Calea ferat─â Berlin Bagdad pe muchia Primului R─âzboi Mondial jpeg

Calea ferat─â Berlin-Bagdad pe muchia Primului R─âzboi Mondial

­čôü Istorie Modern─â Universal─â
Autor: Tudor Sprînceană

├Än momentul ├«n care Primul R─âzboi Mondial a izbucnit, Imperiul German reu╚Öise s─â pun─â ├«n mi╚Öcare proiectul. Deja ruta putea fi parcurs─â ├«n mare parte cu trenul, ╚Öi o por╚Ťiune nefinalizat─â, cu alte tipuri de mijloace terestre. F─âr─â a fi completat, influen╚Ťa proiectului asupra desf─â╚Öur─ârii de for╚Ťe ├«n Orientul Mijlociu era ╚Ötirbit─â, ├«ndeosebi datorit─â faptului c─â orice tip de transfer sau schimb pe aceast─â rut─â presupunea pierderea de timp, lucru pe care armata nu ├«l putea permite. Dincolo de avantajele sale economice, calea ferat─â era o adev─ârat─â bijuterie strategic─â ├«n planul german de lupt─â. Leg─âturile c─âii ferate cu re╚Ťelele ce duceau c─âtre Arabia sau India presupuneau limitarea puterii exercitate de Marea Britanie asupra acestor zone. Paul Rohrbach, scriitorul german interesat de politica lumii, contemporan cu dezvoltarea proiectului Berlin-Bagdad, a spus urm─âtoarele, referindu-se la importan╚Ťa c─âilor ferate pentru germani ÔÇ×Calea ferat─â este asigurarea vie╚Ťii politice pentru Germania.ÔÇŁ. (ÔÇ×The railroadis political lifeinsurance for Germany.ÔÇŁ) 

httpwww levantineheritage combel htm jpg jpeg

├Än perioada r─âzboiului, Imperiul German a furnizat capitalul necesar guvernului otoman pentru a asigura continuitatea lucrului la proiect. Finalizarea proiectului reprezenta un scop de mare importan╚Ť─â pentru germani, dar simultan ╚Öi pentru armata otoman─â. Acesta este ╚Öi motivul pentru care por╚Ťiunile r─âmase nelegate de rut─â au folosit temporar ecartament ├«ngust. Cei aproximativ 1.000 de km r─âma╚Öi nefinaliza╚Ťi au ├«ngreunat situa╚Ťia pentru germani ╚Öi otomani. Din acest motiv, nu este de mirare faptul c─â mai important─â a fost ruta de leg─âtur─â dintre Berlin ╚Öi Constantinopol, fiind folosit─â drept rut─â de aprovizionare ╚Öi de transport trupe. Campania de la Gallipoli (Gelibolu) din prim─âvara ╚Öi vara anului 1915, nu ar fi avut acela╚Öi final fericit pentru otomani f─âr─â existen╚Ťa acestei c─âi ferate ce lega Imperiul German de Imperiul Otoman.

├Än 1915 calea ferat─â se g─âsea undeva la 80 de km de ora╚Öul Diyarbakir. Ramifica╚Ťii fuseser─â construite de la Alep c─âtre Nusaybin. O cale ferat─â fusese de asemenea ├«nceput─â din Bagdad c─âtre Tikrit ╚Öi Kut, ├«n nord, respectiv sud. ├Än acest moment, doar 480 de km mai r─âm─âseser─â de finalizat. O problem─â ├«n mod special a reprezentat-o faptul c─â ace╚Öti kilometri de ╚Öin─â trebuiau s─â str─âpung─â mai multe forma╚Ťiuni muntoase, ├«ns─â tunelurile pentru diferitele por╚Ťiuni ├«n cauz─â nu erau construite ├«nc─â. A╚Öadar, calea ferat─â era ├«mp─âr╚Ťit─â ├«n patru sectoare distincte. Drumul de la Constantinopol c─âtre Bagdad dura aproximativ 22 de zile. Distan╚Ťa parcurs─â era de aproximativ 2.000 de km. Schimburile de ecartament de pe traseu au ├«nsemnat un efort suplimentar pentru autorit─â╚Ťile otomane ├«n procesul de trimitere a proviziilor ╚Öi trupelor pe frontul din Mesopotamia.

