Bucure┼čtiul prin ochii inamicului jpeg

Bucure┼čtiul prin ochii inamicului

Ora╚Öele Europei au suferit serios ├«n timpul r─âzboiului. Belgradul a fost invadat de austrieci, Li├ęge a fost asediat ╚Öi bombardat, Louvain a fost devastat ├«n urma invaziei trupelor germane ÔÇô acelea╚Öi trupe care, ├«n final, au ocupat ╚Öi Var╚Öovia. Parisul n-a fost ÔÇ×vizitatÔÇŁ de germani, dar teama s-a resim╚Ťit din plin, de vreme ce guvernul francez s-a refugiat la Bordeaux, de unde avea s─â revin─â abia ├«n luna decembrie 1914. Londra a fost bombardat─â de zeppelin (1). ├Än acest tablou al cuceritorilor ┼či cuceri┼úilor, Bucure┼čtiul nu face excep┼úie...

├Än anii neutralit─â╚Ťii, Bucure╚Ötiul avea aparen┼úa unui ora╚Ö lini╚Ötit. Nici m─âcar r─âzboiul care ├«nconjurase ╚Ťara ca un lan╚Ť de foc nu p─ârea s─â scoat─â popula╚Ťia Capitalei din n─âravurile vie╚Ťii ei cotidiene. O singur─â chestiune d─âdea unora de g├óndit ÔÇô nu ├«ns─â fiec─âruia ╚Öi nici ├«n acela╚Öi timp:ce se va ├«nt├ómpla cu ╚Ťara? Va intra ea ├«n r─âzboi? Dac─â da, de partea cui? 

R─âzboiul g─âse┼čte Capitala prost administrat─â, dar (foarte) aglomerat─â de petreceri. ╚śtirea mobiliz─ârii e primit─â cu entuziasm de popula╚Ťie: pe Calea Victoriei, mul┼úimea m─âr┼č─âluie┼čte p├ón─â seara, inton├ónd c├óntece militare acompaniate de orchestr─â ┼či bloc├ónd practic p├ón─â ┼či ma┼čina Regelui Ferdinand. Mari figuri publice ┼či politice pot fi z─ârite ┼úin├ónd cuv├ónt─âri prin cafenele, iar trenurile militare sunt ├«mpodobite cu flori. 

Chiar de a doua zi ├«ns─â, imaginea ora┼čului se schimb─â:popula┼úia deas─â ce mi┼čun─â pe str─âzile principale e calm─â, dar urm─âre┼čte cu ├«ngrijorare desf─â┼čurarea evenimentelor. Nu se mai servesc b─âuturi spirtoase, nici vin ┼či bere, chiar ├«n restaurante. P├óinea se g─âse┼čte cu mare greutate. Cet─â┼úenii ├«nconjoar─â brut─âriile ┼či a┼čteapt─â, ├«n timp ce armata face ordine. C├ót se fabric─â se ridic─â de trupele tot mai numeroase ce pleac─â pe front. O via┼ú─â nou─â de priva┼úiuni ├«ncepe, una cu totul necunoscut─â. Din Capital─â nu se mai poate lua leg─âtura cu restul ┼ú─ârii. Trenuri pentru particulari nu mai circul─â, po┼čta ┼či telegraful nu mai func┼úioneaz─â pentru civili ┼či nici comunica┼úiile telefonice nu sunt accesibile pentru moment (2). 

La numai dou─âzeci ┼či patru de ore dup─â ├«nm├ónarea declara┼úiei de r─âzboi, zeppelinul german trece Dun─ârea dinspre Bulgaria ┼či ajunge deasupra ora╚Öului. Cerul e luminat de proiectoarele rom├óne┼čti, ceea ce-i face pe bucure┼čteni s─â r─âm├ón─â cu ochii a╚Ťinti╚Ťi la spectacolul aviatic, ca la un adev─ârat foc de artificii. Primele bombardamente nu provoac─â mari distrugeri, dar sunt suficiente pentru a-i face pe rom├óni s─â ├«n┼úeleag─â ce avea s─â urmeze. Unii cet─â┼úeni, precum Take Ionescu, se mut─â la Hotelul Ath├ęn├ęe, printre pu┼úinele cl─âdiri consolidate la acea vreme. E pus la cale ┼či un plan de avertizare ├«n cazul unor noi bombardamente:clopotele bisericilor sau fluier─âturile poli┼úi┼čtilor. Cet─â┼úenii Capitalei sunt nevoi┼úi s─â sting─â luminile ┼či s─â ├«┼či pun─â la dispozi┼úie ap─â ┼či cele necesare stingerii unui eventual incendiu. 

