd, plastica antropomorf─â care, ╚Öi ea, demonstreaz─â origini anatoliene. Sf├ór╚Öitul evolu╚Ťiei acestor comunit─â╚Ťi este neclar deocamdat─â. Putem presupune, datorit─â intenselor contacte ╚Öi schimburi cu alte comunit─â╚Ťi ale culturilor Boian ╚Öi Precucuteni situate la vest ╚Öi nord, c─â treptat se va fi ajuns la amestecuri de popula╚Ťii ce vor fi cunoscute mai t├órziu sub numele de gumelni╚Ťene.

Cite╚Öte mai multe am─ânunte despre ÔÇ×G├ónditorul de la HamangiaÔÇŁ pe site-ul Muzeului Na╚Ťional de Istorie a Rom├óniei.

Foto sus: ÔÇ×G├ónditorul de la HamangiaÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×Femeie ╚Öez├óndÔÇŁ (foto: CristianChirita / Wikimedia Commons)