C├ónd vorbele goale trimit oameni nevinova┼úi la moarte   Procesul Bandei de sabotori ┼či diversioni┼čti de la Canalul Dun─âre Marea Neagr─â   jpeg

C├ónd vorbele goale trimit oameni nevinova┼úi la moarte - Procesul Bandei de sabotori ┼či diversioni┼čti de la Canalul Dun─âre-Marea Neagr─â

Joi, 31 iulie 1952, ÔÇ×Sc├«nteiaÔÇť tip─âre┼čte ├«n partea de jos a paginii ├«nt├ói textul urm─âtor, pe c├ót de scurt, pe at├ót de ┼čocant, provenit de la Agerpres: ÔÇ×DESCOPERIREA UNEI BANDE DE SABOTORI ┼×I DIVERSIONI┼×TI. Organele Securit─â┼úii de Stat au descoperit pe ┼čantierele construc┼úiei Canalului Dun─ârea-Marea Neagr─â o band─â de sabotori ┼či diversioni┼čti care, strecura┼úi ├«n diferite posturi de conducere, au dus o activitate de subminare a lucr─ârilor construc┼úiei Canalului. Au fost aresta┼úi: Ing. Frangopol Niculae, fost antreprenor, fost ┼čef al Diviziei Plan-Produc┼úie a Direc┼úiei Generale a Canalului. Ing. Rozei Aurel, fost mare negustor ┼či industria┼č, fost ┼čef al sectorului Planificare a D.G.C. Ing. Cern─âtescu Petre, fost industria┼č, fost comandant legionar, fost ┼čef al sectorului mecanic a D.G.C. Ing. Munteanu Eugen, legionar ┼či fost informator al siguran┼úei antonesciene. Farmache Menelas, fost procuror militar la Curtea Mar┼úial─â Timi┼čoara pe vremea dictaturii antonesciene. Ing. Vasile Neculai, fost consilier ┼či ac┼úionar la societatea ┬źMica┬╗ ┼či al┼úii. Cercet─ârile sunt ├«n cursÔÇť. 

Atmosfera pentru o asemenea ┼čtire fusese preg─âtit─â de o alta, un pic mai mare, tip─ârit─â ├«n pagina a doua a num─ârului din 12 iulie 1952 al ziarului: ÔÇ×├Än adun─ârile care au avut loc zilele trecute pe ┼čantierele Canalului Dun─âre-Marea Neagr─â, la care au participat sute de muncitori, tehnicieni ┼či ingineri, au fost demascate ┼či alungate o serie de elemente du┼čm─ânoase care se strecuraser─â pe ┼čantierul Canalului. Printre ace┼čtia sunt: fostul ┼čef contabil al Direc┼úiei Generale a Canalului, Weiss, ┼či complici de-ai s─âi ca Ion Ciolac, Constantin Mira, Vi┼čoiu, ┼×tefan Popescu, Ernest Sleziac, T─ânase T─ân─âsache, Stelian R─âdulescu ┼či al┼úii de teapa lor, fo┼čti proprietari de apartamente, ma┼čini de pia┼ú─â, ateliere, restaurante etc., sprijinitori activi ai r─âzboiului de jaf hitlerist. Proteja┼úi de elementele du┼čm─ânoase care se strecuraser─â ├«n aparatul Ministerului de Finan┼úe, ace┼čtia s-au coco┼úat ├«n posturi de r─âspundere pe ┼čantier, de unde au fr├ónat bunul mers al lucr─ârilor. Constructorii de pe ┼čantiere ┼či-au dat seama c─â, datorit─â activit─â┼úii du┼čm─ânoase a acestor elemente, s-au ├«nt├órziat ├«n repetate r├ónduri comenzile ┼či investi┼úiile pentru lucr─âri, se acordau sume prea mici ┼či se t─âiau arbitrar planurile de cass─â, ceea ce crea dificult─â┼úi ├«n desf─â┼čurarea lucr─ârilor, transporturilor, deplas─ârilor, pl─â┼úii salariilor etc. De asemeni, sus-numi┼úii se ocupau cu r─âsp├óndirea de zvonuri mincinoase printre muncitorii de pe ┼čantiere. Dup─â ce au fost demascate t├ólh─âriile ┼či ma┼čina┼úiunile lor, ace┼čti bandi┼úi au fost alunga┼úi de pe ┼čantierele Canalului, iar mul┼úi dintre ei au fost deferi┼úi justi┼úiei populareÔÇť. 

Demascarea elementelor du┼čm─ânoase ├«n adun─âri, ┼čedin┼úe de partid, prin ÔÇ×Sc├«nteiaÔÇť ┼či prin ziarele de Partid, se constituie ├«ntr-o realitate de necontestat a perioadei 1947-1953. Chiar dac─â ┼čtirea venea de pe ┼×antierul Canalului Dun─âre-Marea Neagr─â ÔÇô un spa┼úiu care furnizase p├ón─â atunci doar note, articole ┼či reportaje plesnind de entuziasm, ea nu ┼čoca, mai ales c─â ne aflam ├«n plin─â campanie de demascare a deviatorilor de dreapta ┼či a ├«mp─âciuitorismului. Comunicatul din 31 iulie 1952, despre descoperirea ┼či arestarea bandei de sabotori ┼či diversioni┼čti de la Canal avea ├«ns─â toate datele pentru a ┼čoca. Era vorba de persoane cu func┼úii importante ├«n conducerea lucr─ârilor de pe ┼čantier. Acuza┼úia se referea la subminarea m─âre┼úei construc┼úii. M─ârea┼úa construc┼úie fusese ├«nf─â┼úi┼čat─â p├ón─â acum doar sub aspectele muncii eroice ┼či entuziaste a angaja┼úilor condu┼či de Partid. Existen┼úa unei bande de sabotori ┼či diversioni┼čti sugera ├«ns─â c─â lucr─ârile nu se desf─â┼čurau cu av├óntul revolu┼úionar cultivat p├ón─â atunci de ├«ntreaga pres─â. E drept, ├«n 1950, romanul lui Petru Dumitriu Drum f─âr─â pulbere, consacrat debutului lucr─ârilor, descrisese uneltirea du┼čm─ânoas─â a unui grup de pe unul dintre ┼čantiere ┼či arestarea principalilor membri. Acolo ├«ns─â era vorba de fic┼úiune. Aici e vorba ├«ns─â de realitate.

201212170931 1 jpg jpeg

Oamenii muncii ├«nfiereaz─â cu m├ónie 

Ca ┼či ├«n romanul lui Petru Dumitriu, ca ┼či ├«n multe alte crea┼úii literar-artistice din anii 1947-1953, Comunicatului ├«i urmeaz─â un num─âr ├«nsemnat de mitinguri pe ┼čantierele Canalului. Relat─ârile acestora sunt publicate de ÔÇ×Sc├«nteiaÔÇť din 1 august 1952 sub titlul ÔÇ×Constructorii Canalului Dun─âre-Marea Neagr─â ├«nfiereaz─â cu m├ónie banda de sabotori ┼či diversioni┼čtiÔÇť. R├óndurile de debut dezv─âluie cele dou─â stindarduri sub care se desf─â┼čoar─â adun─ârile: condamnarea sabotorilor ┼či angajamentul de a munci ┼či mai bine: ÔÇ×Constructorii Canalului Dun─âre-Marea Neagr─â au primit cu profund─â satisfac┼úie vestea descoperirii ┼či arest─ârii bandei de sabotori ┼či diversioni┼čti care, strecura┼úi ├«n diferite posturi de conducere, au c─âutat s─â d─âuneze lucr─ârilor uria┼čei construc┼úii. Pe ┼čantierele Canalului au avut loc meetinguri fulger, ├«n care constructorii au comentat comunicatul ap─ârut ├«n pres─â. Ei au cerut cea mai aspr─â pedeaps─â pentru ace┼čti tic─âlo┼či care, m├óna┼úi de ur─â ├«mpotriva poporului ┼či turb├ónd de furie ├«n fa┼úa succeselor tot mai mari pe care le dob├óndesc constructorii Canalului ┼či ├«ntreg poporul muncitor, au ├«ncercat s─â ├«ncetineasc─â lucr─ârile uneia din marile noastre construc┼úii socialisteÔÇť. Semnificativ─â ├«n acest sens e cuv├óntarea stahanovistului Petre Constantin, de la mitingul fulger ┼úinut la Sectorul 7-8 Lucr─âri: 

ÔÇ×ÔÇö ├«n vreme ce muncitorii, tehnicienii ┼či inginerii no┼čtri muncesc cu un minunat av├ónt pentru a-┼či ├«ndeplini angajamentele luate ├«n cinstea proiectului de Constitu┼úie ┼či a zilei de 23 August, hot─âr├ó┼úi s─â duc─â la victorie marea noastr─â construc┼úie ÔÇô o m├ón─â de nemernici au c─âutat─â s─â ni se pun─â de-a curmezi┼čul. Ei visau s─â readuc─â vremea c├ónd pe spinarea noastr─â se ghiftuiau ┼či huzureau capitali┼čtii, c├ónd jandarmii ┼či comisarii ne astupau gura ori de c├óte ori ne ceream dreptul la via┼ú─â. S─â ┼čtie ace┼čti nemernici c─â la noi ├«n ┼úar─â n-au s─â re├ónvie niciodat─â acele vremuri. Noi stim─âm ┼či pre┼úuim pe inginerii care-┼či pun cuno┼čtin┼úele ┼či capacitatea lor de munc─â ├«n slujba ┼ú─ârii, ├«n slujba poporului, dar s├óntem necru┼ú─âtori fa┼ú─â de oricine ├«ncearc─â s─â loveasc─â ├«n cuceririle noastre. Asemenea tic─âlo┼či trebuie s─â dea socoteal─â poporuluiÔÇť.

Un alt stahanovist nu uit─â un alt obiectiv al momentului ÔÇô sporirea vigilen┼úei revolu┼úionare: ÔÇ×├Än cadrul mitingului care a avut loc la sectorul 11 Excava┼úii-St├ónc─â, tov. Filip Pronoza, ┼čeful brig─âzii stahanoviste a ┼čantierului tineretului, a spus:

ÔÇö Du┼čmanul de clas─â a c─âutat s─â loveasc─â ├«n munca noastr─â, ├«n succesele noastre. Vigilen┼úa organelor de stat ┼či a oamenilor muncii i-a venit de hac. Noi suntem hot─âr├ó┼úi s─â sfredelim cu ┼či mai mult─â putere st├ónca, s─â t─âiem albie Canalului, s─â ne ducem la bun sf├ór┼čit sarcinile pe care ni le-a ├«ncredin┼úat partidul. ┼×i suntem de asemenea hot─âr├ó┼úi s─â ne ascu┼úim ┼či mai mult vigilen┼úa pentru a da pe fa┼ú─â orice du┼čman strecurat ├«n r├óndurile noastreÔÇť.

Obligatoriu 1 jpg jpeg

Descoperirea ┼či arestarea ÔÇ×Bandei de sabotori ┼či diversioni┼čtiÔÇť ┼úin de un context mai larg, de sporire a m─âsurilor dure ├«n numele luptei de clas─â. O spune amplul articol din ÔÇ×Sc├«nteiaÔÇť, 6 august 1952, 23 august 1952, tip─ârit la rubrica ├«n ajutorul agitatorului ┼či propagandistului: ÔÇ×Succesele construc┼úiei socialiste, mersul nostru ├«nainte, st├órnesc furia turbat─â a du┼čmanilor. Fapte ca arestarea, ├«n decembrie 1951, a unor spioni para┼čuta┼úi de imperiali┼čtii americani ├«n raionul F─âg─âra┼č, spre a preg─âti acte diversioniste ┼či teroriste, descoperirea ┼či zdrobirea ac┼úiunii de subminare a regimului de democra┼úie popular─â dus─â de elementele contrarevolu┼úionare grupate, datorit─â devierii de dreapta, ├«n sistemul financiaro-bancar, ca ┼či recenta arestare a bandei de sabotori ┼či diversioni┼čti de la Canalul Dun─âre-Marea Neagr─â, cheam─â pe comuni┼čti ┼či pe to┼úi oamenii muncii la ├«nt─ârirea vigilen┼úei revolu┼úionareÔÇť.

Petru Dumitriu revine la fa╚Ťa locului ca reporter al Sc├ónteii 

Drum f─âr─â pulbere, romanul lui Petru Dumitriu, publicat ├«n 1950, se petrece ├«n vara lui 1949, la ├«nceputul lucr─ârilor pe ┼čantier. Dup─â trei ani, ├«n august 1952, scriitorul revine la Canal, ├«n ipostaza de reporter, pentru a publica, ├«n num─ârul din 8 august 1952 al ÔÇ×Sc├«nteiiÔÇť, amplul reportaj ┼×i acesta e abia ├«nceputulÔÇŽ Scris ├«n cadrul campaniei de proz─â ┼či publicistic─â dedicate noii Constitu┼úii, textul se vrea relatarea progreselor uria┼če de pe ┼čantier ├«n cei trei ani de la documentarea pentru Drum f─âr─â pulbere. De┼či romanul nu e amintit ├«n reportaj, referirile la lunile de ├«nceput, at├ót ├«n planul lucr─ârilor, c├ót ┼či al oamenilor, confirm─â c─â textul se vrea o revenire la locul ├«n care se desf─â┼čoar─â ac┼úiunea lui Drum f─âr─â pulbere. Eroul reportajului e excavatoristul Filip Mitea, ales de autor pentru destinul s─âu tipic: slug─â la chiabur, vine pe ┼čantier descul┼ú, se angajeaz─â ca muncitor necalificat, devine tractorist, urmeaz─â ┼čcoala pe ┼čantier, se calific─â ├«n meseria de excavatorist ┼či e ales deputat ├«n sfatul popular al unei comune din apropierea ┼čantierului. Dup─â istorisirea felului ├«n care l-a cunoscut pe Filip Mitea cu trei ani ├«n urm─â: ÔÇ×Era ├«ntr-un loc ad├ónc, un fel de vale, scobit─â ├«n coaja de lut a p─âm├óntului. Nu se mai z─ârea nici o urm─â, nu zic de scaie┼úi, dar nici de iarb─â. De jur ├«mprejur era numai argil─â galben─â, tare, f─âr├ómi┼úat─â sau m─âcinat─â ├«ntr-o pulbere m─ârunt─â. ├«n dep─ârtare, locomotivele negre, ┼čuier├ónd ┼či sco┼ú├ónd v─âl─âtuci de fum, tr─âgeau anevoie trenuri lungi ├«nc─ârcate cu p─âm├ónt. Iar aici, ├«n mijloc, sub cerul albastru ca sineala, ├«n v├órtejul de fum ┼či nori de praf, munceau c├óteva tractoare tr─âg├ónd la remorc─â screpere. Erau tractoare sovietice din cele mari, pe ┼čenile de o┼úel lucios, ┼či screpere fabricate tot ├«n Ural, mari, greoaie ┼či ├«nc─âp─âtoare. Tractori┼čtii erau ├«n chilo┼úi de baie. Trupul gol le era acoperit de o coaj─â groas─â de praf galben; numai ├«n ochi n-aveau praf, p─ârul le era ├«mp├óslit de colb ┼či sudoarea care curgea pe el f─âcea fire de noroi. Printre ei l-am recunoscut pe Filip Mitea, despuiat, voinic, ca atunci c├ónd venise pe ┼čantier, dar cu alt─â privire, cu alt─â agerime. Motoarele Diesel p├ór├óiau asurzitor, gros, osiile screperelor ┼úipau ┼či sc├ór┼ú├óiau, tractoarele patinau opintindu-se ├«n loc ca s─â smulg─â screperele proptite cu falca-n p─âm├ónt ┼či totul de jur ├«mprejur nu era dec├ót furie a motoarelor, urlet de fier─ârie, explozii de motorin─â, sc├ór┼ú├óit strident, aer ├«nec─âcios, clocotind de praf ┼či de fum. Era g─âl─âgia de iad, fumul, praful, ├«nc─âieraea de ma┼čini, a unui c├ómp de b─ât─âlie. Filip Mitea ├«┼či m├óna tractorul, atent, ├«ncordat, ┼či al─âturi de el veneau alte trei tractoare ├«n front; dup─â trecerea lor, unde fusese un mal de p─âm├ónt era loc neted ca ├«n palm─â; ┼či dup─â ele veneau altele, dup─â care locul r─âm├ónea tot neted, dar mai jos cu o jum─âtate de metru ÔÇô iar ├«n vremea asta Filip Mitea, trudit, ager ┼či plin de praf, mi-a pierit din ochi ├«ntr-o perdea groas─â de pulbere galben─âÔÇť. Dup─â trei ani ÔÇô zice reporterul ÔÇô at├ót locurile, c├ót ┼či eroul s-au schimbat radical. 