Din comunicatul oficial al Marelui Cartier General (nr. 235/1916) reiese c─â un num─âr de 11 bombardamente au fost executate asupra Bucure┼čtilor, iar 20 atacuri aeriene s-au produs deasupra localit─â┼úilor Constan┼úa, Cernavod─â, Piatra Neam┼ú, Alexandria, Turnu Severin, Ploie┼čti, Bechet, Ro┼čiorii de Vede, incluz├ónd ┼či sate limitrofe (3). A╚Öa ├«ncepuse, pentru bucure╚Öteni, cu adev─ârat r─âzboiul. Nu peste mult timp, ├«n locul avioanelor ╚Öi zeppelinului Bucure╚Ötiul avea s─â fie ÔÇ×vizitatÔÇŁ de trupele inamicului...


Mare┼čalul August von Mackensen, pe calul s─âu alb, pe Calea Victoriei ÔÇô ÔÇ×Rum├Ąnien in Wort und BildÔÇŁ public─â aceast─â fotografie exact ├«n ziua ├«n care se ├«mplinea un an de la ocuparea Bucure┼čtiului

12 124 jpg jpeg
Mare┼čalul August von Mackensen, pe calul s─âu alb, pe Calea Victoriei ÔÇô ÔÇ×Rum├Ąnien in Wort und BildÔÇŁ public─â aceast─â fotografie exact ├«n ziua ├«n care se ├«mplinea un an de la ocuparea Bucure┼čtiului.

Noii st─âp├óni ai ora┼čului

Capitala se pred─â inamicului f─âr─â s─â opun─â rezisten╚Ť─â. Trupele str─âine ÔÇô un amestec de efective germane, austro-ungare, bulgare ╚Öi turce╚Öti ÔÇô ├«ncep s─â intre ├«n Bucure┼čti la 23 noiembrie (stil vechi). Evenimentul genereaz─â oarecare entuziasm ÔÇô de bucurat se bucur─â mai mult str─âinii, supu╚Öi ai statelor inamice. Mul╚Ťi dintre ei, proasp─ât elibera╚Ťi din prizonieratul civil sau din ├«nchisori vecine Capitalei, precum cea de la V─âc─âre╚Öti. 

Se aud strig─âte ┼či melodii ost─â┼če┼čti. Oameni mul┼úi, sta┼úiona┼úi pe trotuare, localnici care strig─â ura!, jubileaz─â ┼či flutur─â p─âl─ârii ┼či batiste. Mul┼úimea care aclam─â este compus─â din femei ┼či adolescen┼úi, printre care se v─âd doar c├ó┼úiva b─ârba┼úi. De ┼čaua comandantului care conduce procesiunea se prinde o femeie care ├«i ofer─â flori, r├óde ┼či vorbe┼čte. De acela┼či spectacol au parte ┼či ceilal┼úi solda┼úi c─âlare. Aproape to┼úi sunt ├«mpodobi┼úi cu flori, potrivit descrierii detaliate a episcopului Raymund Netzhammer (4).

Al┼úi autori nuan┼úeaz─â:s─âpt─âm├óni ├«ntregi, strada e plin─â de mul┼úimea oamenilor f─âr─â c─âp─ât├ói ┼či de incon┼čtien┼úi. Slujnice ├«mbr─âcate ├«n garderoba st─âp├ónilor lor refugia┼úi ┼či care peroreaz─â asupra sf├ór┼čitului boierimii, cocote ce-┼či fac afacerile, evreice ce vor s─â-┼či perfec┼úioneze jargonul, evrei ce-┼či strig─â bucuria ├«mpotriva regimului de teroare sub care au tr─âit ├«n timpul alian┼úei rom├ónilor cu ru┼čii (5).

