Când a avut loc primul recensământ modern din România

Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor a început luni, 14 martie, cu etapa de autorecenzare a populației, prin completarea unui formular online pe platforma de pe site-ul www.recensamantromania.ro, disponibil până pe 15 mai 2022.

Recenzarea populației este una dintre cele mai vechi cercetări statistice, organizate din nevoia de cunoaștere populației și resurselor economice ale unui teritoriu dat. Încă din antichitate și evul mediu erau organizate recensăminte ocazionale, având în principal scopul determinării populației ce urma să fie impozitată, în funcție de statut social și resurse, notează Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe, pe pagina de Facebook a instituției.  

Primul recensământ modern din România a avut loc în 1860, iar realizarea acestuia se datorează lui Dionisie Pop Marțian, fondatorul statisticii românești și întâiul director al Oficiului Central al Statisticii. 

Dionisie Pop Marțian (1829, Ponor, Alba – 2 iulie 1865, München) era fiul preotului greco-catolic Samuil și al Anei Marțian. A participat la Revoluția de la 1848, fiind unul din prefecții lui Avram Iancu. 

A urmat cursurile școlii primare din satul natal și Gimnaziul Superior al Arhiepiscopiei Greco-Catolice din Blaj, unde a obținut bacalaureatul în anul 1853 și a fost trimis ca bursier al arhiepiscopiei la studiile universitare la Viena, la Facultatea de Drept și Filozofie, unde s-a specializat în statistică și economie.

A participat la Congresul Internațional de Statistică de la Viena (1857), însușindu-și o serie de învățăminte utile pentru viitoarea sa activitatea. În același an s-a stabilit la București, unde a contribuit la structurarea învățământului superior economic, prin publicarea unor volume precum “Economia socială” (1858) și apariția primelor publicații periodice românești în domeniul economic: “Analele Statistice” și “Analele Economice” (1860).

Domnitorul Alexandru Ioan Cuza l-a numit șeful Oficiului Statistic Central din Țara Românească, prin decretul domnesc nr. 117 din 28 aprilie 1859, funcție din care a conceput și coordonat realizarea primului recensământ modern din Principatele Unite, pe care s-au fundamentat ulterior marile reforme ale modernizării României unite. 

Viața lui Dionisie Pop Marțian a fost curmată în plină activitate creatoare în anul 1865, când i s-a acordat un concediu de 6 luni pentru a pleca în străinătate pentru tratamentul tuberculozei, la începutul lunii iunie. S-a stabilit în localitatea Bogenhausen-Brunnthal, o stațiune balneo-climaterică de lângă München, unde a și decedat, la 2 iulie 1865. A fost înmormântat la München. 

În Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe se păstrează primul număr din “Analele Statistice pentru cunoașterea părții muntene din România”, din anul 1860, în care sunt publicate și rezultatele întâiului recensământ modern din România. 

Totodată, Dionisie Pop Marțian face o veritabilă pledoarie pentru necesitatea funcționării statisticii, precum și un scurt istoric al înființării Oficiului Statistic.   

“Prezentăm prin aceasta o fracțiune, începutul părților ce vor constitui odată orologiul statului, barometrul bunăstării sau a neajunsurilor noastre sociale. Întreprinderea noastră este publicarea fragmentelor din statistica țării.

Statistica numărând fenomenele naturale și sociale după specificul lor, analizând și comparându-le cu ale trecutului, are ca scop a conduce la descoperirile cauzelor și efectelor, și de aici la legile care domnesc viața universală a naturii și cea particulară a popoarelor...

Care știință ne poate da cunoștințe mai folositoare decât aceea care ne pune înaintea ochilor starea unei țări în fiecare privință, și într-o limbă care nu suferă nicio interpretare alta decât a necontestabilei realități? Ce poate avea influență morală mai mare asupra indivizilor și a prosperității unei țări, decât a cerceta și a cumpăni societatea în toate privințele, și a măsura rezultatul cu măsura expresivă a cantității numerice.

Statistica pentru Guvern este ceea ce sunt pentru om cele cinci simțuri. - Cine va păși pe un tărâm înainte de a-l cunoaște, cine va întreprinde îngrijirea unei cauze înainte de a se informa de starea ei? care econom va întreprinde ceva, până a nu cunoaște cel puțin aceea ce are? numai la noi până acum nu s-a făcut aceea ce tot omul întreg face chiar și în restrânsul său cerc.”