117eb160de1de89d9058fcb0b968dbbbd68 jpg jpeg

Locurile arat─â astfel: ÔÇ×Acolo unde nu fusese nimic fumeg─â o fabric─â; mai departe e o gar─â; iar spre orizontul monoton se ├«ntind case, bar─âci, cl─âdiri ├«nalte, un turn de ap─â, ┼či ├«n locul spinilor, sute ┼či mii de st├ólpi negri purt─âtori de fire: de telefon, de telegraf, de ├«nalt─â tensiuneÔÇŽ Iar ├«n locul scaie┼úilor, peste c├ómpurile goale se ├«ntind ca ni┼čte perii f├ó┼čii de p─âdure ├«nalt─â de o ┼čchioap─â; plante tot cu spini, dar binef─âc─âtoare: salc├ómi care nu pier u┼čor, salc├ómi care opresc nisipurile ┼či aduc ploaia, salc├ómi cu frunzi┼čul tremur─âtor ┼či floarea ├«mb─âls─âmat─â ┼či dulce, pe care o iubesc albinele. Asta ├«n privin┼úa scaie┼úilor. Acum ÔÇô ├«n privin┼úa ┼čerpilor, ├«n loc de scaie┼úi au crescut st├ólpi de ├«nalt─â tensiune; ┼či-n locul viperelor care se-ncol─âceau la umbra scaie┼úilor ┼čerpuiesc pe p─âm├ónt cabluri electrice. Ad├ónc, sub nivelul stepei, acolo unde locomotivele trec a┼ča de jos ├«nc├ót nimeni nu le mai vede dec├ót dac─â ┼čade pe marginea excava┼úiei, aproape deasupra lor; acolo unde trenurile cu p─âm├ónt merg pe ┼čapte linii paralele, unele mai ad├ónci dec├ót altele; ÔÇô ei, acolo ai s─â g─âse┼čti un ┼čarpe gros ┼či negru care se ├«ncol─âce┼čte pe p─âm├ónt. Dup─â cum te fere┼čti de ┼čerpii obi┼čnui┼úi, e bine s─â nu calci nici pe acesta: ┼čarpele e un cablu de ├«nalt─â tensiune ÔÇô ┼či te poate fulgera. Dac─â mergi dup─â el p├ón─â la cap─ât, g─âse┼čti un excavator electric, iar pe excavator pe tovar─â┼čul Filip Mitea, stahanovistÔÇť.

Petru Dumitriu ne face cuno┼čtin┼ú─â cu Filip Mitea, de acum. Reportajul pare rupt dintr-o proz─â de actualitate av├ónd ├«n centru un personaj pozitiv: ÔÇ×├Änt├ói, nu-l z─âre┼čti. Vezi ma┼čina cenu┼čie, mare c├ót o cas─â, proptit─â la piciorul malului de lut. De partea cealalt─â, un ┼čir lung de vagoane basculante. Excavatorul nu st─â nici o clip─â. Se tot rote┼čte, iar sap─â, iar descarc─â. Cu c├ót stai mai mult s─â prive┼čti, cu at├ót ├«┼úi dai seama c─â ma┼čina face mi┼čc─âri foarte pu┼úine, foarte precise, ┼či care alunec─â unele ├«ntr-altele. Fiecare mi┼čcare ┼úine un num─âr anumit de secunde: ┼čapte, zece, ┼čapteÔÇŽ Excavatori┼čti de pe alte ┼čantiere vin s─â priveasc─â:

ÔÇö A redus timpul cu dou─âzeci de secunde! ÔÇö M─âi frate, Mitea ─âstaÔÇŽ d─â ┼čapte-opt sute de metri cubi! ┼×i r─âm├ón s─â priveasc─â mai departe colosul de o┼úel cenu┼čiu-verzui, pe care scrie ┼úara lui de ba┼čtin─â: U.R.S.S., ┼či ad─âugat─â de m├óna lui Filip Mitea: ┬źCu acest excavator aplic─âm metodele stahanovi┼čtilor ┼×estakov, Kotlear ┼či Antonina Jandarova!┬╗ ├Än─âuntrul ma┼činii miroase a ulei ├«nfierb├óntat ┼či v├ój├óie cele cincisprezece electromotoare ale uria┼čului. Iar ├«ntr-o cu┼čc─â de geamuri, st─âp├ón pe manete, pedale ┼či un ├«ntreg tablou de comutatoare, ┼čade, pe un scaun de piele ca al unui pilot de avion, excavatoristul Filip Mitea. S-a schimbat mult ┼či la ├«nf─â┼úi┼čare. E ├«ngrijit, ├«mbr─âcat ├«ntr-o salopet─â curat─â; fa┼úa ├«i e mai matur─â ┼či mai lini┼čtit─â. E atent, dar nu mai g─âse┼čti la el nici sfiala de pe vremuri, nici ├«ncordarea obositoare. Se simte st─âp├ón pe ma┼čin─â. Vede bra┼úul excavatorului, r├ópa de lut, trenul, chipurile celorlal┼úi fl─âc─âi din echip─â. ┼×tie c─â dincolo de ce vede el sunt ora┼čele de bar─âci ├«ntinse pe coline, c─âile ferate, ┼čoselele noi, perdelele de p─âduri plantate de cur├ónd, uzinele electriceÔÇŽ E atent la munca excavatorului; ┼×estakov te ├«nva┼ú─â s─â-l m├ónuie┼čti lin, ca s─â sco┼úi maximum de randament din el; se aude fluier├ónd locomotiva trenului care urmeaz─â s─â vie la ├«nc─ârcare; ┼či peste o or─â, vine Ionic─â Laz─âr s─â preia excavatorul din mers, dup─â metoda Antoninei JandarovaÔÇŽ O s─â trebuiasc─â s─â stea de vorb─â cu Ionic─â, ┼či apoi s─â se duc─â s─â se sf─âtuiasc─â cu tovar─â┼čii de la partid: azi e o zi deosebit─â, a intrat ├«n produc┼úie termocentrala cea nou─â, de la Ovidiu II. Zilele trecute a ├«nceput s─â func┼úioneze cea de la Doice┼čti. S├ónt ve┼čti mari, sim┼úi ┼či tu nevoia s─â faci azi mai mult dec├ót ai f─âcut ieri. De aceea merge la sfat: trebuie s─â se str─âduiasc─â s─â cear─â ┼či mai mult excavatorului. Excavatoarele p─â┼čitoare care o s─â ne vie din Uniunea Sovietic─â o s─â lucreze ┼či ele cu energia termocentralei... ┼×i Filip Mitea, atent la cupa de trei metri cubi pe care o m├ónuie┼čte, viseaz─â o clip─â la cupa de cincisprezece metri cubi cu care va s─âpa ultimele straturi de piatr─â din ad├óncul Canalului...ÔÇť.

Ca orice personaj pozitiv, Filip Mitea se afl─â ├«n ├«ntrecere socialist─â. Dar nu cu oricine, ci chiar cu nevast─â-sa: ÔÇ×┼×apte secunde, zece secunde... ┼čapte secunde ┼či iar─â ┼čapte... zece... ┼čapte... Filip Mitea lucreaz─â lini┼čtit, statornic; munca trebuie s─â fie ca o respira┼úie, calm─â; a┼ča te a┼čterni la drum lung... ┼×i mai avem drum: milioane de metri cubi trebuiesc s─âpa┼úi. Pe peretele cabinei e lipit graficul de produc┼úie pe cele trei schimburi. Norma: o linie albastr─â ce urc─â mereu. Produc┼úia e o linie ro┼čie ÔÇô mult deasupra celei albastre, tot mai mult deasupra ei. Schimbul ├«nt├ói e deocamdat─â ├«n frunte: Filip Mitea. Schimbul doi se ┼úine pe-aproape: Ion Laz─âr. Iar schimbul trei se apropie tare de tot de cifrele schimbului ├«nt├ói. ├«n dreptul liniei ro┼čii scrie: Maria Mitea. E so┼úia lui Filip; s-au cunoscut pe ┼čantier, s-au c─âs─âtorit aici ┼či locuiesc ├«ntr-una din vilele ora┼čului nouÔÇť. Activistul Maftei din Drum f─âr─â pulbere n-are timp s─â-┼či vad─â so┼úia. Nici Filip Mitea, personaj real, erou de reportaj publicat ├«n ziar, n-are vreme de a┼ča ceva: ÔÇ×Ast─âzi, Filip Mitea n-are s-o vad─â pe nevast─â-sa dec├ót t├órziu. Abia ie┼čit din schimb, se duce s─â dea ├«nd─âr─ât la bibliotec─â o carte pe care-a ┼úinut-o prea mult, fiindc─â a citit-o de dou─â ori: ┬źDeparte de Moscova┬╗. Trece iute pe l├óng─â panourile cu anun┼úuri culturale: deocamdat─â, zilele astea, e ocupat, n-are timp s─â danseze cu nevast─â-sa, nici s-o duc─â la cinematograf. Ast─â sear─â, vrea neap─ârat s─â ia cuv├óntul la o adunare; p├ón─â atunci, d─â o fug─â p├ón─â la sfatul popular al satului din apropiere. De dou─â ierni, e deputat ├«n sfatul popularÔÇť.

P├ón─â aici, locurile, atmosfera, personajele par simple prelu─âri din romanul Drum f─âr─â pulbere, publicat ├«n 1950. Preocup─ârile stahanovistului Filip Mitea ne aduc aminte c─â reportajul se petrece ├«n vara lui 1952, ba chiar ├«n august 1952. La ┼čedin┼úa Comitetului executiv al sfatului popular al comunei ├«n care a fost ales deputat, Filip Mitea se duce pentru a demasca strecurarea unui chiabur ├«n r├óndul mijloca┼čilor:

ÔÇ×ÔÇö Nu merge, m─âi tovar─â┼či, ca s─â mai fie socotit mijloca┼č Proca Gheorghe: e chiabur ├«n toat─â regula! Iar pentru Cead├ór Asan, e socotit─â prost cota, dac─â-l face s─â dea numai dou─â mii de kile! Asculta┼úi-m─â pe mine, c─â am fost argat la chiaburi, ┼či-i ┼čtiu eu cum dau gr├óul, s─â li-l treiere vecinii! Eu li-l c─âram noaptea, pe furi┼č, ca prostul. R├ód cei din ┼čedin┼ú─â, r├óde ┼či elÔÇť.

Seara, Filip Mitea particip─â ┼či ia cuv├óntul la mitingul fulger organizat pe ┼čantier ├«mpotriva ÔÇ×Bandei de sabotori ┼či diversioni┼čtiÔÇť arestat─â pe 29 iulie 1952. Atmosfera, con┼úinutul discursului nu difer─â cu nimic de atmosfera ┼či discursurile de demascare din Drum f─âr─â pulbere: ÔÇ×Iar seara la lumina reflectoarelor, e meeting pe ┼čantier. E o noapte catifelat─â, senin─â, cu puzderia de stele ┼či d├óra de pulbere de aur a C─âii Laptelui: o noapte ca acum trei ani... Numai c─â bezna roie┼čte de lumini c├ót vezi cu ochii: miile de becuri ┼či de reflectoare ale ┼čantierelor, din miezul Dobrogei ┼či p├ón─â la mare. Iar aici, ├«n mijlocul mul┼úimii, ├«n ochii ce str─âlucesc ├«n razele orbitoare ale reflectoarelor, se ridic─â excavatoristul stahanovist Filip Mitea ┼či ia cuv├óntul. Nu mai e fl─âc─âul zb├órlit ┼či zdren┼ú─âros de acum trei ani; e un b─ârbat t├ón─âr, un muncitor ├«naintat ┼či luminat; dar cu patima cu care i-a r─âspuns odinioar─â st─âp├ónului: ┬źNe mai ├«nt├ólnim noi┬╗, strig─â acum:

ÔÇö Tovar─â┼či, ┼čti┼úi cu to┼úii de ce ne-am adunat aici. Ast─âzi au fost aresta┼úi ni┼čte sabotori, care se v├ór├óser─â printre noi! V-aduce┼úi aminte c├ónd voiau s─â ne goneasc─â de pe ┼čantier? ÔÇö Filip Mitea e palid la fa┼ú─â de patima cu care vorbe┼čte: V-aduce┼úi aminte c├ónd nu erau niciodat─â bani pentru muncitori ┼či pentru construc┼úii? V-aduce┼úi aminte c├ónd ne spuneau comuni┼čtii: nu v─â clinti┼úi ┼či nu v─â pierde┼úi ├«ncrederea, c─â le venim noi ├«mpreun─â de hac. Ei, acuma le-am venit de hac! ┼×i tot nu ne-au putut ├«mpiedica! Tot am mers ├«nainte! S─âp─âm la dou─âzeci de metri ad├óncime: termocentrala de la Doice┼čti a pornit; a noastr─â a pornit ┼či ea. ├«n toat─â ┼úara merg motoarele, ┼či fierbe o┼úelul ├«n cuptoare, ┼či treier─â batozele la arie dou─â mii de kile la hectar. Oamenii se uit─â la Filip Mitea ÔÇô ┼či v─âd cu ochii ├«nchipuirii electrocentralele, canalurile, uzinele...

ÔÇö Au crezut dumnealor, sabotorii, c─â pot s─â joace cum vor pe capul nostru. Dar unde se trezesc? ┼óara nu mai e cea de alt─âdat─â ┼či nici noi nu s├óntem la fel. Avem statul nostru ┼či legile noastre. A┼úi citit cu to┼úii proiectul de Constitu┼úie: vede┼úi bine ce drepturi am cucerit noi, c├óte am ├«nf─âpuit ┼či c├óte mai ├«nf─âptuim noi. ┼×i v─â ├«ntreb, tovar─â┼či: putem noi l─âsa o m├ón─â de bandi┼úi s─â ridice m├óna la drepturile noastre, la munca noastr─â? S─â se ┼čtie bine c─â tot ce e scris ├«n legile ┼ú─ârii, ├«n legile noastre, ale oamenilor muncii, e sf├ónt ┼či trebuie respectat ├«ntocmai, iar bandi┼úii care s-au pus de-a curmezi┼čul s─â fie lovi┼úi cu toat─â asprimea legii. C─âci prea scump ne este tot ce-am c├ó┼čtigat, ca m─âcar o clip─â s─â sl─âbim vigilen┼úa sau s─â ┼čov─âimÔÇť.