├Än tot cazul:oricare ar fi fost coordonatele ÔÇ×primiriiÔÇŁ ocupantului str─âin, ├«n realitate, noii ÔÇ×st─âp├óniÔÇŁ ai Capitalei n-au fost chiar deloc r─âu trata╚Ťi. Din relat─âri ale presei de ocupa╚Ťie, din conversa┼úiile publicului cu ofi┼úerii reiese mul┼úumirea germanilor fa╚Ť─â de modul ├«n care popula┼úia civil─â i-a primit ├«n Rom├ónia. Dac─â nu sunt iubi┼úi, sunt tolera┼úi ┼či respecta┼úi pretutindeni. N-are loc niciun act de nesupunere sau de violen┼ú─â ├«mpotriva unui militar. De┼či au ocupat deopotriv─â sate ┼či ora┼če, nu au auzit niciun repro┼č ┼či nu au primit nicio ├«mbr├óncitur─â de la nimeni. 

Aceast─â imagine contrasteaz─â teribil cu perioada de dinaintea intr─ârii ┼ú─ârii noastre ├«n r─âzboi, c├ónd orice apari┼úie a unui ofi┼úer german era huiduit─â. ├Än cinematografe, la prezentarea unui film, chiar ┼či la imaginea drapelului german, popula┼úia era imediat scandalizat─â. Dac─â ├«n publicul spectator se auzea o vorb─â ├«n german─â, sau era depistat un cet─â┼úean german, acesta era imediat provocat sau luat chiar ┼či la b─âtaie (6). 

Generalul feldmare┼čal August von Mackensen, viitorul comandant al trupelor de ocupa┼úie, spune chiar c─â Bucure┼čtii nu ar aminti de r─âzboi dac─â solda┼úii din armatele a patru ┼ú─âri n-ar ├«nainta pe str─âzile sale. ÔÇ×Toate ├«┼či urmeaz─â cursul lor obi┼čnuit, cafenelele sunt pline, magazinele deschise, tramvaiele ├«ntr-o circula┼úie febril─âÔÇŁ (7). Mackensen, comandantul plin m├óndrie, care intrase primul ├«n ora┼č, f─âr─â a fi ├«nso┼úit de trupele sale! ┼×i tocmai ├«n ziua c├ónd ├«mplinise v├órsta de 67 de ani ! U┼čurin┼úa pred─ârii Capitalei, la┼čitatea guvernan┼úilor ┼či entuziasmul nefiresc al popula┼úiei ├«l scandalizeaz─â pur ┼či simplu. 

Mackensen avea dreptate. ├Än realitate, bucure╚Ötenii s-au revoltat foarte t├órziu. Abia ├«n data de 20 octombrie 1918 ├«ncep manifesta┼úiile. Cu pu┼úine zile ├«nainte se zvonise c─â ar fi sosit la sediul comandamentului german o comisie de ofi┼úeri francezi pentru a trata predarea armatei de ocupa┼úie din ┼úar─â. De la ora nou─â diminea┼úa se str├ónsese o mul┼úime de lume ├«n pia┼úa din fa┼úa Ateneului, a┼čtept├ónd cu flori presupusa misiune francez─â. Adunarea avea un caracter pa┼čnic. Grupurile, devenind tot mai compacte, au ├«nceput a c├ónta imnuri na┼úionale rom├óne ┼či franceze, f─âr─â s─â aib─â loc conflicte, p├ón─â c├ónd Komandatura german─â a adus poli┼úia c─âlare ┼či cordoane de solda┼úi care, cu brutalitate, au ├«nceput s─â r─âsp├óndeasc─â mul┼úimea. Manifestan┼úii au fost ┼či mai ├«nd├órji┼úi de apari┼úia provocatoare ├«n mijlocul mul┼úimii a generalul Koch, care a fost fluierat ┼či huiduit (8). P├ón─â atunci ├«ns─â vor mai trece doi ani...