Campania din aceast─â zon─â fusese izolat─â ├«ntr-o mare m─âsur─â de restul r─âzboiului. ├Än timpul conflictului, la calea ferat─â Berlin-Bagdad, at├ót muncitori germani, c├ót ╚Öi otomani, ├«mpreun─â cu un num─âr tot mai mare de prizonieri de r─âzboi, se gr─âbeau s─â finalizeze calea ferat─â. Principalul scop se transformase din cel comercial, economic, ├«n unul militar. Cu toate acestea, for╚Ťa de munc─â era pu╚Ťin─â iar finan╚Ťele imperiilor erau direc╚Ťionate c─âtre numeroase zone de conflict din cadrul r─âzboiului aflat ├«n desf─â╚Öurare. ├Än acest context, doar o mic─â por╚Ťiune din linia discontinu─â a fost acoperit─â, ceea ce a r─âmas ├«n continuare un dezavantaj considerabil pentru Imperiul Otoman ╚Öi Imperiul German. ├Än etapele finale ale conflictului din Mesopotamia, proviziile ╚Öi trupele au putut fi trimise cu ajutorul lui Otto Liman von Sanders, consilierul ╚Öi comandantul militar desemnat de Imperiul German pentru a servi ├«n Imperiul Otoman, pe frontul din Mesopotamia ╚Öi Levant, prin intermediul unor por╚Ťiuni de cale ferat─â integrate ├«n proiectul Berlin-Bagdad.

httpwww levantineheritage combel htm2 jpg jpeg

Berlin-Bagdad un element strategic în Primul Razboi Mondial

La ├«nceputul anului 1917, Mun╚Ťii Taurus fuseser─â p─âtrun╚Öi de vasta re╚Ťea de tuneluri ╚Öi poduri. Convertirea c─âii ferate ├«nguste la standardul de 1.435 mm a fost finalizat─â ├«n 1918, doar cu c├óteva s─âpt─âm├óni ├«nainte de ├«ncheierea Primului R─âzboi Mondial. Prin urmare, reu╚Öita muncitorilor nu mai avea un rol important ├«n desf─â╚Öurarea r─âzboiului. Imediat dup─â conflagra╚Ťie, calea ferat─â a trecut sub control britanic. Lucrul la calea ferat─â a continuat. ├Än timpul r─âzboiului, britanici ├«n╚Öi╚Öi construiser─â calea ferat─â de la Basra c─âtre Bagdad, o cale ferat─â cu ecartament metric, ├«ngust. Ast─âzi, aceast─â cale ferat─â face leg─âtura dintre Taurus Express ╚Öi Iraqi Express, dintre Constantinopol ╚Öi Golful Persic, dintre Berlin sau restul Europei ╚Öi Basra , ├«n Golful Persic.  

O teorie tot mai aprig studiat─â ├«n ceea ce prive╚Öte acest proiect este legat─â de importan╚Ťa c─âii ferate Berlin-Bagdad drept cauz─â determinant─â a Primului R─âzboi Mondial. Exist─â dou─â p─âreri principale, una care nu sus╚Ťine teoria, consider├ónd negocierile prealabile un exemplu suficient al reglement─ârii problemei proiectului ├«ntre Marile Puteri ╚Öi o alta care admite c─â ├«n ciuda celor ├«nt├ómplate la nivel diplomatic, proiectul r─âm─âsese m─ârul discordiei ├«ntre Marile Puteri, aici fiind vorba, ├«n special, de Imperiul Britanic ╚Öi Imperiul German.