201212170932 2 copy JPG jpeg

Cinci condamn─âri la moarte 

Drum f─âr─â pulbere e o oper─â de fic┼úiune, chiar dac─â despre literatur─â i se spune, la vremea respectiv─â, c─â reflect─â via┼úa. ├«n roman se descoper─â pe unul dintre ┼čantiere o band─â de sabotori condus─â de ┼čeful de personal, Mateica, band─â coordonat─â de la Bucure┼čti. A┼ča cum se vede din ┼čedin┼úa de demascare, banda ac┼úiona pentru ├«nt├órzierea lucr─ârilor la Canal prin perturb─âri ale muncii, convingerea muncitorilor s─â plece de pe ┼čantier, lansarea de zvonuri otr─âvitoare. Peste doi ani de la publicarea romanului, se descoper─â ├«n realitate o band─â de sabotori ┼či diversioni┼čti. 

Potrivit ÔÇ×Sc├ónteiiÔÇť din 30 august 1952, la clubul muncitoresc Poarta Alb─â a ├«nceput, vineri, 29 august 1952, Procesul ÔÇ×Bandei de sabotori ┼či diversioni┼čtiÔÇť de la Canalul Dun─âre-Marea Neagr─â.

Comunicatul, difuzat de Agerpres, sun─â astfel: ÔÇ×Vineri, 29 August a.c. a ├«nceput la Poarta Alb─â procesul unui grup de sabotori ┼či diversioni┼čti, strecura┼úi ├«n posturi de conducere la lucr─ârile de construc┼úii ale Canalului Dun─âre-Marea Neagr─â. Instan┼úa de judecat─â este format─â din: general maior de justi┼úie Alexandru Petrescu, ca pre┼čedinte, lt.-col. Coci┼č Gheorghe ┼či cpt. de rangul II Baciu Teodor, procuror militar, maior de justi┼úie Teodorescu Ovidiu. Pe banca acuza┼úilor se afl─â: Cern─âtescu Petre, Ciorapciu Mircea, Rozei Aurel, Frangopol Nicolae, Georgescu Gheorghe zis Topazl─âu, Vasilescu T. Nicolae zis Colorado, Ionescu Opri┼čan, Ni┼úescu Constantin, Nichita Dumitru ┼či Vieru Petre. Ap─ârarea este sus┼úinut─â de avoca┼úii Paraschivescu B─âl─âceanu pentru acuzatul Rozei Aurel, Barbu Solomon, pentru acuzatul Cern─âtescu P., Nicolae Beldie pentru acuzatul Mircea Ciorapciu, Doru Gherson-Pavel pentru acuzatul Georgescu zis Topazl─âu, Vasile Gheciu pentru acuzatul Frangopol Nicolae, Dumitru Sp├ónu pentru acuzatul Vasilescu Nicolae, Velizarie Sofianu pentru acuzatul Ionescu Opri┼čan, Teodor Butoi pentru acuzatul Ni┼úescu Constantin, Vl─âdeanu Zamfir pentru acuza┼úii Nichita Dumitru ┼či Vieru Petre. ├Än sal─â se afl─â sute de muncitori, tehnicieni, ingineri de la ┼čantierele Canalului Dun─âre-Marea Neagr─â ┼či din ├«ntreprinderile din regiune, care au primit cu satisfac┼úie vestea aprob─ârii cererii lor ca banda de sabotori ┼či diversioni┼čti s─â fie judecat─â pe locul crimei lor, pe unul din ┼čantierele Canalului. Dup─â identificarea acuza┼úilor, grefierul a dat citire actului de acuzare, ├«ntocmit de Procuratura Militar─â Teritorial─â. ├Än continuare s-a trecut la interogatoriuÔÇť.

De observat chiar de la ├«nceput, unele deosebiri dintre Comunicatul din 31 iulie 1952, despre arestarea bandei ┼či cel din 30 august 1952. Doi dintre cei aresta┼úi ÔÇô Eugen Munteanu, Menelas Farmache ÔÇô nu apar printre cei trimi┼či ├«n judecat─â. Apar ├«ns─â nume noi, cum ar fi cel ale lui Mircea Ciorapciu, Constantin Ni┼úescu, Nichita Dumitru, Petre Vieru. Comunicatul din 31 iulie 1952 ┼úinea s─â pun─â la dispozi┼úia cititorului am─ânunte despre trecutul aresta┼úilor: fost antreprenor, fost mare negustor ┼či industria┼č, legionar ┼či fost informator al siguran┼úei antonesciene. Cel despre ├«nceperea Procesului se mul┼úume┼čte cu ├«n┼čiruirea numelor. Apar, ├«n schimb, informa┼úii despre prezen┼úa ├«n sal─â a sute de angaja┼úi ai Canalului, realitate obi┼čnuit─â la astfel de procese. Documentele Procesului au fost publicate ├«n ÔÇ×Sc├«nteiaÔÇť din zilele de 30 august, 31 august, 2 septembrie (ÔÇ×Sc├«nteiaÔÇť nu ap─ârea lunea!), 3 septembrie 1952. S├ónt tip─ârite ┼či relat─âri despre adun─ârile fulger ale oamenilor muncii de la Canal pentru a cere condamnarea sabotorilor ┼či diversioni┼čtilor, ├«nsemn─âri din sala de judecat─â. Editorialul ziarului despre Proces poart─â titlul ÔÇ×For┼úa de ne├ónvins a poporuluiÔÇť ┼či e tip─ârit ├«n num─ârul din 3 septembrie 1952.

Procesul se desf─â┼čoar─â ├«n zilele de 29 august, 30 august, 31 august, 1 septembrie 1952.

Luni, 1 septembrie 1952, se pronun┼ú─â Sentin┼úa. O public─â pe prima pagin─â Sc├«nteia din 3 septembrie 1952: ÔÇ×Luni, 1 Septembrie 1952, Tribunalul Militar Teritorial Bucure┼čti, deplasat la Poarta Alb─â, a pronun┼úat sentin┼úa bandei de sabotori ┼či diversioni┼čti de la construc┼úia Canalului Dun─âre-Marea Neagr─â. Au fost condamna┼úi la moarte pentru crim─â de sabotare a prop─â┼čirii economiei na┼úionale a R.P.R.:

GEORGESCU GHEORGHE-TOPAZL─éU 

NICHITA DUMITRU

ROZEI AUREL-ROZEMBERG

VASILESCU NICOLAE zis COLORADO

CERN─éTESCU PETRE.

Acuza┼úii Nichita Dumitru ┼či Vasilescu Nicolae au mai fost condamna┼úi ┼či la 25 ani munc─â silnic─â pentru crim─â de amenin┼úare a p─âcii popoarelor, ┼či la 10 ani ├«nchisoare corec┼úional─â pentru ├«ncerc─âri de agita┼úie. Vor executa pedeapsa cea mai grea. Au mai fost condamna┼úi: FRANGOPOL NICOLAE la munc─â silnic─â pe via┼ú─â pentru crim─â de sabotare a prop─â┼čirii economiei na┼úionale a R.P.R., la 25 ani munc─â silnic─â pentru crim─â de amenin┼úare a p─âcii popoarelor ┼či la 10 ani ├«nchisoare corec┼úional─â pentru ├«ncerc─âri de agita┼úie. CIORAPCIU MIRCEA la munc─â silnic─â pe via┼ú─â pentru crim─â de sabotare a prop─â┼čirii economiei na┼úionale a R.P.R. IONESCU OPRI┼×AN la 25 ani munc─â silnic─â pentru crim─â de sabotare a prop─â┼čirii economiei na┼úionale a R.P.R., la 25 ani munc─â silnic─â pentru crim─â de amenin┼úare a p─âcii popoarelor ┼či la 10 ani ├«nchisoare corec┼úional─â pentru ├«ncerc─âri de agita┼úie. NI┼óESCU CONSTANTIN 25 ani munc─â silnic─â pentru crim─â de sabotare a prop─â┼čirii economiei na┼úionale a R.P.R. VIERU PETRE la 20 ani munc─â silnic─â pentru crim─â de sabotare a prop─â┼čirii economiei na┼úionale a R.P.R., la 20 ani munc─â silnic─â pentru crim─â de amenin┼úare a p─âcii popoarelor ┼či la 10 ani ├«nchisoare corec┼úional─â pentru ├«ncerc─âri de agita┼úie. To┼úi acuza┼úii au fost condamna┼úi la 10 ani degradare civil─â. Oamenii muncii care se aflau ├«n sala procesului au aplaudat furtunos dreapta sentin┼ú─â a Tribunalului MilitarÔÇť. 

A┼čadar, pedepse ├«nfrico┼č─âtoare: Cinci condamn─âri la moarte, dou─â condamn─âri la munc─â silnic─â pe via┼ú─â, alte condamn─âri la 25 de ani munc─â silnic─â. Documentele procesului vor fi tip─ârite ulterior la Editura pentru literatur─â politic─â, sub titlul Procesul bandei de sabotori ┼či diversioni┼čti de la Canalul Dun─âre-Marea Neagr─â.

Din bro┼čura de 100 de pagini afl─âm ┼či rezultatele recursurilor ┼či cererilor de gra┼úiere: ÔÇ×Colegiul Militar al Tribunalului Suprem al Republicii Populare Rom├óne, judec├ónd recursurile sabotorilor de la Canalul Dun─âre-Marea Neagr─â, condamna┼úi la moarte de c─âtre Tribunalul Teritorial Bucure┼čti, s-a pronun┼úat ├«n ziua de 4 Octombrie 1952, resping├ónd recursurile. Condamna┼úii, f─âc├ónd cerere de gra┼úiere, Prezidiul Marii Adun─âri Na┼úionale a aprobat pentru Gheorghe Georgescu-Topazl─âu ┼či Petre Cern─âtescu comutarea pedepsei cu moartea ├«n munc─â silnic─â pe via┼ú─â ┼či a respins cererile de gra┼úiere pentru Vasilescu Nicolae, Rozei Aurel-Rozemberg ┼či Nichita Dumitru. Sentin┼úa a fost executat─âÔÇť. Din ce s-a aflat ulterior, la 14 octombrie 1952.

1630777d5c17d4066b82ab86dff8a46af6f jpg jpeg

ÔÇ×├Äntreg poporul muncitor cere Tribunalului s─â zdrobeasc─â f─âr─â mil─â cuibul de n─âp├órci ├«nveninateÔÇť. 

Despre proces se poate citi ├«n ÔÇ×Sc├«nteiaÔÇť sau ├«n bro┼čura tip─ârit─â la Editura pentru literatur─â politic─â. Bro┼čura are marele avantaj de a reuni ceea ce ÔÇ×Sc├«nteiaÔÇť ├«mparte pe mai multe numere. Dat fiind ┼či num─ârul de pagini (100) bro┼čura poate fi luat─â ┼či ca o carte ap─ârut─â ├«n sistemul editorial de la vremea respectiv─â. Actul de acuzare, Rechizitoriul Procurorului militar, interogatoriile, depozi┼úiile martorilor, incluse ├«n bro┼čur─â, alc─âtuiesc un volum ce pare o copiere a romanului Drum f─âr─â pulbere, de Petru Dumitriu, dar ┼či a altor texte despre uneltirile du┼čmanului de clas─â, at├ót literare, c├ót ┼či gazet─âre┼čti. Actul de acuzare vizeaz─â persoane aflate ├«n func┼úii cheie ale ┼čantierului ÔÇô consilier la Direc┼úia General─â a Canalului Dun─âre-Marea Neagr─â, ┼čeful Diviziei Plan-Produc┼úie din Sectorul Planific─âri ÔÇô dar ┼či simpli muncitori: 

ÔÇ×1. CERN─éTESCU PETRE, inginer, fost consilier la Direc┼úia general─â a Canalului Dun─âre-Marea Neagr─â;

2. CIORAPCIU MIRCEA, inginer, fost ┼čef al sectorului tehnic de execu┼úie la Direc┼úia general─â a Canalului Dun─âre-Marea Neagr─â;

3. ROZEI AUREL, inginer, fost ┼čef al sectorului planific─ârii la Direc┼úia general─â a Canalului Dun─âre-Marea Neagr─â;

4. FRANGOPOL NICOLAE, inginer, fost ┼čef al Diviziei plan-produc┼úie din sectorul planific─ârii;

5. GEORGESCU GHEORGHE zis TOPAZL─éU, inginer, fost ┼čef al atelierelor centrale Medgidia-Canalul Dun─âre-Marea Neagr─â,

6. VASILESCU T. NICOLAE zis COLORADO, inginer, fost referent tehnic la sectorul tehnic de execuţie, Canalul Dunăre-Marea Neagră;

7. IONESCU OPRI┼×AN, inginer, fost ┼čef de grup─â la sectorul tehnic de execu┼úie, Direc┼úia general─â a Canalului Dun─âre-Marea Neagr─â;

8. NI┼óESCU CONSTANTIN, inginer, fost ┼čef adjunct mecanic la ┼čantierul 7/8 Canalul Dun─âre-Marea Neagr─â;

9. NICHITA DUMITRU, fost mecanic de locomotiv─â la sectorul 11 Canalul Dun─âre-Marea Neagr─â;

10. VIERU PETRE, fost mecanic de locomotiv─â la depoul de locomotive Siut-Ghiol, Direc┼úia general─â a Canalului Dun─âre-Marea Neagr─âÔÇť.

Acuza┼úiilor strict juridice li se acord─â un spa┼úiu infim ├«n ansamblul Actului de acuzare ┼či al Rechizitoriului. ├«n finalul Rechizitoriului, procurorul militar, maior Ovidiu Teodorescu, declar─â: ÔÇ×Tovar─â┼či judec─âtori, Condi┼úiile legale ale faptelor pentru care au fost trimi┼či ├«n judecat─â acuza┼úii s├ónt ├«ndeplinite. Acuz pe Vasilescu Nicolae-Colorado, Cern─âtescu Petre, Rozei Aurel, Georgescu Gh.-Topazl─âu, Nichita Dumitru, Frangopol Nicolae, Ni┼úescu Constantin, Vieru Petre, Ciorapciu Mircea ┼či Ionescu Opri┼čan c─â au s─âv├ór┼čit crima de sabotare a prop─â┼čirii economiei na┼úionale a Republicii Populare Rom├óne, prev─âzut─â ┼či pedepsit─â de art. 3, lit. a din Decretul 199/1950; ├«n plus acuza┼úii: Vasilescu N.-Colorado, Nichita Dumitru, Vieru Petre, Frangopol Nicolae ┼či Ionescu Opri┼čan au s─âv├ór┼čit crima de amenin┼úare a p─âcii popoarelor, prev─âzut─â ┼či pedepsit─â de art. 2 din Legea 9/1950 ÔÇô ┼či delictul de ├«ncercare de agita┼úie, prev─âzut ┼či pedepsit de art. 327 al. 3 C.P. Pentru Vasilescu N.-Colorado, Rozei Aurel, Frangopol Nicolae, Ciorapciu Mircea ┼či Ionescu Opri┼čan temeiul ┼či limitele responsabilit─â┼úii, a┼ča cum am ar─âtat mai ├«nainte, determin├óndu-se potrivit art. 1 din C.P. comb. cu art. 3 lit. a din Decretul 199/1950ÔÇť.

