Calamit─â┼úi ┼či domnii dezastruoase ├«n vremea fanario┼úilor jpeg

Calamit─â┼úi ┼či domnii dezastruoase ├«n vremea fanario┼úilor

­čôü Epoca fanario╚Ťilor
Autor: Elena ┼×tefan

Cu ocazia tricentenarului inaugur─ârii domniilor fanariote ├«n ┼óara Rom├óneasc─â, observ─âm, lucru deloc surprinz─âtor, c─â ├«n con┼čtiin┼úa rom├óneasc─â secolul fanariot este asociat cu o perioad─â nefast─â, ├«n care Poarta otoman─â, domnitorii str─âini, r─âzboaiele frecvente ┼či calamit─â┼úile naturale s-au ├«n┼úeles parc─â s─â pustiasc─â Principatele. Aceast─â percep┼úie profund negativ─â ├«┼či are originea ├«n istoriografia tradi┼úional─â, ├«n care perioada apare ca o cezur─â major─â, concretizat─â ├«n modificarea regimului politic al ┼ó─ârilor Rom├óne.

ÔÇ×Veacul negruÔÇŁ, dup─â cum este numit secolul al XVIII-lea ├«ntr-un manual de istorie din 1878, este descris ca o ├«n┼čiruire de nenorociri care au distrus con┼čtiin┼úa identit─â┼úii rom├ónilor. Istoricii secolului al XIX-lea, care au ├«ncercat s─â se apropie de lumea occidental─â prin negarea tuturor elementelor orientale ale societ─â┼úii rom├óne┼čti, au scos ├«n eviden┼ú─â tarele sistemului fanariot: domnii scurte, ob┼úinute de la Poart─â ├«n urma unor sume importante de bani, cre┼čterea excesiv─â a obliga┼úiilor economice c─âtre Imperiul otoman, dezintegrarea armatei na┼úionale, generalizarea corup┼úiei ├«n administrarea ┼ú─ârii, afirmarea culturii de limb─â greac─â ├«n defavoarea limbii rom├óne etc. ├Än contextul afirm─ârii istoriografiei ┼čtiin┼úifice, la cump─âna dintre secolele XIX ┼či XX, are loc o reabilitare a domniilor fanariote, insist├óndu-se pe tentativele de reform─â ini┼úiate de unii domni lumina┼úi precum Constantin Mavrocordat ┼či Grigore al III-lea Ghica. Cu toate acestea, ideea de perioad─â distinct─â, marcat─â de un sistem politic viciat, r─âm├óne dominant─â. Ast─âzi, istoricii eviden┼úiaz─â mai degrab─â continuit─â┼úile dintre secolul al XVIII-lea ┼či veacurile precedente. Astfel, se vorbe┼čte despre o perioad─â ÔÇ×prefanariot─âÔÇŁ sau ÔÇ×protofanariot─âÔÇŁ (Florin Constantiniu) sau se propune o datare mai timpurie a ├«nceputului domniilor fanariote ├«n 1659 (Andrei Pippidi). Pentru istoricul Bogdan Murgescu, secolul al XVIII-lea nu a fost dec├ót o parte component─â a unei perioade mai lungi de integrare economic─â ┼či politic─â a ┼ó─ârilor Rom├óne la periferia lumii otomane. Istoricii concord─â ├«ns─â asupra faptului c─â ├«n secolele XVII-XVIII domina┼úia otoman─â asupra ┼ó─ârilor Rom├óne se accentueaz─â.

Un veac de urgii: r─âzboaie, epidemii ┼či cutremure

S─â revenim ├«ns─â la imaginea de ÔÇ×epoc─â ├«ntunecat─âÔÇŁ a secolului al XVIII-lea. Mai putem oare s─â ne referim ast─âzi la acest secol ├«n termenii unei perioade dezastruoase pentru ┼ó─ârile Rom├óne? F─âr─â a r─âspunde direct la aceast─â ├«ntrebare, putem totu┼či s─â spunem c─â secolul fanariot a coincis cu o agravare a ÔÇ×problemei orientaleÔÇŁ ├«n condi┼úiile ├«n care Imperiile ┼óarist ┼či Habsburgic ├«┼či intensific─â atacurile ├«mpotriva Por┼úii ├«n cursa acapar─ârii teritoriilor sale. Este deci o perioad─â de confrunt─âri militare care se desf─â┼čoar─â ├«n principal pe teritoriul rom├ónesc. Criza cu care se confrunt─â Poarta are repercusiuni asupra caracterului regimului de guvernare din ┼ó─ârile Rom├óne care tinde s─â devin─â unul autoritar, dependent de anturajul sultanului.