Iat─â ce sus╚Ťine ├«n acest context istoricul ╚Öi scriitorul Frank Lee Benns ├«n lucrarea sa Europe Since 1914 In Its World Setting: ÔÇ×Chiar dac─â ├«nainte de ├«nceperea r─âzboiului ├«n 1914, ├«n╚Ťelegeri fuseser─â prin urmare realizate vizavi de chestiunea c─âii ferate c─âtre Bagdad de c─âtre Germania, Rusia, Fran╚Ťa ╚Öi Marea Britanie, proiectul deja f─âcuse destule pentru a otr─âvi atmosfera interna╚Ťional─â. Germania ajunsese s─â cread─â c─â opozi╚Ťia Antantei era parte a politicii de ├«ncercuire a ╚Ť─ârilor membre ... Rusia, Marea Britanie ╚Öi Fran╚Ťa deveniser─â extrem de suspicioase cu privire la planurile Germanei ├«n Orientul Apropiat ... Convingerea Rusiei c─â ├«naintarea austro-german─â ├«n Balcani ╚Öi Turcia trebuie verificat─â dac─â dorea s─â nu-i fie ├«ncurcat planul de a controla str├ómtorile la Constantinopol av├ónd de f─âcut suficiente cu evenimentele din acele zilele de iulie, 1914.ÔÇŁ ([trad.a] ÔÇ×Although before the outbreak of the War in 1914, understandings were thus eventually reached regarding the Baghdad Railway by Germany, Russia, France, and Great Britain, the project had already done much to poison the international atmosphere. Germany had come to believe that the opposition of the Entente Powers was only part of their general policy of encirclement....Russia, Great Britain, and France had become deeply suspicious of Germany's plans in the Near East....Russia's realization that the Austro-German advance into the Balkans and Turkey must be checked if her own plans for securing control of the Straits at Constantinople were not to be thwarted had much to do with the course of events during the fateful days of July, 1914.ÔÇŁ)

httpwww levantineheritage combel htm3 jpg jpeg

Chiar dac─â accept─âm argumentul conform c─âruia proiectul Berlin-Bagdad nu ar avea nicio leg─âtur─â cu declan╚Öarea Primului R─âzboi Mondial, trebuie s─â remarc─âm cel pu╚Ťin c─â pentru Marile Puteri acest proiect era un motiv de ├«ngrijorare suficient de important pentru britanici, ├«nc├ót s─â ia ├«n calcul inclusiv crearea unui front comun cu Imperiul ╚Üarist ├«mpotriva c─âii ferate. Iat─â ce transmiteau britanicii, printr-un mesaj, ambasadorului lor din Berlin: ÔÇ×Dac─â noi ╚Öi ru╚Öii realiz─âm un front solid ╚Öi cooper─âm ├«ndeaproape ├«n Persia, cred c─â ├«i vom ├«nvinge ├«n cele din urm─â pe germani, pentru c─â suntem cele dou─â puteri capabile s─â pun─â presiune.ÔÇŁ. ([trad.a] ÔÇ×If we and the Russians present a solid front and cooperate very closely in Persia, I think we shall in the end defeat the Germans as we are the two powers who are in a position to exert the roost pressure.ÔÇŁ) Ceea ce continua s─â ├«i ├«nsp─âim├ónte pe britanici era proximitatea germanilor fa╚Ť─â de posesiunile lor din est, ├«n special India, dar ╚Öi cele din apropierea Golfului Persic, unde se afla un important nod comercial aflat sub st─âp├ónirea acestora.

httpwww levantineheritage combel htm4 jpg jpeg

Mai mult decât un proiect ingineresc

├Än cele din urm─â, proiectul Berlin-Bagdad a reprezentat mai mult dec├ót un proiect grandios prin care germanii au ├«ncercat s─â-╚Öi demonstreze suprema╚Ťia ├«n inginerie ╚Öi tehnologie. Ea a reprezentat o manifestare a cre╚Öterii pe plan economic a importan╚Ťei Imperiului German, cre╚Ötere care manifest├óndu-se ├«n proximitatea Imperiului Britanic a deranjat pe acesta ╚Öi a determinat o reac╚Ťie de opozi╚Ťie vehement─â a Marilor Puteri, incluz├ónd aici ╚Öi Imperiul ╚Üarist ╚Öi Imperiul Francez. Permiterea existen╚Ťei unor cauze de conflict ├«ntre na╚Ťiuni este poate cel mai periculos lucru pe care o entitate statal─â ├«l poate realiza. ├Än cazul negocierilor anterioare Primului R─âzboi Mondial, exist─â o perspectiv─â care consider─â interven╚Ťia mult prea tardiv─â ╚Öi ├«n acela╚Öi timp neimportant─â. Marile Puteri erau deja suspicioase ╚Öi convinse vizavi de inten╚Ťiile samavolnice ale Imperiului German.  