F─âc├ónd saltul c─âtre finalul Rechizitoriului, procurorul trece de la acuza┼úiile strict juridice la cele strict propagandistice: ÔÇ×Tovar─â┼či judec─âtori, clica de sabotori, du┼čmani ai poporului nostru, creaturi ale societ─â┼úii putrede burgheze, au ├«ncercat s─â loveasc─â ┼či ├«n interesele poporului, care i-a alungat pentru totdeauna de la putere ┼či le d─â lovituri din zi ├«n zi mai necru┼ú─âtoare. Folosind armele celor neputincio┼či, ei au ├«mpletit def─âimarea cu diversiunea, zvonurile r─âzboinice cu sabotajul criminal, sper├ónd c─â, la ad─âpostul func┼úiilor pe care le de┼úineau, vor putea s─â loveasc─â nestingheri┼úi ├«n cucerile democratice, ├«n realiz─ârile clasei muncitoare. ├Äntregul grup de criminali, du┼čmani de moarte ai poporului ┼či Patriei noastre, au c─âutat s─â z─âd─ârniceasc─â ├«nf─âptuirea m─âre┼úei lucr─âri Canalul Dun─âre-Marea Neagr─â, cu scopul de a servi pe st─âp├ónii lor, imperiali┼čtii americani ┼či englezi, negustori de moarte, du┼čmani ai progresului ┼či fericirii oamenilor. Faptele sabotorilor ┼či diversioni┼čtilor s├ónt dovedite. Ei au organizat ┼či practicat sistematice forme de sabotaj criminal, cu scopul de a ├«mpiedica darea ├«n exploatare la termen a Canalului Dun─âre-Marea Neagr─â, construc┼úie socialist─â de cov├ór┼čitoare importan┼ú─â pentru dezvoltarea economiei regiunilor dobrogene. Prin faptele lor criminale, acuza┼úii au lovit ├«n interesele oamenilor muncii ┼či au adus ├«nsemnate prejudicii dezvolt─ârii ┼či ├«nflorii statului nostru. Oamenii muncii cer s─â fie pedepsi┼úi f─âr─â cru┼úare ace┼čti criminali sabotori, care au ├«ncercat s─â loveasc─â ├«n construc┼úia drag─â poporului muncitor, ├«n m─âre┼úul lui ┼čantier. ├Äntreg poporul muncitor din Patria noastr─â, clocotind de ur─â ┼či m├ónie, cere Tribunalului s─â zdrobeasc─â f─âr─â mil─â cuibul de n─âp├órci ├«nveninate. Pe capetele acestor jalnice epave, unelte m├ór┼čave ├«n slujba imperialismului s├óngeros, du┼čmanii ├«nver┼čuna┼úi ai Patriei noastre, s─â cad─â pedeapsa aspr─â ┼či dreapt─â a legilor ┼ú─ârii. ├Än numele milioanelor de oameni ai muncii, din uzine ┼či de pe ogoare, ├«n numele acestor d├órzi ┼či ne├ónfrica┼úi constructori ai Canalului Dun─âre-Marea Neagr─â, ├«n baza legilor care ap─âr─â interesele poporului nostru, cer pentru acuza┼úii: Vasilescu Nicolae-Colorado, Cern─âtescu Petre, Rozei Aurel, Georgescu Topazl─âu ┼či Nichita Dumitru pedeapsa cu moartea, iar pentru ceilal┼úi acuza┼úi pedeapsa cu munc─â silnic─âÔÇť.

Comisia la ├«nalt nivel ├«nfiin┼úat─â pentru a investiga abuzurile din perioada stalinist─â a stabilit, ├«ntre 1967-1968, c─â ancheta ┼či procesul au fost mascarade judiciare. Concluziile se bazeaz─â pe cercetarea documentelor de arhiv─â. Dar chiar ┼či f─âr─â accesul la arhive, lectura documentelor publicate ├«n ÔÇ×Sc├«nteiaÔÇť ┼či ├«n bro┼čur─â las─â impresia de artificialitate, de exagerare, de falsitate, stare deloc deosebit─â de cea provocat─â de lectura romanului Drum f─âr─â pulbere ┼či a altor produc┼úii dedicate luptei de clas─â. ├«n crea┼úia literar-artistic─â, multe dintre faptele incriminate ca ┼úin├ónd de sabotaj, de uneltire du┼čm─ânoas─â s├ónt simple neglijen┼úe ├«n serviciu, lucru de m├óntuial─â sau dovezi ale l─âcomiei ┼či ├«mbog─â┼úirii pe c─âi necinstite. ├Än Drum f─âr─â pulbere, balamucul de pe ┼×antierul Canalului Dun─âre-Marea Neagr─â, de┼či rezultat al grabei cu care s-au ├«nceput lucr─ârile, al asum─ârii unui obiectiv peste puterile Rom├óniei din anul 1949, ├«┼či g─âse┼čte explica┼úia ├«n ac┼úiunea du┼čmanului de clas─â. Documentele Procesului de la Canal ne dezv─âluie o realitate ├«n care dezorganizarea, raportarea la cifre false, s├ónt puse pe seama ac┼úiunii du┼čm─ânoase a unui grup de sabotori ┼či diversioni┼čti. Cauze obiective duc la ├«nt├órzierea lucr─ârilor la Canal. Unei anchete pe linie de partid ┼či de stat pentru a depista aceste cauze ┼či a le ├«nl─âtura i se prefer─â regizarea unui Proces al c─ârui scop era aruncarea responsabilit─â┼úii de pe umerii celor care coordonau activitatea de la cel mai ├«nalt nivel pe umerii unor oameni nevinova┼úi, a┼ča cum a stabilit Comisia din 1967-1968, care, de altfel i-a reabilitat pe cei condamna┼úi ├«n 1952.

Cum sabotau diversioni┼čtii utilajele sovietice 

Dup─â oprirea lucr─ârilor la Canal, una dintre cauzele constatate se refer─â la sl─âbiciunile parcului de utilaje. Economia rom├óneasc─â din 1949 nu dispunea de condi┼úiile pentru producerea utilajelor necesare unei asemenea construc┼úii. Cele primite din URSS erau insuficiente ┼či, ├«n unele cazuri, inadecvate realit─â┼úilor din Dobrogea. Cu toate acestea, Actul de acuzare pune pe seama sabotorilor uria┼čele dificult─â┼úi ale parcului de utilaje: ÔÇ×Marele parc de utilaje existent la Canal nu a fost ├«ndrumat de c─âtre sabotori ├«n acele sectoare unde erau necesare, luni de zile ma┼činile r─âm├ón├ónd neutilizate, ┼úinute ├«n c├ómp deschis, sub ploaie, supuse intemperiilor ┼či diverselor stric─âciuni, iar unele utilaje erau ├«n mod inten┼úionat distruse. Din aceste utilaje erau demontate piese, repara┼úiile se f─âceau ├«n mod inten┼úionat superficial, ajung├óndu-se p├ón─â la complecta lor degradare. Trimi┼ú├ónd ┼čantierelor planuri cu mare ├«nt├órziere, ├«n mod inten┼úionat mic┼čorate ┼či adeseori schimbate ├«n procesul muncii, acuza┼úii subminau finan┼úarea construc┼úiei Canalului ┼či fondul general de salariiÔÇť. 

├Än partea repartizat─â concretiz─ârii, Documentul precizeaz─â: ÔÇ×Una din metodele principale folosite de grupul de sabotori ┼či diversioni┼čti pentru ├«ncetinirea ritmului ┼či mic┼čorarea capacit─â┼úii de produc┼úie a utilajului a fost ├«nt├órzierea ├«ndelungat─â a repar─ârii ma┼činilor defecte sau repararea ├«n condi┼úii necorespunz─âtoare a acestora. Datorit─â modului defectuos de reparare a utilajelor, majoritatea ma┼činilor reparate se ├«ntorceau la ateliere dup─â 100-800 km. parcur┼či. ┬źAceste ateliere ÔÇô declar─â acuzatul Cern─âtescu ÔÇô au devenit un adev─ârat cimitir al utilajului de tot felul trimis pentru reparare, acesta fiind ┼úinut acolo luni de zile f─âr─â a fi reparat ┼či repus ├«n stare de func┼úiune┬╗. Acest fapt este confirmat ┼či de acuzatul Georgescu-Topazl─âu, care declar─â c─â, ├«n perioada c├ót a func┼úionat ca inginer-┼čef al Atelierelor centrale-Medgidia, a sabotat bunul mers al lucr─ârilor prin repararea superficial─â a ma┼činilor, care, dup─â scurt timp de func┼úionare, se defectauÔÇť.

Nu e nevoie de cine ┼čtie ce agerime pentru a pricepe c─â ├«nt├órzierea repar─ârilor sau proasta reparare provenea din dezorganizare, din lipsa for┼úei de munc─â, din neglijen┼ú─â. Actul de acuzare vede ├«n aceast─â realitate ac┼úiunea con┼čtient─â de sabotare a utilajelor venite din Uniunea Sovietic─â: ÔÇ×Sub variate forme, ac┼úiunea de distrugere ┼či scoatere din func┼úiune a utilajului importat din U.R.S.S. apare comun─â ├«ntregului grup de sabotori; ├«n vreme ce Uniunea Sovietic─â trimite ┼ú─ârii noastre cu grij─â fr─â┼úeasc─â utilajele cele mai perfec┼úionate pentru a ne sprijini ├«n lupta ce o ducem pentru construirea societ─â┼úii socialiste, banda de sabotori a c─âutat cu ├«nver┼čunat─â ur─â s─â distrug─â aceste ma┼čini, ┼čtiind bine c─â acestea contribuie la m─ârirea capacit─â┼úii de produc┼úie a ┼čantierelor, la mersul ├«nainte a lucr─ârilor CanaluluiÔÇť.

Cum utilajele aduse din URSS nu corespundeau realit─â┼úilor de pe ┼×antier inginerii, tehnicienii ┼či muncitorii se vedeau obliga┼úi s─â apeleze la tot felul de acroba┼úii. Actul de acuzare le demasc─â drept ac┼úiuni sabotoare: ÔÇ×Prin ac┼úiunea criminal─â a lui Cern─âtescu Petre ┼či a lui Ni┼úescu Constantin, precum ┼či a altor elemente sabotoare, escavatoarele electrice venite din Uniunea Sovietic─â au fost descompletate de piesele principale, acestea fiind montate apoi la alte utilaje vechi. Mult timp au stat escavatoarele electrice scoase din func┼úiune, aruncate la voia ├«nt├ómpl─ârii, supuse degrad─ârii. Aceast─â mod─â a fost practicat─â sistematic de Ni┼úescu ┼či ceilal┼úi sabotori, sco┼ú├ónd din func┼úiune pe timp ├«ndelungat utilaje, r─âpind activit─â┼úii productive numeroase ore de munc─â. Pentru a def─âima calitatea utilajelor sovietice, tic─âloasele slugi ale capitali┼čtilor americani ┼či englezi au montat ├«n locul pieselor originale piese uzate, cu scopul de a provoca astfel defec┼úiuni repetate, care s─â pun─â ├«n umbr─â tehnica sovietic─â, tehnica cea mai ├«naintat─â din lume. ├Än declara┼úia din 15 August 1952, acuzatul Georgescu-Topazl─âu declar─â c─â la venirea utilajului din import, pentru a sabota darea utilajelor ├«n exploare, a l─âsat mult timp l─âzile cu utilaje aruncate la voia ├«nt├ómpl─ârii ├«ntre liniile ferate, nead─âpostite, f─âr─â a le recep┼úionaÔÇť.

Relatarea de la Proces aduce ├«n prim-plan un alt mijloc de lupt─â de clas─â ├«mpotriva utilajelor sovietice: ÔÇ×Pus ├«n fa┼úa dovezilor crimelor sale, acuzatul Vasilescu m─ârturise┼čte c─â a dus o activitate josnic─â, de def─âimare a tehnicii sovietice, c─âut├ónd s─â semene ne├óncredere ├«n ma┼činile ┼či utilajele sosite din U.R.S.S. ├«n num─âr tot mai mare pe ┼čantierele CanaluluiÔÇť.

Uneltirile du┼čm─ânoase din proz─â frizau deseori ridicolul prin gravitatea atribuit─â unor fapte de via┼ú─â banale. Documentele Procesului nu scap─â nici ele de aceast─â sl─âbiciune a crea┼úiei literar-artistice despre du┼čmanul de clas─â. Opri┼čan Ionescu e condamnat la 25 de ani munc─â silnic─â ┼či pentru ceea ce un martor demasc─â drept uneltire du┼čm─ânoas─â: ÔÇ×Martorul Vasile Mihai, inginer constructor, a ar─âtat c─â Ionescu Opri┼čan a sabotat construirea unor dormitoare la ┼čantierul 11, ceea ce a f─âcut ca un mare num─âr de muncitori s─â fie transporta┼úi zilnic cu ma┼činile din Constan┼úa la ┼čantier ┼či ├«napoi. Ac┼úiunea de sabotaj dus─â de Ionescu Opri┼čan ÔÇô a ar─âtat martorul ÔÇô a avut ca rezultat o fr├ónare a lucr─ârilor ┼či scumpirea costului lorÔÇť.

Nicolae Vasilescu e condamnat la moarte ┼či executat pentru fapta ├«nf─â┼úi┼čat─â de un martor drept uneltire criminal─â: ÔÇ×Martorul Guerit├ę Victor, desenator tehnic, a ar─âtat cum a sabotat acuzatul Vasilescu-Colorado construirea unui c─ârucior tip pentru lucr─ârile de escava┼úie ├«n st├ónc─â. Acuzatul a t─âr─âg─ânat vreme ├«ndelungat─â alc─âtuirea proiectului prototipului acestui c─ârucior, iar c├ónd proiectul a fost ├«n sf├ór┼čit trimis fabricii, execu┼úia lui n-a fost posibil─â deoarece Vasilescu n-a trimis desenele unor piese. Lucrarea a fost ├«nt├órziat─â 4-5 luni, st├ónjenind mult produc┼úia la sectorul 11 st├ónc─âÔÇť.

Lui Dumitru Nichita, condamnat la moarte ┼či executat, i se pune ├«n c├órc─â ┼či acest sabotaj: ÔÇ×De asemeni a l─âsat ├«n ploaie vreme ├«ndelungat─â un electromotor, sabot├ónd repunerea lui ├«n func┼úiuneÔÇť. Printre altele, literatura despre ac┼úiunea du┼čmanului de clas─â avea misiunea de a st├órni ura cititorului ├«mpotriva du┼čmanului intern ┼či extern. Pentru aceasta se puneau pe seama du┼čmanului de clas─â crime oribile ┼či, mai ales, ac┼úiuni menite a lovi ├«n traiul zilnic. Documentele Procesului, de┼či documente juridice despre o realitate, par ┼či ele a fi fost scrise ┼či tip─ârite pentru a st├órni ura cititorilor.