Cl─âdirea Ministerului Lucr─ârilor Publice, de peste drum de Gr─âdina Ci┼čmigiu, a g─âzduit ├«n anii ocupa┼úiei Guvern─âm├óntul Imperial (Kaiserliches Gouvernement)

3 261 jpg jpeg
Cl─âdirea Ministerului Lucr─ârilor Publice, de peste drum de Gr─âdina Ci┼čmigiu, a g─âzduit ├«n anii ocupa┼úiei Guvern─âm├óntul Imperial (Kaiserliches Gouvernement)

Administra╚Ťie german─â ├«n Bucure╚Öti: rigoare versus corup╚Ťie

Dincolo de orice aparen┼úe, germanii considerau c─â au de ├«mplinit o ├«nalt─â datorie, iar ocupa┼úia militar─â se dorea a fi un regim de ordine, respect ┼či bun─âstare. Ea trebuia s─â asigure nu doar refacerea economic─â a ┼ú─ârii, ci s─â contribuie ┼či la ├«ns─ân─âto┼čirea ei moral─â. Greu de spus dac─â, ├«n realitate, a ┼či reu┼čit.

Administra╚Ťia a emis o puzderie de ordonan╚Ťe. S-au emis cartele ╚Öi permise (ausweis) pentru aproape orice. Libert─â╚Ťile bucure┼čtenilor au fost drastic limitate ╚Öi s-au intensificat rechizi╚Ťiile. Alimentele, ├«mbr─âc─âmintea, vinurile devin marf─â rar─â. Nu se poate evita distrugerea propriet─â┼úilor apar┼úin├ónd refugia╚Ťilor la Ia╚Öi, personaje de notorietate ├«n politica Rom├óniei. Loca┼úiile publice ale Capitalei sunt evacuate, transformate ┼či reorganizate ├«n func┼úie de cerin┼úele ocupan┼úilor, unele ├«n sec┼úii de arest pentru solda┼úii rom├óni ┼či pentru ofi┼úerii care au fost captura┼úi, altele ├«n cabarete sau s─âli de spectacol organizate pentru germani. ├Än acela┼či timp sunt schimbate diferite nume ale unor str─âzi sau edificii. E adev─ârat ├«ns─â c─â administra╚Ťia german─â ├«nseamn─â ╚Öi ceva mai mult─â ordine, pe care n-o cunoscuse p├ón─â atunci Capitala:c├óinii f─âr─â st─âp├ón sunt str├ón╚Öi ╚Öi eutanasia╚Ťi, proprietarii de imobile se ├«ngrijesc de desz─âpezire iarna, se ├«ntocmesc scheme pentru vaccinarea popula╚Ťiei ├«mpotriva diverselor boli cu r─âsp├óndire ├«n societate. 

La r├óndul lor, rom├ónii se descurc─â fiecare dup─â propriile puteri. Mul╚Ťi ├«ncearc─â s─â ├«n╚Öele vigilen╚Ťa administra╚Ťiei germane. Dat─â fiind starea de r─âzboi ÔÇô ┼či nevoile sale, o parte important─â a produc─âtorilor ├«ncepe s─â profite de aceast─â situa┼úie. Se ├«nmul╚Ťe┼čte specula, prosper─â afacerile necurate. Unii produc─âtori de p├óine nu folosesc f─âina curat─â, ci un amestec al gr├óului cu alte cereale. Gramajul ob┼úinut la o p├óine nu mai corespunde celui normal, iar pre┼úul afi┼čat e colosal ├«n compara┼úie cu gramajul real. Ra┼úionalizarea hranei devine o masc─â perfect─â a ceea ce se putea numi furt legal. Comercian┼úii achizi┼úioneaz─â ou─â, lapte, carne ┼či fructe de la ┼ú─ârani, ca mai apoi s─â v├ónd─â aceste produse ├«n alte zone cu un pre┼ú poate de dou─â ori mai mare fa┼ú─â de pre┼úul achizi┼úion─ârii. 