httpwww levantineheritage combel htm5 jpg jpeg

Cu o astfel de perspectiv─â, din start negocierile erau ├«n mare parte sortite e╚Öecului. Deciziile luate aici au avut un efect mult prea mic asupra politicii exercitate ├«n zona Orientului Mijlociu, ╚Öi, totu╚Öi o prezen╚Ť─â destul de semnificativ─â ├«nc├ót s─â nu determine ├«n mod exclusiv declan╚Öarea Primului R─âzboi Mondial. Mai era ╚Öi problema pionieratului ├«n domeniul c─âilor ferate, pe care Imperiul Britanic ╚Öi-l ├«nsu╚Öea cu succes. Faptul c─â germanii erau cei care f─âceau leg─âtura pe cale ferat─â cu Orientul Mijlociu trezea multe orgolii, pe l├óng─â agita╚Ťia de ordin politic pe care ace╚Ötia o provocaser─â deja. Con╚Ötien╚Ťi ei ├«n╚Öi╚Öi de acest fapt, germanii nu au ezitat s─â s─ârb─âtoreasc─â cu pomp─â realiz─ârile din acest domeniu ╚Öi s─â agite ╚Öi mai mult spiritele, f─âc├óndu-╚Öi cunoscute realiz─ârile pe scena politic─â a lumii. Iat─â ce povestea ambasadorul american din zona Turciei de ast─âzi cu ocazia sosirii primului tren dinspre Berlin ├«n Constantinopol, la data de 17 ianuarie 1916: Era mare bucurie la Constantinopol ÔÇŽ Gara decorat─â cu steaguri ╚Öi flori ╚Öi toat─â popula╚Ťia german─â ╚Öi austriac─â, inclusive membrii ambasadelor, veniser─â pentru a ├«nt├ómpina trenul ce urma s─â soseasc─â. ([trad.a] ÔÇ×There was great rejoicing in Constantinople.... The railroad station was decorated with flags and flowers and the whole German and Austrian population, including the embassy staffs, turned out to welcome the incoming train.ÔÇŁ)

httpwww levantineheritage combel htm6 jpg jpeg

BIBLIOGRAFIE:

´éž Edward Mead Earle, Turkey, The Great Powersand The Bagdad Railway: A Study in Imperialism, New York, Macmillan, 1924.

´éž Frank Lee Benns, Europe since 1914 in its World Setting, New York, Appleton CenturyCrofts.

´éž Maybelle Chapman, Great Britainandthe Bagdad Railway, 1888-1914, Northampton, George Banta Publishing, 1948.

´éž Mustafa B├«lg├«n, The Construction of the Baghdad Railwayandits Impact on Anglo-Turkish Relations, 1902-1913, London, I.B. Tauris, 2016.

´éž OurStory ÔÇô Ambassador MorgentahuÔÇÖs Story: http://www.ourstory.info/library/2-ww1/Morgenthau/Morgen21.html accesat ├«n data de 12.08.2019.

´éž GlobalSecurity.org ÔÇô Berlin-Baghdad Railway-The Great War: https://www.globalsecurity.org/military/world/europe/de-berlin-baghdad.htm acceast ├«n data de 8.08.2019.

´éž Mtholyoke.edu ÔÇô The Bagdad Railway, 1899-1914: https://www.mtholyoke.edu/acad/intrel/boshtml/bos139.htm accesat ├«n data de 7.08.2019.