├Än Drum f─âr─â pulbere, banda de sabotori condus─â de Mateica provoac─â dificult─â┼úi ├«n aprovizionarea muncitorilor, ├«n pl─âtirea salariilor, ├«n condi┼úiile de via┼ú─â. ├Än Rechizitoriul de la Proces, sunt acuzate ca ac┼úiuni contrarevolu┼úionare dificult─â┼úile (multe dintre ele obiective) din asigurarea condi┼úiilor de via┼ú─â ┼či munc─â pentru angaja┼úii de pe ┼čantier:

ÔÇ×Banda de criminali din box─â, duc├óndu-┼či activitatea de sabotaj ┼či diversiune, nu numai c─â dorea s─â submineze construc┼úia Canalului, dar a ├«ncercat s─â provoace ┼či nemul┼úumiri ├«n r├óndurile muncitorilor, s─â loveasc─â ├«n interesele lor, s─â creeze condi┼úii insuportabile de munc─â ┼či s─â ├«mpiedice ridicarea productivit─â┼úii muncii. ├Än acest scop ei nu se d─âdeau ├«nl─âturi de la cele mai meschine metode. Astfel Rozei ┼či Frangopol, du┼čmani ├«nr─âi┼úi ai poporului, mic┼čorau ├«n mod artificial fondul de salarii, din care cauz─â sc─âdea venitul muncitorilor, iar salariile se pl─âteau cu mari ├«nt├órzieri. C─âut├ónd s─â loveasc─â ├«n frunta┼čii ├«n produc┼úie ┼či s─â compromit─â mi┼čcarea stahanovist─â, Rozei timp ├«ndelungat nu a ├«ndeplinit hot─âr├órea guvernului ├«n ce prive┼čte premierea muncitorilor. Ace┼čti sabotori, prin ac┼úiunile lor con┼čtiente, au cauzat distrugerea a sute de tone de zarzavaturi ┼či fructe, ├«nr─âut─â┼úind astfel aprovizionarea cu alimente a muncitorilor. Pentru a crea c├ót mai mari greut─â┼úi ┼či a provoca nemul┼úumiri ├«n r├óndurile muncitorilor, Ionescu Opri┼čan a construit locuin┼úele la mari distan┼úe de locurile de munc─â. Muncitorii s├ónt nevoi┼úi s─â iroseasc─â ├«n fiecare zi mult timp pentru a ajunge la locurile de munc─â ┼či pentru a se ├«ntoarce acas─â. Dar, ├«n ciuda uneltirilor acestor du┼čmani, muncitorii constructori ai Canalului au dat exemple de eroism ├«n munc─â ┼či au demonstrat devotamentul lor fa┼ú─â de partid ┼či guvern, fa┼ú─â de construirea bazelor socialismului la noi ├«n ┼úar─âÔÇť.

├Än cazurile concrete ale celor acuza┼úi, uneltirile atribuite au drept scop s─â st├órneasc─â ura, dar ┼či s─â arunce pe seama du┼čmanului de clas─â responsabilitatea greut─â┼úilor ivite at├ót din cauze obiective (salariile se pl─âteau cu ├«nt├órziere, pentru c─â nu erau bani ┼či nu pentru c─â unelteau du┼čmanii!), c├ót ┼či din cauze subiective ┼úin├ónd de proasta organizare, de hei-rupismul tipic epocii. Petre Cern─âtescu, consilier la Direc┼úia General─â a Canalului, e pus s─â m─ârturiseasc─â astfel de uneltiri: ÔÇ×A┼ča dup─â cum a recunoscut la interogatoriu, Cern─âtescu a sabotat asigurarea c─âldurii necesare muncitorilor de la Atelierele centrale-Medgidia, mont├ónd cazane necorespunz─âtoare, ┼či a sabotat irigarea gr─âdinilor de zarzavat care trebuiau s─â asigure aprovizionarea cantinelor muncitore┼čti de la CanalÔÇť.

Lui Aurel Rozei, fost ┼čef al sectorului Planific─ârii la Direc┼úia general─â a Canalului Dun─âre-Marea Neagr─â, condamnat la moarte ┼či executat, i se pune ├«n c├órc─â sabotarea aprovizion─ârii cu materiale de protec┼úie: ÔÇ×Martorul Rener David arat─â, ├«ntre altele, felul ├«n care acuzatul Rozei a sabotat aprovizionarea cu materiale de protec┼úie pentru muncitori. ┬źCererea de materiale de protec┼úie a fost f─âcut─â ├«ntr-un singur trimestru pentru un an ├«ntreg. Consecin┼úa a fost c─â ├«n acel trimestru nu am putut ob┼úine dec├ót o parte din cantitatea cerut─â, iar ├«n celelalte trimestre, nefiind prev─âzute nici un fel de cantit─â┼úi, am r─âmas f─âr─â materiale┬╗. Martorul d─â ┼či alte exemple despre felul ├«n care Rozei a sabotat aprovizionarea cu echipament de protec┼úie. ┬źCizmele de protec┼úie pentru muncitorii de la lucr─ârile de ├«nalt─â tensiune nu au fost prev─âzute ├«n plan. Din aceast─â pricin─â am avut dificult─â┼úi extraordinare ca s─â ob┼úinem o cantitate care s─â asigure via┼úa muncitorilor care lucreaz─â la ├«nalt─â tensiune┬╗ÔÇť.

Inten┼úia criminal─â de a produce accidente de munc─â e atribuit─â acuza┼úilor de martorul Armin Naghel, ┼čef al Oficiului de protec┼úie a muncii din Direc┼úia General─â a Canalului. Potrivit Documentelor, acesta ÔÇ×a ar─âtat felul cum Cern─âtescu ┼či Georgescu-Topazl─âu au ├«mpiedicat aplicarea instruc┼úiunilor pentru securitatea muncii. Ei au refuzat chiar s─â fac─â instruirea muncitorilor pentru evitarea accidentelor de munc─â. Prin felul ├«n care organizau munca, ei puneau ├«n mod inten┼úionat ├«n pericol via┼úa muncitorilor. Chiar atunci c├ónd se comandau materialele de protec┼úie, comenzile se d─âdeau gre┼čit. Activitatea criminal─â a sabotorilor a dus la provocarea unor accidenteÔÇť.

Martorul ┼×tefan Fin┼úescu ├«l acuz─â pe Mircea Ciorapciu, fost ┼čef al Sectorului tehnic de execu┼úie la Direc┼úia general─â de ├«nsetarea con┼čtient─â a celor de pe ┼×antier: ÔÇ×Martorul arat─â cum a sabotat acuzatul Ciorapciu alimentarea cu ap─â a ┼čantierului. Din aceast─â pricin─â lucr─ârile sufereau, iar muncitorii erau sili┼úi s─â lucreze ore ├«ntregi ├«n c─âldura verii, f─âr─â s─â poat─â bea o can─â cu ap─âÔÇť.

Tot ÔÇ×Sc├«nteiaÔÇť ne dezv─âluie c─â ┼úinerea Procesului la Poarta Alb─â s-a decis ca urmare a cererilor celor de la Canal. Pe l├óng─â cei din sal─â (600 de locuri, zice ziarul), ÔÇ×Sc├«nteiaÔÇť din 2 septembrie 1952 ├«i men┼úioneaz─â ┼či pe cei de afar─â: ÔÇ×Sala de judecat─â e tixit─â de oameni ai muncii, iar afar─â, ├«n fa┼úa megafoanelor, alte c├óteva sute de constructori urm─âresc dezbaterileÔÇť.Crea┼úia literar-artistic─â despre uneltirile du┼čmanului de clas─â ├«┼či propune cu prioritate s─â sporeasc─â vigilen┼úa revolu┼úionar─â a oamenilor muncii, a comuni┼čtilor, avertiz├óndu-i asupra mijloacelor perfide folosite de du┼čmani.

Procesului de la Canal i se d─â un r─âsunet major pentru a face din Documentele lui o lec┼úie de sporire a vigilen┼úei revolu┼úionare. Coresponden┼úa din 31 august 1952 descoper─â prompt efectele Procesului: ÔÇ×Am auzit activi┼čti de partid discut├ónd despre necesitatea vital─â a ├«nt─âririi vigilen┼úei politice ┼či despre lupta pentru ├«nsu┼čirea cuno┼čtin┼úelor tehnice ┼či economice ca o condi┼úie a descoperirii ┼či pre├ónt├ómpin─ârii oric─âror uneltiri ale du┼čmanului de clas─â. ├«ntr-un col┼ú al s─âlii, un tovar─â┼č, subliniind cu creionul un pasaj din proiectul de Statut al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, vorbea despre marea ├«nsemn─âtate a ├«nsu┼čirii ├«nv─â┼ú─âmintelor ce se desprind din aliniatul din statut ├«n care se vorbe┼čte despre vigilen┼úa politic─âÔÇť.

La mitingul din 1 septembrie 1952, ┼úinut ├«n fa┼úa s─âlii de judecat─â, dup─â citirea Sentin┼úei, relatat ├«n ÔÇ×Sc├«nteiaÔÇť din 3 septembrie 1952, doi dintre conduc─âtorii ┼×antierului trag ├«nv─â┼ú─âminte pentru lupta de clas─â: ÔÇ×Amintind c─â demascarea bandei de sabotori a fost cu putin┼ú─â datorit─â vigilen┼úei ┼či sprijinului activ dat organelor de stat de constructorii canalului, tov. Vasile Posteuc─â, directorul general al construc┼úiei Canalului Dun─âre-Marea Neagr─â, a ar─âtat c─â oamenii muncii r─âspund loviturilor du┼čmanului prin zdrobirea acestuia ┼či prin ├«ndeplinirea sarcinilor trasate de partid. Tov. Anton Ni┼úescu, prim-secretarul comitetului de partid al construc┼úiei canalului, a subliniat c─â procesul bandei de sabotori a ridicat ┼či mai mult combativitatea constructorilor ┼či elanul lor ├«n munc─â. Vorbitorul a subliniat c├ót de important─â este sarcina trasat─â de tovar─â┼čul Gheorghe Gheorghiu-Dej, ca to┼úi comuni┼čtii ┼či oamenii muncii s─â previn─â orice ├«ncercare a du┼čmanului de a ├«mpiedica realizarea sarcinilor pe care partidul le pune ├«n fa┼úa clasei muncitoareÔÇť.

Comentariul ÔÇ×Sc├«nteiaÔÇť din 3 septembrie 1952, ÔÇ×For┼úa de ne├ónvins a poporuluiÔÇ× a┼čaz─â procesul ├«n contextul mai larg, al tezei continuei ascu┼úiri a luptei de clas─â: ÔÇ×Cea mai important─â ├«nv─â┼ú─âtur─â a procesului este necesitatea ├«nt─âririi vigilen┼úei revolu┼úionare a oamenilor muncii. Lenin ┼či Stalin ne ├«nva┼ú─â c─â at├óta vreme c├ót clasele exploatatoare ├«nfr├ónte n-au fost ├«nc─â complet lichidate, at├óta vreme ascu┼úirea luptei de clas─â este ┼či r─âm├óne o lege a dezvolt─ârii ┼ú─ârii noastre spre socialism. Cu c├ót for┼úele socialismului cresc ┼či se ├«nt─âresc, cu c├ót situa┼úia du┼čmanilor este mai disperat─â, cu c├ót ace┼čtia sufer─â ├«nfr├óngeri mai ustur─âtoare, cu at├ót mai repede vor recurge la mijloace extreme, ca singurele mijloace ale celor sorti┼úi pieiriiÔÇť. Nu putea lipsi din comentariu concluzia practic─â pentru activitatea organelor ┼či organiza┼úiilor de partid: ÔÇ×Procesul bandei de sabotori de la canal constituie o chemare adresat─â organiza┼úiilor de partid ├«n vederea desf─â┼čur─ârii unei sus┼úinute munci politice ├«n r├óndul muncitorilor, inginerilor, tehnicienilor ┼či func┼úionarilor ├«n vederea ├«nt─âririi necontenite a vigilen┼úei revolu┼úionare. Du┼čmanii poporului s─â se simt─â paraliza┼úi de privirile vigilente ale milioanelor de constructori ai socialismuluiÔÇť. Fire┼čte, prezen┼úa ├«n sala de judecat─â ┼či ├«n jurul ei a delega┼úiilor de pe toate ┼čantierele Canalului, organizarea mitingurilor fulger au ┼či menirea de a ar─âta c─â Procesul se bucur─â de sprijinul oamenilor muncii de la Canal: a fost cerut de ace┼čtia, e aplaudat de ace┼čtia. Pentru a reliefa acest aspect, relat─ârile din sala de judecat─â insist─â pe ecoul diferitelor momente ale Procesului ├«n con┼čtiin┼úa celor care asist─â.

ÔÇ×Sc├«nteiaÔÇť din 30 august 1952 ├«┼či ├«ncepe relatarea primei zile a Procesului cu o secven┼ú─â ce se vrea simbolic─â: ÔÇ×Poarta Alb─âÔÇŽ Aci, la clubul muncitorilor din noul or─â┼čel r─âs─ârit pe marginea albiei viitorului canal, ├«n inima marelui ┼čantier, a ├«nceput azi, Vineri diminea┼ú─â, la orele 9, procesul bandei de sabotori ┼či diversioni┼čti de la Canalul Dun─âre-Marea Neagr─â. Nu departe de acest loc, pe albia canalului, lucr─ârile continu─â cu tot mai mare av├ónt: de la Cerna-Vod─â p├ón─â la capul Midia, excavatoarele ├«nainteaz─â f─âr─â ├«ncetare. Zeci de mii de muncitori, ingineri ┼či tehnicieni ├«┼či ├«ncordeaz─â for┼úele pentru accelerarea ritmului construc┼úiei ┼či canalul ├«nainteaz─â mereu. Acestui m─âre┼ú efort creator a ├«ncercat s─â i se pun─â deacurmezi┼čul o band─â tic─âloas─â de sabotori. Iat─â-i acum fa┼ú─â ├«n fa┼ú─â. Sabotorii ÔÇô ├«n box─â, zdrobi┼úi, cu capul plecat sub povara sutelor de priviri ┼či a grelei ┼či dreptei acuz─âri ce li se aduce, iar pe cele 600 de locuri ale clubului ÔÇô delega┼úii zecilor de mii de constructori ai canalului, calmi, hot─âr├ó┼úi, neiert─âtori, strivindu-i cu privirileÔÇť.

Coresponden┼úa se gr─âbe┼čte s─â noteze atmosfera din sal─â ├«n timp ce se cite┼čte Actul de acuzare: ÔÇ×E greu s─â descrii ├«n cuvinte m├ónia ┼či ura nem─ârginit─â a sutelor de oameni care urm─âresc cu ├«ncordarea citirea actului de acuzare. ├«n acest act ei g─âsesc explica┼úia nenum─âratelor piedici care le-au stat ├«n cale, iar mul┼úi dintre ei g─âsesc oglindite aici sesiz─ârile ┼či pl├óngerile lor, lupta lor pentru demascarea du┼čmanului care ├«i lovea din umbr─âÔÇť.

Interogatoriile st├órnesc ┼či ele reac┼úii adecvate. Potrivit ÔÇ×Sc├«nteiiÔÇť din 31 august 1952: ÔÇ×At├ót de puternice s├ónt dovezile str├ónse de anchetatori, ├«nc├ót acuza┼úii sunt sili┼úi s─â-┼či recunoasc─â crimele. ┼×i astfel, ├«n fa┼úa sutelor de constructori ai canalului se desf─â┼čoar─â lan┼úul tic─âlo┼čiilor s─âv├ór┼čite de ace┼čti du┼čmani ├«nver┼čuna┼úi ai poporului. Din c├ónd ├«n c├ónd, vocea monoton─â a bandi┼úilor din box─â e acoperit─â de murmurul de nest─âp├ónit─â indignare al muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor ┼či func┼úionarilor ce asist─â la dezbateriÔÇť.