Nem┼úii, contamina┼úi de via┼úa u┼čoar─â ┼či de Sf├óntul Bac┼či┼č

Mul╚Ťi dintre germani cad victime vie╚Ťii u╚Öoare. Locotenent-colonelul Stolzenberg von Stolzenfest din administra┼úia militar─â a Capitalei ├«┼či vars─â n─âduful ├«n aprecieri jignitoare fa┼ú─â de Bucure┼čti, pe care ├«l nume┼čte o ÔÇ×adev─ârat─â Sodom─âÔÇŁ, unde trebuie s─â intri f─âr─â cru┼úare, cu foc ┼či pucioas─â, de vreme ce s-au descoperit vreo 7.000 de femei, purt─âtoare a unor boli periculoase (9). Cu orice pre╚Ť trebuia evitat─â apropierea solda╚Ťilor de popula╚Ťia autohton─â. Zbatere inutil─â. Caporalul Gerhard Velburg reproduce din memorie con┼úinutul unui ordin secret, emis de Comandatura Cet─â┼úii Bucure┼čti (Kaiserliche Kommandantur der Festung Bukarest).

Comandantul Heinrich, general-locotenent, ├«┼či arat─â ├«ngrijorarea c─â o parte dintre domnii ofi┼úeri se afi┼čau pe strad─â, ├«n restaurante ┼či teatre, cu dame a c─âror companie nu trebuiau s─â o caute. Nu este nicio onoare s─â te bucuri de gra┼úiile fiicelor c─âzute ale unei ┼ú─âri ├«nvinse (10). ╚śi totu╚Öi se ├«nt├ómpl─â chiar a┼ča:soldatul german, om al datoriei, ne├«nduplecat, se schimbase dup─â experien┼úa rom├óneasc─â. Avocatul Cancicov, internat mai multe luni ├«ntr-un spital din Bucure┼čti, sub observa┼úia germanilor, vede cum bac┼či┼čul ├«┼úi deschide u┼ča oriunde (11).

Corup┼úia merge m├ón─â ├«n m├ón─â cu destr─âb─âlarea. Sabina Cantacuzino, sora cea mare a prim-ministrului Ionel Br─âtianu, poveste┼čte cum trecuse Cr─âciunul germanilor, pres─ârat cu o serie de orgii:ÔÇ×Mul┼úi z─âceau a doua zi ├«n zori pe trotuar ┼či prin gr─âdini ┼či ├«n ce stare! ├Äntr-un lac de murd─ârii rezultate din prea mult─â b─âutur─â ┼či m├óncare. Aproape nu se mai putea circulaÔÇŁ (12).

ÔÇ×DescoperireaÔÇŁ Bucure╚Ötilor

Note de jurnal. Lumea rom├óneasc─â le era str─âin─â ocupan╚Ťilor germani. ╚śtiau pu╚Ťine lucruri, iar Bucure╚Ötiul multora le era complet necunoscut. A fost, p├ón─â la urm─â, o experien╚Ť─â reu╚Öit─â:retrase de pe Frontul de Vest, din mizeria tran╚Öeelor, trupele germane particip─â ├«n Rom├ónia la un r─âzboi mai bl├ónd. Luptele din Transilvania ╚Öi cele din Valahia, oric├ót de grele vor fi fost, n-au avut intensitatea celor din Apus. Ceea ce ├«i izbe┼čte, mai ales la ├«nceputul ocupa┼úiei militare, pe solda┼úii germani, este jena pe care o simt ├«n mijlocul luxului ┼či str─âlucirii pe care ├«nc─â le avea Bucure┼čtiul. Rom├ónia r─âm├óne, ┼či ├«n ├«nsemn─ârile nem┼úilor, lumea contrastelor.

O ╚Ťar─â bogat─â, dar populat─â de oameni s─âraci. Mackensen ├«╚Öi noteaz─â ├«n jurnal c─â prin ora╚Öe vezi colibe l├óng─â palate, o bog─â╚Ťie extravagant─â al─âturi de s─âr─âcia lucie. Elegan╚Ťa cea mai rafinat─â merge m├ón─â ├«n m├ón─â cu zdren╚Ťe incredibile. ├Än vreme ce ╚Ťiganii nu se spal─â, domnii ╚Öi doamnele poart─â toalete scumpe ╚Öi miros a parfum (13). Calea Victoriei este plin─â de tr─âsuri ┼či birje. ├Än acelea┼či ceasuri, trotuarele din fa┼úa cafenelelor ┼či cofet─âriilor sunt pline de mese la care consumatorii iau pr─âjituri ┼či dulce┼úuri. Seara, ora┼čul se ├«nsufle┼úe┼čte din nou, mul┼úimea se adun─â prin cafenelele sau gr─âdinile cu muzic─â, unde se aud c├óntate mai toate ariile operetelor sau can┼úonetelor ce fac v├ólv─â la Paris. 