1 3 jpg jpeg

Acest lucru se ├«nt├ómpl─â, pe de o parte, deoarece sultanul avea nevoie ca pe tronul Principatelor s─â se afle persoane de ├«ncredere care s─â-i sus┼úin─â cu abilitate interesele ├«n fa┼úa puterilor str─âine, s─â ac┼úioneze ca un fel de informatori. Pe de alt─â parte, Principatele erau solicitate s─â sus┼úin─â material desele campanii militare pe care otomanii erau obliga┼úi s─â le poarte ├«mpotriva austriecilor ┼či a ru┼čilor. Altfel spus, era nevoie ca pe tronul Moldovei ┼či Munteniei s─â se afle persoane capabile s─â coordoneze aprovizionarea armatei sultanului. Cele mai potrivite persoane pentru a ├«ndeplini aceste obliga┼úii s-au dovedit a fi cu prec─âdere marii dragomani greci. Trebuie subliniat c─â ace┼čti domni erau func┼úionari ai Imperiului, ceea ce exprim─â tocmai tendin┼úa otomanilor de a asimila ┼ó─ârile Rom├óne teritoriilor Imperiului, f─âr─â ├«ns─â a pune definitiv ├«n practic─â aceast─â concep┼úie, dup─â cum remarc─â istoricul Mihai Maxim. ├Än al doilea r├ónd, rivalitatea dintre familiile fanariote la cump─ârarea domniei ├«n Principate ┼či corup┼úia generalizat─â generat─â de aceast─â practic─â sunt fapte confirmate de sursele de epoc─â. Este suficient ├«n acest sens s─â cit─âm m─ârturia capuchehaielor lui Constantin Mavrocordat despre necesitatea mituirii diver┼čilor func┼úionari otomani: ÔÇ×Timpurile sunt ├«n a┼ča fel ├«nc├ót ┼či poarta marelui vizir ┼či cei din jurul lui sunt nem─ârginit de lacomi ┼či to┼úi, p├ón─â ┼či ciohodarii cei mai mici, sunt ca fiarele s─âlbatice.ÔÇŁ ├Än al treilea r├ónd, majoritatea cov├ór┼čitoare a popula┼úiei Principatelor, ┼ú─âranii, trebuie nu numai s─â fac─â fa┼ú─â diverselor tipuri de d─âri, ci ┼či unei st─âri de insecuritate permanentizat─â de r─âzboaie succesive ┼či ocupa┼úie militar─â la care se adaug─â devastatoarele incursiuni de jaf ale trupelor lui Pasvantoglu ├«n ┼óara Rom├óneasc─â ├«ntre 1796 ┼či 1806. Acest aventurier bosniac reu┼čise s─â ├«┼či impun─â controlul asupra unui teritoriu relativ ├«ntins din Balcani, de la Dun─âre p├ón─â la Mun┼úii Balcani ┼či de la Belgrad la Varna, care formal era parte a Imperiului Otoman. De aici teroriza teritoriile ├«nvecinate. Cel mai cumplit jaf ├«n Muntenia are loc ├«n 1802, pe timpul domniei lui Mihail ┼×u┼úu, c├ónd ├«ns─â┼či capitala este amenin┼úat─â cu invazia ÔÇ×pasvangiilorÔÇŁ. La 31 ianuarie 1802, la zvonul apropierii acestora, Mihail Su┼úu p─âr─âse┼čte ora┼čul urmat ┼či de g─ârzile care ├«i asigurau paza. Astfel, pentru o zi ora┼čul, inclusiv palatul domnesc, este jefuit de cete de calici. Sursele amintesc de ├«ncoronarea unuia dintre ace┼čtia care str─âbate apoi str─âzile ora┼čului c─âlare pe un m─âgar ┼či purt├ónd ├«nsemnele puterii furate de la palat ÔÇô cuca, caftanul ┼či buzduganul. Acestei st─âri de haos ├«i pune cap─ât un be┼čli-aga care ├«┼či avea o┼čtile l├óng─â Bucure┼čti.

Acest text este un fragment din articolul "Calamit─â┼úi ┼či domnii dezastruoase ├«n vremea fanario┼úilor" ap─ârut ├«n num─ârul 14 al revistei Historia Special, disponibil acum ├«n format digital pe paydemic.com