Nu numai acuza┼úii, dar ┼či martorii creaz─â st─âri revolu┼úionare ├«n r├óndurile asisten┼úei. ÔÇ×Sc├«nteiaÔÇť din 2 septembrie 1952 se opre┼čte asupra reac┼úiei provocate de depozi┼úia martorului Ion St. Nicolae, mecanic de locomotiv─â: ÔÇ×Un moment important al procesului l-a constituit depozi┼úia martorului Ion Nicolae, care era prieten cu acuza┼úii Vieru ┼či Nichita ┼či asupra c─âruia ace┼čtia ├«┼či exercitau propaganda lor subversiv─â ┼či r─âzboinic─â. ┬źVieru asculta posturile americane de radio ÔÇô spune martorul. Odat─â mi-a spus cu bucurie c─â la 26 Iunie 1952 o s─â vie pr─âp─âdul pe p─âm├óntul ┼ú─ârii┬╗. Acum, auzind murmurul amenin┼ú─âtor ┼či plin de dispre┼ú, care se ridic─â din sal─â, ┬źomul mare┬╗ se pite┼čte ├«n box─â ┼či ├«┼či ├«ngroap─â obrazul ├«n palme. Oamenii clocotesc de m├ónie: iat─â c─â mai exist─â asemenea mon┼čtri ├«ndobitoci┼úi de propaganda imperialist─â, turb├ónd de furie neputincioas─â ├«n fa┼úa construc┼úiei noastre pa┼čnice, ├«n fa┼úa a tot ce se cl─âde┼čte ├«n ┼úara noastr─â pentru fericirea poporului, lep─âd─âturi care viseaz─â ca st─âp├ónii lor americani s─â verse valuri de s├ónge ├«n ┼úara noastr─â ┼či apoi s─â-i instaleze pe ei ├«n func┼úia de gauleiteri ┼či c─âl─âi. Fiecare om din sal─â simte c─â are ┼či el o socoteal─â cu bandi┼úii care au sabotat construc┼úia canaluluiÔÇť.

Depozi┼úiile martorului se ├«nscriu ├«n cadrele stricte ale procedurilor juridice. ÔÇ×Sc├«nteiaÔÇť din 2 septembrie 1952 vede ├«ns─â ├«n depozi┼úiile martorilor o semnifica┼úie revolu┼úionar─â: ÔÇ×├Än cursul zilelor de S├ómb─ât─â ┼či Duminic─â au fost audia┼úi peste 20 martori. Ei au demascat cu at├óta for┼ú─â ┼či bog─â┼úie de fapte concrete ac┼úiunea criminal─â de sabotaj, ├«nc├ót aveai impresia c─â ├«ntreaga box─â a acuza┼úilor se cutremur─â sub greutatea acestor m─ârturii (ÔÇŽ) Pe r├ónd, excavatori┼čti, tractori┼čti, strungari, tehnicieni ┼či ingineri se perind─â prin fa┼úa Tribunalului, acuz├ónd cu dovezi zdrobitoare banda de sabotori, ┼či fiecare din faptele criminale relatate de ei reprezint─â ├«nc─â un temei ca pedeapsa dat─â sabotorilor ┼či diversioni┼čtilor s─â fie cea mai aspr─âÔÇť.

Se ├«n┼úelege c─â ÔÇ×Sc├«nteiaÔÇť, citit─â ├«n dup─â amiaza zilei de 1 septembrie 1952, provoac─â o atmosfer─â de excep┼úie, descris─â astfel de ÔÇ×Sc├«nteiaÔÇť din 3 septembrie 1952: ÔÇ×Dezv─âluirile din procesul grupului de sabotori ┼či diversioni┼čti, povestirile delega┼úilor ale┼či s─â asiste la proces au f─âcut s─â creasc─â indignarea ┼či m├ónia fierbinte a constructorilor canalului. ├«n cursul dup─â amiezii de Luni, cu c├óteva ore ├«nainte de pronun┼úarea sentin┼úei, mii de constructori s-au str├óns ├«n fa┼úa s─âlii de judecat─â, manifest├óndu-┼či cu putere voin┼úa ca nemernicii s─â primeasc─â cea mai aspr─â pedeaps─â. Lumea adunat─â ├«n sal─â a ascultat ├«n picioare, ├«ntr-o lini┼čte deplin─â, textul sentin┼úei; la sf├ór┼čit, c├ónd s-au anun┼úat pedepsele aspre ┼či drepte date vinova┼úilor, mul┼úimea din sal─â ┼či de afar─â a izbucnit ├«n aplauze ├«ndelungateÔÇť.

La mitingul fulger ┼úinut pe loc, beneficiind de mii de oameni, vorbitorii aduc mul┼úumiri organelor de stat ┼či justi┼úiei militare: ÔÇ×Pe loc, ├«n fa┼úa s─âlii de judecat─â, constructorii au ┼úinut un meeting ├«nfl─âc─ârat. Pe tribuna improvizat─â din dou─â platforme de camioane s-a suit stahanovistul Gh. Vasu ÔÇô fratele cunoscutului stahanovist Nicolae Vasu ÔÇô, care a mul┼úumit organelor de stat pentru faptul c─â au satisf─âcut cererea constructorilor ca procesul s─â fie judecat ├«n fa┼úa lor, pe ┼čantierele canalului. ┬źAm aflat adineauri pedeapsa dat─â acestor bandi┼úi ┼či suntem pe deplin satisf─âcu┼úi c─â pedeapsa este maxim─â, a┼ča cum am cerut-o noi┬╗ ÔÇô a spus Gh. Vasu. (ÔÇŽ) ┬źNoi salut─âm cu mare bucurie demascarea ┼či condamnarea dreapt─â ┼či aspr─â a acestei bande ÔÇô a spus mecanicul stahanovist Virgil Oancea. Din procesul la care am asistat, noi am ├«nv─â┼úat c─â du┼čmanul de clas─â caut─â s─â se ├«mpotriveasc─â mersului nostru ├«nainte, folosind metode tot mai camuflate, mai ascunse, mai greu de dibuit. Tocmai de aceea una din principalele noastre sarcini patriotice este s─â ne ├«nt─ârim ┼či mai mult vigilen┼úa┬╗ (ÔÇŽ) ├Än numele tuturor muncitorilor, tehnicienilor, inginerilor ┼či func┼úionarilor de pe construc┼úia Canalului Dun─âre-Marea Neagr─â, tov. Nicolae Istrate, pre┼čedintele comitetului sindical, a mul┼úumit organelor de stat ┼či justi┼úiei militare pentru descoperirea, judecarea ┼či pedepsirea dreapt─â a bandei de sabotori. ┬źProcesul de ast─âzi, a spus el, trebuie s─â fie o ├«nv─â┼ú─âtur─â pentru noi ┼či un avertisment pentru to┼úi du┼čmanii no┼čtri. Oricine ridic─â m├óna ├«mpotriva muncii pa┼čnice a poporului nostru, oricine se face unealta a┼ú├ó┼ú─âtorilor la r─âzboi americano-englezi este sortit s─â fie demascat ┼či zdrobit de poporul muncitor ┼či de statul celor ce muncescÔÇť.

Teza potrivit c─âreia organele care ancheteaz─â ┼či condamn─â pe du┼čmanii de clas─â nu fac altceva dec├ót s─â dea curs voin┼úei oamenilor muncii ├«┼či g─âse┼čte concretizarea ├«n insisten┼úa pe voin┼úa constructorilor Canalului ca sabotorii s─â fie pedepsi┼úi. Noteaz─â ÔÇ×Sc├«nteiaÔÇť din 30 august 1952: ÔÇ×┬źAce┼čti bandi┼úi ÔÇô spune tov. Ion ┼×epterean, de la sectorul 7-8 ÔÇô voiau s─â ne compromit─â ├«n fa┼úa poporului ├«ntreg, s─â ├«nt├órzie lucr─ârile canalului nostru. Dar nu le-a mers ┼či nu putea s─â le mearg─â. Ei au ├«ncercat s─â se pun─â de-a curmezi┼čul drumului nostru, dar noi, cu tractoarele ┼či excavatoarele noastre, mergem mereu ├«nainte ┼či dac─â cineva ne st─â ├«n cale ÔÇô trecem peste el! S─â simt─â bandi┼úii for┼úa noastr─â! Cea mai aspr─â pedeaps─â s─â li se dea!┬╗ Azi, dup─â citirea actului de acuzare au avut loc interogatoriile, care au scos la iveal─â noi am─ânunte asupra activit─â┼úii bandei criminale de sabotori ┼či diversioni┼čti. Pe m─âsur─â ce se desf─â┼čoar─â procesul cre┼čte m├ónia dreapt─â a constructorilor canalului. Laolalt─â cu to┼úi oamenii muncii din ┼úara noastr─â ei cer: ┬źCea mai aspr─â pedeaps─â bandi┼úilor care au sabotat construc┼úia noastr─â socialist─â!┬╗ÔÇť

Reporterul ÔÇô Sergiu F─ârc─â┼čan, publicist important al vremii, dar ┼či scriitor ÔÇô arunc─â o privire semnificativ─â ┼či asupra rela┼úiei dintre cei din box─â ┼či cei din sal─â: ÔÇ×Iat─â-i acum ├«n boxa acuza┼úiilor: Cern─âtescu ├«┼či mu┼čc─â buzele ┼či rote┼čte ochii nelini┼čtit, Rozei se ├«ncurc─â vorbind, Frangopol vrea s─â par─â calm, dar ├«i curge sudoarea pe fa┼ú─â, c├ó┼úiva ├«┼či ┼úin capul ├«n palme. To┼úi se feresc s─â priveasc─â spre sal─â, de unde sute de oameni ├«i privesc cu ur─â neiert─âtoareÔÇť. De asemenea, relat─ârile de pe ┼×antier, ca ┼či comentariile ┼úin s─â scoat─â ├«n eviden┼ú─â teza c─â Procesul a dat un imbold crucial lucr─ârilor de la Canal prin influen┼úa lui asupra con┼čtiin┼úei revolu┼úionare: ÔÇ×Miile de oameni au salutat cu urale ├«ndelungate leg─âm├óntul f─âcut de Gh. Vasu, c─â muncitorii de la canal vor lupta neobosit ├«n cadrul ├«ntrecerii socialiste, pentru lichidarea urm─ârilor sabotajului ┼či c─â ├«┼či vor ├«ndeplini cu cinste angajamentele luate pentru terminarea ├«nainte de termen a canaluluiÔÇť.

Nu din ├«nt├ómplare intitulat ÔÇ×For┼úa de ne├ónvins a poporuluiÔÇť, comentariul ÔÇ×Sc├ónteiiÔÇť din 3 septembrie 1952 concluzioneaz─â triumfalist: ÔÇ×├Än ciuda sabotajului elementelor du┼čm─ânoase, eroicii constructori ai canalului, d├ónd minunate dovezi de av├ónt patriotic, energie ┼či ini┼úiativ─â, au ob┼úinut succese str─âlucite ├«n ├«nf─âptuirea unei lucr─âri de o m─âre┼úie cum n-a mai cunoscut ┼úara noastr─â. Acolo unde de veacuri nu se putea vedea dec├ót pustiu ┼či mla┼čtini, au ap─ârut cu trei ani ├«n urm─â placarde av├ónd ├«nscrise lozinca stalinist─â a f─âuritorilor vie┼úii noi: ┬źConstruim f─âr─â burghezie ┼či ├«mpotriva burgheziei!┬╗. D├ónd via┼ú─â acestor cuvinte pline de ad├ónc con┼úinut, miile de muncitori, tehnicieni ┼či ingineri cinsti┼úi, mobiliza┼úi de chemarea partidului, au f─âcut ca lucr─ârile s─â se desf─â┼čoare ├«ntr-un ritm de neconceput sub st─âp├ónirea burgheziei. ├«nsufle┼úi┼úi de patosul muncii pline de av├ónt pentru ├«nflorirea patriei ┼či folosind giganticele excavatoare electrice, hidromonitoare, dr─âgi, dragaline, screpere, buldozere, create de cea mai ├«naintat─â tehnic─â din lume, tehnica sovietic─â ÔÇô constructorii canalului nu cunosc piedici ce nu pot fi ├«nfr├ónteÔÇť.

Relatarea din ÔÇ×Sc├ónteiaÔÇť, 2 septembrie 1952, despre cea de a doua zi a procesului apeleaz─â la o imagine simbol pentru a concretiza teza: ÔÇ×La pr├ónz mul┼úimea se r─âsp├ónde┼čte ├«n grupuri, discut├ónd cu ├«nsufle┼úire: unii se plimb─â pe str─âzile noului ora┼č Poarta Alb─â, al┼úii stau de vorb─â pe c├ómp ┼či uneori z├ómbesc privind fumul care se ├«nal┼ú─â u┼čurel din locomotivele ce str─âbat albia canalului: acolo ├«n albia de zeci de kilometri, excavatoarele ├«nainteaz─â, albia se ad├ónce┼čte mereu. Tot mai aproape e vremea c├ónd fumul se va ├«n─âl┼úa nu din locomotive, ci din co┼čurile vapoarelor, c├ónd albia de p─âm├ónt galben va fi acoperit─â de apele alb─âstrui ale Dun─ârii ┼či c├ónd ├«n locul b─âl─âriilor vor cre┼čte plante ┼či pomi roditoriÔÇť.

Sabotorii ╚Öi diversioni╚Ötii voiau declan╚Öarea unui R─âzboi nuclear 

Lu├ónd ├«n considerare ┼či aceste ┼úeluri, propaganda ┼či agita┼úia ├«n jurul Procesului au avut drept scop principal transformarea evenimentului ├«ntr-o lec┼úie politico-ideologic─â ├«n chestiunea luptei de clas─â. Prin aceasta, Documentele Procesului pot fi considerate ca alc─âtuind o proz─â despre uneltirile du┼čm─ânoase de la Canal, a┼ča cum romanul Drum f─âr─â pulbere poate fi considerat o colec┼úie de Documente juridice. Cu mici excep┼úii, ├«n Actul de acuzare, ├«n Rechizitoriu ┼či ├«n interogatorii, vom ├«nt├ólni toate cli┼čeele din crea┼úia literar-artistic─â dedicat─â continuei ascu┼úiri a luptei de clas─â. Aceast─â crea┼úie se str─âduie┼čte s─â reafirme iar ┼či iar teza continuei ascu┼úiri a luptei de clas─â pe m─âsura ├«naint─ârii ├«n construc┼úia socialist─â. Nu altfel v─âd Documentele Procesului activitatea bandei de sabotori ┼či diversioni┼čti de pe ┼čantierul canalului. Rechizitoriul proclam─â cu fermitate: ÔÇ×Acest proces, pe care de trei zile ├«l urm─âresc plini de legitim─â ur─â ┼či revolt─â constructorii Canalului Dun─âre-Marea Neagr─â al─âturi de to┼úi oamenii muncii din R.P.R., a demonstrat realitatea c─â, pe m─âsur─â ce r─âm─â┼či┼úele claselor exploatatoare ├«┼či v─âd apropiindu-li-se sf├ór┼čitul, departe de a renun┼úa la lupt─â, ele se ├«nver┼čuneaz─â ┼či mai mult, recurg la forme de lupt─â din ce ├«n ce mai ascu┼úite, mai perfide, mai greu de demascatÔÇť. 