Pentru Willy Frerk, Bucure╚Ötii reprezint─â sursa de unde izvor├óser─â toate intrigile r─âzboiului. De acolo condusese ╚Ťara Ion I.C. Br─âtianu, ministrul ce s-a ├«ngrijit de ale sale, ├«n╚Ťelept, dar lipsit de con╚Ötiin╚Ť─â. Le fel, prietenii ╚Öi consilierii lui, Ionescu, Filipescu, Costinescu, politicienii str─âzii! Bucure╚Ötiul a fost fascinat de v─ârsarea de s├ónge chiar de la ├«nceputul r─âzboiului. Politicienii cump─âra╚Ťi cu aurul englezesc au agitat plebea ora╚Öului prin toate mijloacele. Au organizat manifest─âri unde steagurile german ╚Öi austriac au fost arse! Bucure╚Ötenii s-au ├«mbuibat ├«n noroc ╚Öi pl─âceri. Poporul dornic s─â conduc─â, boierii ce ╚Öi-au pierdut min╚Ťile s-au proclamat salvatorii lumii, pentru c─â toat─â lumea a a╚Öteptat de la interven╚Ťia Rom├óniei ├«n r─âzboi gr─âbirea sf├ór╚Öitului. ├Än vremurile lini╚Ötite, ora╚Öul petrecea:pe Calea Victoriei cutreierau echipajele cu femei frumoase, vesele ╚Öi luxurioase, boierime ├«nfumurat─â, str─âlucind de giuvaieruri.

├Än hotelurile ╚Öi restaurantele, la fel ca ╚Öi ├«n localurile de noapte, ╚Öampania curgea ├«n valuri. Cap╚Öa era plin─â p├ón─â la refuz! Toat─â aceast─â elegan╚Ť─â ╚Öi chefurile inutile, via╚Ťa extravagant─â, diamantele, pantofii cu toc au disp─ârut ca urmare a mersului r─âzboiului. Oamenii s-au ├«mbulzit la gar─â, c─âut├ónd s─â cumpere bilete de tren. Panica le-a cuprins pe autorit─â╚Ťi, b─âncile ╚Öi ministerele s-au mutat la Ia╚Öi. Germanii au intrat ├«n Bucure╚Öti. ÔÇ×BarbariiÔÇŁ at├ót de huli╚Ťi au cru╚Ťat popula╚Ťia de la groaza bombardamentelor. Bucure╚Ötii au devenit ora╚Ö german! La fel ca Belgrad ╚Öi Bruxelles ori Antwerpen ╚Öi multe altele. M├óna administra╚Ťiei germane s-a f─âcut sim╚Ťit─â. Ordinea ╚Öi moravurile germane cuprind ora╚Öul. Nu mai este un ora╚Ö al veseliei, ci unul solid german (14). 

4 493 jpg jpeg
Mackensen trece în revistă trupele, în faţa Casei Armatei (redenumită Haupt-Wache)

Mackensen trece în revistă trupele, în faţa Casei Armatei (redenumită Haupt-Wache)

Inevitabil, ├«n portretistica german─â, de ocupa╚Ťie militar─â, vechiul Bucure╚Öti este un ora╚Ö mort. Sau, cel pu╚Ťin, i se mai v─âd ultimele r─âm─â╚Öi╚Ťe murind, a╚Öa cum observ─â Adolf K├Âstner, cutreier├ónd ora╚Öul al─âturi de trupele subordonate lui Falkenhayn. Dispar semnele autorit─â╚Ťii rom├óne╚Öti (rapoartele militare, ordonan╚Ťele poli╚Ťiei lipite pe coloane ╚Öi garduri), le iau locul afi╚Öele nem╚Ťe╚Öti ale administra╚Ťiei Mackensen. Imagini reclam─â ╚Ťip─âtoare precum cele de Path├ę ╚Öi Gaumond, care ├«n urm─â cu pu╚Ťine zile invitau la vizionarea filmului despre b─ât─âlia de pe r├óul Somme (produs de englezi), zburau zdren╚Ťuite ├«n ploaie. Totu╚Öi, vechile bun─ât─â╚Ťuri nu se epuizeaz─â instantaneu. Mai exist─â fri╚Öc─â ├«n c├óteva cafenele, c├órna╚Ťi ╚Öi salam la metru, ╚Öunc─â ╚Öi cafea Mokka, at├órn├ónd la fereastra pr─âv─âliilor (15). 