├Än aceste condi┼úii, nu ├«nt├ómpl─âtor a fost ales ┼čantierul Canalului. Actul de acuzare crede c─â terminarea lucr─ârilor era v─âzut─â ┼či de du┼čmanul de clas─â ca un fapt care ÔÇ×va ├«nt─âri ┼či mai mult regimul nostru de democra┼úie popular─â, va deschide ┼či mai larg drumul poporului nostru spre socialismÔÇť.

Cu doi ani ├«nainte, ├«n 1950, Gheorghiu-Dej, personaj al romanului Drum f─âr─â pulbere, avertizeaz─â pe lucr─âtorii Canalului asupra acestor socoteli ale du┼čmanului de clas─â. ├Än Drum f─âr─â pulbere, ├«n crea┼úiile despre uneltirile contrarevolu┼úionare, lupta de clas─â lua forme aparte, deoarece du┼čmanul de clas─â devine tot mai perfid pe m─âsura ├«naint─ârii spre socialism. Nu altceva spune Rechizitoriul: ÔÇ×Dac─â ├«n anii trecu┼úi spionii ┼či sabotorii, tr─âd─âtorii ┼či diversioni┼čtii se manifestau ├«ntr-o form─â mai deschis─â ca du┼čmani ai Patriei noastre, criminalii din box─â au adoptat alt─â tactic─â ÔÇô de a ├«n┼čela vigilen┼úa oamenilor muncii, pentru ca, strecura┼úi ├«n posturi de r─âspundere, s─â-┼či poat─â desf─â┼čura ├«n voie activitatea lor m├ór┼čav─âÔÇť.

Mijlocul tipic de manifestare a perfidiei ├«l constituie strecurarea ├«ntr-un colectiv pentru a-l submina din interior. Strecur─ârii din Drum f─âr─â pulbere, dar ┼či din alte proze, piese de teatru, poeme ├«i corespunde strecurarea real─â, denun┼úat─â de Actul de acuzare: ÔÇ×Ancheta a stabilit c─â o grup─â de elemente str─âine de clas─â, cu sentimente du┼čm─ânoase, s-a infiltrat ├«n posturile de conducere ale Direc┼úiei generale a Canalului Dun─âre-Marea Neagr─â ┼či a desf─â┼čurat o intens─â activitate de subminare. Plini de ur─â fa┼ú─â de regimul de democra┼úie popular─â din Republica Popular─â Rom├ón─â, du┼čmani de moarte ai clasei muncitoare ┼či ai tuturor oamenilor muncii, aceste r─âm─â┼či┼úe ale claselor exploatatoare zdrobite au ├«ncercat s─â fr├óneze construirea Canalului, construc┼úie de o uria┼č─â importan┼ú─â economico-social─â pentru ┼úara noastr─âÔÇť.

Crea┼úia literar-artistic─â ├«nf─â┼úi┼čeaz─â o gam─â larg─â de uneltiri du┼čm─ânoase plec├ónd de la teza: ÔÇ×du┼čmanul nu se d─â ├«n l─âturi de la oriceÔÇť. ├Änt├ólnim expresia acestei teze ┼či ├«n Rechizitoriu: ÔÇ×Procesele bandelor lui Pop-Bujoiu ┼či ale altor spioni, comploti┼čti ┼či sabotori, judeca┼úi ├«n ultimul timp au ar─âtat c─â ├«n realizarea planului lor criminalii nu se dau ├«nl─âturi de la cele mai odioase ac┼úiuni. Spionajul sau tr─âdarea, asasinatele, incendierile, actele de teroare, distrugerile ┼či degrad─ârile de utilaje, zvonurile tenden┼úioase ┼či diversioniste, iat─â metodele prin care cozile de topor ale imperiali┼čtilor ├«ncearc─â s─â submineze regimul de democra┼úie popular─âÔÇť.

Demascarea du┼čmanului con┼úine, ca moment obligatoriu, dezv─âluirea apartenen┼úei de clas─â a uneltitorilor. O parte ├«nsemnat─â a Documentelor Procesului, a relat─ârilor din sala de judecat─â sau de la mitinguri e destinat─â tezei potrivit c─âreia sabotorii ┼či diversioni┼čtii au ac┼úionat ├«n virtutea con┼čtiin┼úei de clas─â: ÔÇ×Care este adev─ârata fa┼ú─â a acestor slugi ale imperialismului, a acestor adep┼úi ai ┬źmodului de via┼ú─â american┬╗, a acestor jalnici pigmei care au ├«ncercat zadarnic s─â fr├óneze mersul victorios al socialismului, pun├óndu-┼či speran┼úele ├«n restaurarea or├ónduirii capitaliste ┼či a regimului fascist?ÔÇť se ├«ntreab─â retoric Actul de acuzare, pentru a putea purcede la demascarea trecutului ├«n cazul fiec─ârui acuzat. Mircea Ciorapciu e ÔÇ×fost mo┼čierÔÇť, care ÔÇ×a exploatat f─âr─â mil─â sute de ┼ú─ârani care trudeau din greu pe p─âm├ónturile sale din Tome┼čti ┼či T├órgu-OcnaÔÇť; Constantin Ni┼úescu e ÔÇ×fost chiaburÔÇť; Aurel Rozei a ÔÇ×fost ├«n consiliul de administra┼úie al fabricii de coloran┼úi ┬źCoroana┬╗; Georgescu Gheorghe-Topazl─âu e ÔÇ×fost proprietar al unei fabrici de unelte ┼či scule la R├ó┼čnov, unde a exploatat p├ón─â la na┼úionalizare circa 100 de muncitoriÔÇť. Cei mai mul┼úi dintre acuza┼úi sunt ├«ns─â ÔÇ×fo┼čti legionariÔÇť, participan┼úi la r─âzboiul ├«mpotriva Uniunii Sovietice.

Prin demascarea trecutului de legionar, de fascist-antonescian, Actul de acuzare ┼úine s─â explice propagandistic temeiurile ac┼úiunilor sabotoare. Anumite elemente din trecut sunt ├«ns─â folosite ┼či pentru a mai da o lovitur─â partidelor istorice. Despre Petre Vieru, mecanic de locomotiv─â, se spune c─â ÔÇ×dup─â 23 august 1944, s-a ├«nscris ├«n partidul liberalÔÇť, iar despre Vasilescu Nicolae, c─â a ÔÇ×fost membru al partidului na┼úional-┼ú─âr─ânistÔÇť, ÔÇ×sprijinit de Ion Mihalache, unul din conduc─âtorii acestui partid, s─â-┼či urmeze studiile ├«n AmericaÔÇť.

Cazul Aurel Rozei d─â Actului de acuzare prilejul de a implica ├«n Proces ┼či pe cei acuza┼úi de deviere de dreapta: ÔÇ×Rozei Aurel, fost ├«n consiliu de administra┼úie al fabricii de coloran┼úi ┬źCoroana┬╗, sionist activ, fost om de ├«ncredere al criminalului de r─âzboi Lecca, omul de ├«ncredere al lui Alexandru Iacob ┼či al altor du┼čmani ai poporului care l-au protejat ┼či l-au numit director la administra┼úia livr─ârilor, iar apoi l-au ajutat s─â ajung─â ├«ntr-un post de conducere la construc┼úia Canalului Dun─âre-Marea Neagr─âÔÇť.

Interogatoriul luat lui Nicolae Vasilescu, zis Colorado, condamnat la moarte ┼či executat, ├«┼či permite s─â afi┼čeze ┼či elemente concrete din destinul de exploatator: ÔÇ×├Änc─â de la ├«nceputul interogatoriul s─âu, Vasilescu Nicolae zis Colorado a ar─âtat destul de limpede mobilele care l-au c─âl─âuzit ├«n via┼ú─â. La o ├«ntrebare a pre┼čedintelui, el a declarat: ┬źEduca┼úia mea ┼či leg─âturile mele m-au ├«nv─â┼úat c─â banul nu se c├ó┼čtig─â prin munc─â, ci prin lovituri, ├«n mod necinstit. Aceasta a fost religia noastr─â, a tuturor celor dinainte┬╗. Fiind prieten cu fascistul Ion Mihalache, acesta ├«i ├«nlesne┼čte ├«n 1932 plecarea la studii ├«n Statele Unite. ├Än timpul criminalului r─âzboi antisovietic, Vasilescu devine omul de cas─â al industria┼čului Malaxa. ┬ź├Än epoca imediat dup─â 23 August 1944 ÔÇô recunoa┼čte acuzatul ÔÇô Malaxa mi-a dat ├«n ziua patronului, Sf├óntul Nicolae, o sum─â de 50 monede de aur, pe care mi le-a trimis prin secretara lui, spun├ónd c─â acestea s─â fac─â parte din educa┼úia fiicei mele┬╗. Leg─âturile dintre Vasilescu ┼či spionii americani erau finan┼úate de c─âtre Malaxa. ┬źLa 1 ianuarie 1945, declar─â acuzatul, Malaxa mi-a dat 500.000 de lei ┼či mi-a spus: ┬źM─âi, b─âiete, tu ai greut─â┼úi mari, ai tot invitat pe Americanii ─â┼čtia la tine; de unde sco┼úi tu banii?┬╗ ├Än 1947 Vasilescu-Colorado ├«ncearc─â s─â treac─â fraudulos grani┼úa ├«n Iugoslavia titoist─â, dar este prins ┼či condamnat la 2 ani ├«nchisoareÔÇť.

Trimiterea la Malaxa ├«ndepline┼čte aici o dubl─â misiune de propagand─â ┼či agita┼úie. Pe de o parte, implic─â un nume cunoscut al regimului burghezo-mo┼čieresc, pe de alta, face leg─âtura ├«ntre sabotori ┼či un exilat din SUA, demascat ├«n presa vremii ca uneltind din exterior ├«mpotriva democra┼úiei populare. Insisten┼úa Documentelor pe apartenen┼úa acuza┼úilor la clasele exploatatoare creeaz─â condi┼úiile pentru ilustrarea unei alte teze de lung─â carier─â ├«n pres─â ┼či ├«n literatur─â: du┼čmanul de clas─â unelte┼čte ├«mpotriva regimului de democra┼úie popular─â din ur─â fa┼ú─â de cei care l-au deposedat de avere. Interogatoriul luat lui Mircea Ciorapciu con┼úine ┼či acest moment: ÔÇ×├Äntrebat care au fost motivele care l-au determinat s─â duc─â activitatea sa criminal─â, acuzatul m─ârturise┼čte: ┬źSunt fiu de mo┼čier, ┼či familia mea a avut de suferit de pe urma acestui regim, convingerile mele fiind astfel contra regimului. Datorit─â acestor convingeri ┼či a intr─ârii ├«n contact, la Canal, cu elemente du┼čm─ânoase regimului, am comis actele de sabotaj ├«n scopul de a ├«nt├órzia executarea canalului ┼či a lovi ├«n economia ┼či ├«n regimul din R.P.R.┬╗ÔÇť.

M─ârturisirea face ÔÇ×Sc├«nteiaÔÇť din 31 august 1952 s─â dea ├«n clocot de m├ónie: ÔÇ×Despre ce fel de ┬źconvingeri┬╗ p─âl─âvr─âge┼čte acest ciocoi neru┼činat? Oare despre ┬źconvingerea┬╗ c─â ┼ú─âranii trebuie s─â robeasc─â pe p─âm├ónturile mo┼čierului pentru un bo┼ú de m─âm─âlig─â sau ┬źconvingerea┬╗ c─â cei ce muncesc trebuie s─â fl─âm├ónzeasc─â, iar tr├óntorii s─â se ghiftuiasc─â? Ura animalic─â ├«mpotriva regimului de democra┼úie popular─â, ├«mpotriva a tot ce elibereaz─â masele din c─âtu┼čele exploat─ârii ┼či le deschide calea unei vie┼úi fericite, ura ├«mpotriva oamenilor care, ├«nfr├óng├ónd cu elan orice greut─â┼úi ├«nt├ólnite ├«n cale, cl─âdesc plini de abnega┼úie o ┼úar─â nou─â, socialist─â, i-a ├«mpins la crime pe ace┼čti bandi┼úi lipsi┼úi de orice urm─â de con┼čtiin┼ú─âÔÇť.

├Än toate produc┼úiile care concretizeaz─â teza continuei ascu┼úiri a luptei de clas─â, du┼čmanii uneltesc nu numai din ur─â de clas─â, dar ┼či ├«n speran┼úa unui r─âzboi declan┼čat de imperiali┼čti ├«mpotriva URSS ┼či a ┼ú─ârilor de democra┼úie popular─â, r─âzboi ├«n urma c─âruia ei ┼či-ar rec─âp─âta propriet─â┼úile. Rechizitoriul purcede astfel la urm─âtorul ra┼úionament: ÔÇ×Cu c├ót ne umplu de bucurie ┼či m├óndrie marile succese realizate de oamenii muncii ├«n uzine, ├«n mine, pe ┼čantiere ┼či pe ogoare, cu at├ót cre┼čte ura turbat─â a du┼čmanilor poporului, ├«mpotriva cuceririlor regimului nostru de democra┼úie popular─â. Nutrind zadarnic speran┼úa c─â, ajuta┼úi de cavalerii ciumei ┼či pistolului, de r─âsp├ónditorii de moarte ┼či p├órjol, vor putea ├«nrobi din nou clasa muncitoare ┼či ┼ú─âr─ânimea muncitoare, restabilind vechiul regim de jaf ┼či exploatare burghezo-mo┼čieresc, cozile de topor din ┼úara noastr─â, slugi josnice ale a┼ú├ó┼ú─âtorilor la r─âzboi din Wall Street, nu preget─â ca prin zv├órcolirile lor furioase s─â saboteze construc┼úia noastr─â socialist─â ┼či s─â-┼či c├ó┼čtige astfel un loc la masa s├óngeroas─â alimentat─â din fondurile alocate prin legea celor ┬ź100.000.000 de dolari┬╗ a lui TrumanÔÇť.

To┼úi cei din box─â sunt acuza┼úi nu numai c─â au crezut ├«n ├«nceperea unui nou r─âzboi, dar au ┼či desf─â┼čurat o intens─â propagand─â ├«n acest sens. Potrivit Documentelor, la interogatoriu Opri┼čan Ionescu ar fi m─ârturisit c─â: ÔÇ×┬źAm c─âutat s─â ├«ntre┼úin o psihoz─â de r─âzboi. Am lansat zvonuri ├«n leg─âtur─â cu izbucnirea unui eventual r─âzboiÔÇŽ┬╗ÔÇť. Relatarea interogatoriului vrea s─â creioneze un sabotor implicat ┼či ├«n propaganda ├«n favoarea r─âzboiului:

ÔÇ×Acuzatul arat─â pe larg cum ├«n discu┼úii cu unii ingineri ├«┼či exprima speran┼úa ├«ntr-un r─âzboi mondial, ├«n care imperiali┼čtii s─â foloseasc─â bomba atomic─â ├«mpotriva Uniunii Sovietice. Acuzatul recunoa┼čte c─â spera ├«n restaurarea capitalismului ├«n ┼úara noastr─â ├«n urma r─âzboiului ┼či c─â vedea ├«n generalul american Eisenhower omul capabil s─â dezl─ân┼úuie r─âzboiul. Ionescu Opri┼čan arat─â c─â-┼či lega speran┼úele de r─âzboi, de re├ónarmarea Germaniei occidentale ┼či de ├«ncadrarea ei ├«n pactul Atlantic ┼či ├«n┼čir─â diferite calomnii pe care le debita ├«mpotriva Uniunii Sovietice ┼či a ┼ú─ârii noastre. Pre┼čedintele ├«l ├«ntreab─â: ┬źAi dus ├«n mod organizat o ac┼úiune de def─âimare? Ce ai urm─ârit prin ea?┬╗ Acuzatul r─âspunde: ┬źS─â ├«ntre┼úin o psihoz─â de r─âzboi care s─â fr├óneze munca, s─â fac pe oameni s─â cread─â c─â prin r─âzboi va fi reinstaurat vechiul regim┬╗ÔÇť. Stenograma Procesului se gr─âbe┼čte s─â noteze: ÔÇ×Aceast─â m─ârturisire a acuzatului provoac─â ├«n sal─â un murmur de indignareÔÇť.

Reportajul ÔÇ×Sc├ónteiiÔÇť din 31 august 1952 explodeaz─â: ÔÇ×Unul dintre sabotori, Ionescu Opri┼čan, fost ofi┼úer informator ┼či schingiuitor de oameni ├«n r─âzboiul antisovietic, ieri admirator al ┬źinvincibilului┬╗ Hitler, a recunoscut c─â ├«n ultimul timp ├«┼či f─âcuse un adev─ârat idol din generalul Eisenhower. Dup─â cum se vede, declara┼úiile pline de fanfaronad─â r─âzboinic─â ale candidatului republican la pre┼čedin┼úia S.U.A. ca ┼či ale a┼ú├ó┼ú─âtorului la r─âzboi Dulles, asupra necesit─â┼úii unei activiz─âri a elementelor subversive din ┼ú─ârile de democra┼úie popular─â, au fost adresate unor oameni gata la orice tic─âlo┼čie. Cauza m├ór┼čav─â a hitlerilor american ┼či-a g─âsit unelte potrivite ├«n otrepele din boxa acuza┼úilor. Fiecare om al muncii ├«┼či d─â seama c─â dac─â pe asemenea lep─âd─âturi ├«┼či pune speran┼úa Eisenhower s─â se sprijine ├«n ├«ncercarea bezmetic─â de a zdruncina regimul nostru de democra┼úie popular─â, puternic prin sprijinul entuziast al poporului ÔÇô este limpede c─â str─âdaniile ┼či opiniile lui sunt sortite falimentului. Azi, la Poarta Alb─â, o m├ón─â de unelte tic─âloase, de la care Eisenhower ┼či st─âp├ónii acestuia sperau lucruri mari, a┼čteapt─â sentin┼úa justi┼úiei populare, ├«nconjura┼úi de baionetele osta┼čilor. C├ót despre al┼úi bandi┼úi, care deocamdat─â n-au fost prin┼či, s─â fie siguri c─â vigilen┼úa organelor de stat ┼či a maselor populare le preg─âte┼čte aceea┼či soart─â ca a spionilor americani para┼čuta┼úi ├«n Decembrie 1951 ├«n raionul F─âg─âra┼č, ca a tr─âd─âtorilor ce lucrau la ordinele diploma┼úilor-spioni americani, care, cu toat─â viclenia ┼či experien┼úa lor, n-au putut sc─âpa de soarta pe care poporul nostru o rezerv─â du┼čmanilor s─âiÔÇť.

├Än toate produc┼úiile literar-artistice despre du┼čmanul de clas─â se pune mare pre┼ú pe lansarea de zvonuri ca principala uneltire ├«mpotriva socialismului. Rechizitoriul expune acuza┼úii teribile ├«mpotriva celor din box─â ├«n materie de lansare de zvonuri. Spre deosebire ├«ns─â de literatur─â, insisten┼úa pe zvonurile privind un nou r─âzboi urm─âre┼čte ├«ncadrarea faptelor comise de cei din box─â la infrac┼úiunea de crim─â de amenin┼úare a p─âcii popoarelor, care se pedepse┼čte potrivit Legii nr. 9 din 15 decembrie 1950 cu 25 de ani de munc─â silnic─â. Mai ├«nt├ói Rechizitoriul procedeaz─â la formularea acuza┼úiilor: ÔÇ×Invincibilul front al popoarelor iubitoare de pace, ├«n fruntea c─âruia st─â marea Uniune Sovietic─â, duce o lupt─â nobil─â pentru pace, ├«mpotriva incendiatorilor la un nou r─âzboi mondial, care ar fi o calamitate pentru ├«ntreaga omenire. Imperiali┼čtii americani ┼či ceilal┼úi imperiali┼čti, ├«n frica lor fa┼ú─â de mersul victorios al regimului socialist, tem├óndu-se de lupta pentru eliberare a popoarelor, nedorind s─â-┼či piard─â capitalurile str├ónse prin jaf ┼či exploatare, caut─â s─â dezl─ân┼úuie un nou r─âzboi ├«mpotriva lag─ârului p─âcii ┼či al democra┼úiei. Slugi credincioase ale imperiali┼čtilor, scursori ale societ─â┼úii, Vasilescu, Cern─âtescu, Nichita, Ionescu ┼či ceilal┼úi, devota┼úi servili ┬źmodului de via┼ú─â american┬╗, pentru a-┼či desf─â┼čura activitatea lor de subminare, c─âutau prin r─âsp├óndirea de zvonuri provocatoare s─â submineze cauza p─âcii ┼či s─â provoace ├«n mod artificial psihoza r─âzboinic─â. ├Än acest scop, ei difuzau pe ascuns a┼ú├ó┼ú─âri r─âzboinice, leg├ónd visurile lor de┼čarte de restaurare a capitalismului de planurile imperiali┼čtilor americani de a ataca Uniunea Sovietic─â ┼či ┼ú─ârile de democra┼úie popular─â. Ur├ónd regimul de democra┼úie popular─â, ace┼čti renega┼úi nemernici, ├«n scopul s─âdirii ne├óncrederii fa┼ú─â de regimul nostru, def─âimau clasa muncitoare, difuzau zvonuri provocatoare, ├«ncercau ├«n fel ┼či chip s─â compromit─â ┼či s─â submineze construirea socialismuluiÔÇť.

R├óndurile propagandistice, de neconceput ├«ntr-un Document juridic, sunt prefa┼úa la ├«ncadrarea faptelor ca infrac┼úiune deosebit de grav─â: ÔÇ×Hot─âr├ót s─â-┼či apere libertatea ┼či independen┼úa na┼úional─â, dornic de pace ┼či munc─â constructiv─â, poporul muncitor din Patria noastr─â nu ┼čov─âie o clip─â s─â sf─âr├óme ├«n ┼ú─ând─âri orice manifest─âri ├«n favoarea r─âzboiului aduc─âtor de moarte ┼či lacrimi. Legea nr. 9 din 15 Decembrie 1950, dup─â ce arat─â c─â propaganda de r─âzboi ┼či orice acte de natur─â a amenin┼úa pacea, constituie crime grave ├«mpotriva Patriei ┼či ├«mpotriva omenirii, stabile┼čte ÔÇô ├«n art. 2 ÔÇô c─â r─âsp├óndirea de ┼čtiri tenden┼úioase de natur─â s─â serveasc─â a┼ú├ó┼ú─ârile la r─âzboi sau orice alte manifest─âri ├«n favoarea dezl─ân┼úuirii unui nou r─âzboi se ├«ncadreaz─â drept crim─â de amenin┼úare a p─âcii popoarelorÔÇť.

Acuza┼úii ac┼úionau la ordinele serviciilor de spionaj imperialiste 

Acuza┼úiile de propagand─â de r─âzboi sunt puse ├«n Documente pentru a transforma Procesul ├«ntr-un moment de campanie ├«mpotriva imperialismului anglo-american. Uneltirile du┼čmanului intern sunt ├«n str├óns─â leg─âtur─â cu uneltirile du┼čmanului de clas─â extern. Actul de acuzare consacr─â un spa┼úiu ├«nsemnat efortului de a stabili o leg─âtur─â direct─â ├«ntre serviciile de spionaj americano-engleze ┼či cei din box─â: ÔÇ×├Än ac┼úiunea lor criminal─â, du┼čmanii poporului au fost ├«mboldi┼úi nu numai de du┼čm─ânia lor comun─â fa┼ú─â de poporul muncitor, ci ┼či de ordinele st─âp├ónilor lor americani ┼či englezi. Influen┼úa cercurilor imperialiste a┼ú├ó┼ú─âtoare la r─âzboi s-a concretizat prin leg─âturi directe cu agen┼úii serviciilor de spionaj americane ┼či engleze, care ┼či-au l─âsat amprenta, al─âturi de cea a grupului de sabotori, ├«n ac┼úiunile du┼čm─ânoase care s-au dus pe calea propagandei r─âzboinice, ├«mpotriva prop─â┼čirii economiei noastre. Astfel, acuzatul Vasilescu T. Nicolae arat─â c─â avea leg─âturi str├ónse cu americanii L. Barnes ┼či maior Fank Tarallo ┼či al┼úii, cunoscu┼úi agen┼úi ai serviciilor de spionaj imperialiste. Cu prilejul interogatoriului din 16 August 1952, Vasilescu T. Nicolae declar─â c─â ├«n ac┼úiunea sa de sabotaj a fost sub influen┼úa agen┼úilor serviciilor de spionaj americane, cu care a fost ├«n str├óns─â leg─âtur─â, care ├«l asigurau c─â r─âzboiul este inevitabil ┼či c─â se va introduce ┼či la noi ├«n ┼úar─â ┬źmodul de via┼ú─â american┬╗ÔÇť. 

Propun├óndu-┼či s─â dovedeasc─â acuza┼úia c─â sabotorii ┼či diversioni┼čtii ac┼úionau la ordine din afar─â, Rechizitoriul se concentreaz─â asupra lui Nicolae Vasilescu: ÔÇ×├Än solda serviciilor de spionaj american, Vasilescu-Colorado, agent al cunoscutului spion american maior Barnes, primind instruc┼úiuni ┼či sarcini din partea st─âp├ónilor s─âi din Wall Street s─â duc─â activitate de subminare, a fost unul din inspiratorii ┼či organizatorii criminalei ac┼úiuni de sabotaj desf─â┼čurate pe ┼čantierele Canalului Dun─âre-Marea Neagr─â de banda contrarevolu┼úionar─â care se afl─â azi ├«n box─â. Vasilescu-Colorado ascunde ┼či ├«n prezent o mare parte din leg─âturile ┼či sarcinile primite de la serviciile de spionaj american ┼či englez, totu┼či, pus ├«n fa┼úa probelor zdrobitoare, este nevoit s─â recunoasc─â o parte din ele, declar├ónd printre altele: ┬źÔÇŽ ceea ce m-a determinat s─â duc aceast─â ac┼úiune criminal─â de sabotaj a fost influen┼úa direct exercitat─â asupra mea de ofi┼úerii americani ┼či englezi cu care am fost ├«n str├ónse leg─âturi┬╗. ├Än baza ordinelor primite de la st─âp├ónii s─âi, imperiali┼čtii americani ┼či englezi, Vasilescu-Colorado, pentru a pune ├«n fapt organizarea ac┼úiunilor de sabotaj ┼či diversiune, ┼či-a al─âturat alte elemente cu acelea┼či sim┼ú─âminte criminale fa┼ú─â de Patria noastr─â, fa┼ú─â de regimul de democra┼úie popular─â. Vasilescu-Colorado, c─âut├ónd s─â exercite influen┼úa sa asupra unor elemente cu manifest─âri du┼čm─ânoase, difuza ├«n permanen┼ú─â zvonuri despre iminen┼úa unui r─âzboi apropiat ┼či despre victoria Americanilor ├«n acest r─âzboi. Aceasta a fost una din formele principale de a atrage elemente du┼čm─ânoase la activitatea de sabotajÔÇť.

Cu toate acestea, ├«n afara unor afirma┼úii propagandistice, Procuratura militar─â nu poate aduce nici o dovad─â concret─â. Explicabil de ce p├ón─â ┼či rechizitoriul se vede obligat s─â recunoasc─â ├«n cele din urm─â c─â acuzatul ÔÇ×ascunde ┼či-n prezent o mare parte din leg─âturile ┼či sarcinile primite de la serviciile de spionaj american ┼či englezÔÇť.

Documentele Procesului, relat─ârile din ÔÇ×Sc├«nteiaÔÇť, comentariul consacrat Procesului m─ârturisesc un efort ie┼čit din comun pentru a face din Banda de sabotori un simplu instrument al imperialismului american. Comentariul ÔÇ×For┼úa de ne├ónvins a poporuluiÔÇť precizeaz─â: ÔÇ×D├óndu-┼či seama c─â nu se pot a┼čtepta la nici un sprijin din partea vreunui om cinstit ÔÇô izola┼úi, dispre┼úui┼úi ┼či ur├ó┼úi de popor, sabotorii ├«┼či puneau n─âdejdea redob├óndirii ┬źraiului pierdut┬╗ doar ├«n sprijinul imperiali┼čtilor americani. Ei visau c─â ace┼čtia, dezl─ân┼úuind un nou r─âzboi mondial, vor restaura domnia s├óngeroas─â a exploatatorilor ┼či le vor reda averile str├ónse din jefuirea poporului. ├«n vreme ce un popor ├«ntreg ├«┼či ├«ncorda puterile ├«n m─ârea┼úa oper─â de construc┼úie pa┼čnic─â, ace┼čti du┼čmani ai clasei muncitoare nu tr─âiau dec├ót cu speran┼úa r─âzboiului, ┬źa┼čtept├ónd din zi ├«n zi pe americani┬╗ - cum spunea Topazl─âu. Iat─â cui sunt destina┼úi argin┼úii tr─âd─ârii prev─âzu┼úi de legea lui Truman a ┬źsecurit─â┼úii mutuale┬╗. Iat─â la cine se g├óndea b─ât─âiosul plin de ifose Eisenhower c├ónd vorbea despre ┬źrudele┬╗ dup─â care i se rupe inima; asemenea lep─âd─âturi ca sabotorii de la canal sunt cu adev─ârat ÔÇô ca s─â folosim expresia lui Eisenhower - ┬źtrup din trupul ┼či s├ónge din s├óngele┬╗ imperialismului americanÔÇť.

Bro┼čura Procesul bandei de sabotori ┼či diversioni┼čti de la Canalul Dun─âre-Marea Neagr─â con┼úine toate schemele ┼či cli┼čeele literaturii ┼či publicistice dedicate du┼čmanului de clas─â. Dac─â n-ai ┼čti despre ce-i vorba ai crede c─â ai ├«n fa┼ú─â o variant─â prescurtat─â a romanului Drum f─âr─â pulbere de Petru Dumitriu. Fluviile de vorbe din literatura ┼či gazet─ârie n-aveau alt efect dec├ót acela de a omor├ó de plictiseal─â pe cititorii mai inteligen┼úi, dac─â nu chiar pe to┼úi cititorii. Fluviile de vorbe din Documentele Procesului de la Canal au provocat ├«ns─â condamnarea la moarte a unor oameni. Din cauza acestor vorbe s-a murit de-adev─âratelea!