Pentru solda╚Ťii ╚Öi ofi╚Ťerii germani, ocuparea Bucure╚Ötilor reprezint─â, ├«n anul 1918, ceea ce va ├«nsemna cucerirea ispititorului Paris ├«n a doua conflagra╚Ťie mondial─â! Iat─â ce re╚Ťine pentru posteritate memorialistul Ernst Kabisch ├«n primele sale zile petrecute ├«n Bucure╚Öti:

ÔÇ×Primim friptur─â cu legume ╚Öi cartofi, la desert Omelette confiture a╚Öa de parfumat─â ╚Öi fain─â ca un poem, p├óine alb─â, vin ro╚Öu ╚Öi merele aduse cu noi completeaz─â masa. ├Än localul simplu ne sim╚Ťim ca ├«n patrie ╚Öi tr─ânc─ânim la o ╚Ťigar─â ca ╚Öi cum am fi cet─â╚Ťeni stabili. A doua zi din nou acela╚Öi restaurant [Osswald ÔÇô n.a.]. La mas─â l├óng─â mine se a╚Öeaz─â dou─â tinere doamne, a c─âror vestimenta╚Ťie, simpl─â ╚Öi distins─â, indic─â c─â apar╚Ťin societ─â╚Ťii;nu sunt nici pudrate, nici machiate. Fiindc─â nu ╚Ötiu cuv├óntul rom├ónesc pentru o pr─âjitur─â pe care am dorit s─â o avem, rog pe una pentru informare. Intr─âm ├«n discu╚Ťie;vecina mea este polonez─â ╚Öi vorbe╚Öte destul de bine german─â. Poveste╚Öte c─â are un frate austriac ├«n armat─â ╚Öi ├«mi spune ├«n treac─ât cu amabilitate despre impresia pe care au f─âcut-o germanii aiciÔÇŁ (16). 

Lui Alfred von Oderberg, trimis ├«n noiembrie 1916 ├«n fruntea unui deta╚Öament de jurnali╚Öti, Bucure╚Ötiul ├«i face ├«ns─â impresia unui ora╚Ö mare, modern, curat ╚Öi prietenos. Scrie despre toate c├ót cuprinde cu privirea. Str─âzile principale sunt asfaltate, cele auxiliare ├«ngrijite (!), vede cl─âdiri impun─âtoare, vile luxoase, hoteluri bine ├«ntre╚Ťinute, restaurante ademenitoare ╚Öi cafenele extrem de elegante, multe dintre ele ├«n stil parizian. Nu lipsesc din descriere tramvaiul electric, dar ╚Öi cel tras de cai. Pe scurt, un ora╚Ö modern, cu suficient adaos oriental, unde g─âse╚Öti lustragii la toate col╚Ťurile str─âzii, negustori, ambulan╚Ťi de alimente ╚Öi dulciuri, tineri care v├ónd ziare sau c─âr╚Ťi po╚Ötale.

├Äntr-adev─âr, mult comer╚Ť stradal, de la vechiturile pe care le v├ónd negustorii evrei p├ón─â la ╚Ť─âranii care aduc flori. Mult─â agita╚Ťie. Strig─âte, zgomote, sunet de clopo╚Ťei, fiecare voce apare ca un stimulent pentru v├ónzare. Bucure╚Ötenii ├«i par resemna╚Ťi ├«n fa╚Ťa ocupa╚Ťiei str─âine. Ora╚Öul pare s─â tr─âiasc─â sub zodia unei s─ârb─âtori eterne. ├Äntruc├ót cele c├óteva fabrici ╚Öi unele ├«ntreprinderi ├«╚Öi suspendaser─â activitatea, ora╚Öul las─â impresia c─â locuitorii lui ar fi renun╚Ťat s─â mai munceasc─â. Mii de trec─âtori, pur ╚Öi simplu, hoin─âresc pe str─âzi toat─â ziua. Se a╚Öeaz─â de diminea╚Ťa p├ón─â seara prin cafenele, pline ╚Öi ele p├ón─â la refuz.

Principala strad─â a ora╚Öului, Calea Victoriei (├«n german─â, Siegesstrasse), se ├«ntretaie cu bulevardele Elisabeta ╚Öi Carol p├ón─â la ÔÇ×minunatulÔÇŁ hotel Athen├ęe-Palace ╚Öi se aseam─ân─â cu Friedrichstrasse din Berlin, ca afluen╚Ť─â ╚Öi aglomera╚Ťie. Acolo se fac auzite aproape toate vocile str─âine, a╚Öa ca ├«ntr-un cor european. Predomin─â moda parizian─â, cu toate c─â oamenilor le este team─â s─â se mai exprime ├«n francez─â. B─ârba╚Ťii avu╚Ťi poart─â costume irepro╚Öabile cu p─âl─âria l─âsat─â pe ceaf─â, iar femeile fardate ╚Öi pudrate ÔÇ×cu ochi de Bella DonaÔÇŁ poart─â ciorapi de m─âtase ╚Öi cizme cu tocuri nesf├ór╚Öit de ├«nalte (17). 

├Än ├«nsemn─ârile germanilor, bucure╚Öteanul apare, a╚Öadar, preocupat de imaginea individual─â ┼či de propria bun─âstare. Critica societ─â┼úii rom├óne┼čti dezv─âluie o lume dominat─â de consum, imoralitate ┼či efeminare. Pretutindeni surprinde contrastul dintre bog─â┼úie ┼či s─âr─âcie, ├«n┼úeles ├«n nuan┼úe de exuberan┼ú─â opozabil─â mizeriei materiale. 

Concluzii

├Än vara lui 1914, c├ónd se consum─â atentatul de la Sarajevo ╚Öi, la scurt timp, ├«ncepe r─âzboiul, izvoarele dezv─âluie un Bucure┼čti cu profil de Belle ├ëpoque. Un ora╚Ö calm, lini┼čtit, zilnic aranjat ┼či preg─âtit de s─ârb─âtoare. Plimb─ârile zilnice, aglomera┼úia de pe cele mai importante str─âzi ale Capitalei, petrecerile fastuoase, elegan┼úa ┼či lejeritatea cu care cet─â┼úenii trateaz─â evenimentele de zi cu zi fac ca prezen┼úa r─âzboiului s─â nu mai capete notorietate, cel pu┼úin nu ├«n primele zile. Calmul debordant al bucure┼čtenilor chiar ┼či ├«n pragul iminentului r─âzboi duce la imagini ┼či tr─âiri inedite ale acelei societ─â┼úi aristocratice.

Experien┼úele mondene ale societ─â┼úii bucure┼čtene, v─âzute sau nu din perspectiva observatorilor str─âini, portretizeaz─â ┼či accentueaz─â mai bine contrastele ora┼čului, lipsa educa┼úiei sociale la nivelul ├«ntregii comunit─â┼úi. Moravurile, opulen┼úa ┼či s─âr─âcia devin astfel chiar principalele subiecte ┼či extreme asupra c─ârora se opre╚Öte, mai t├órziu, inamicul. 

Via┼úa bun─â ┼či frumoas─â a bucure┼čtenilor ├«ncepe s─â se schimbe pe parcursul anilor de r─âzboi. De la ├«nceput, armata cere sacrificii. Inamicul este ╚Öi el necru╚Ť─âtor. ├Ä╚Ťi trebuie ceva t─ârie de caracter s─â umbli prin ora╚Ö expus bombardamentelor str─âine. La scurt timp dup─â intrarea ├«n r─âzboi, armata se retrage ╚Öi germanii p─âtrund ├«n Capital─â. Traiul greu (pentru unii) din timpul ocupa┼úiei, rechizi┼úiile, ordonan┼úele ┼či taxele impuse de c─âtre administra┼úia german─â las─â urme ad├ónci la nivelul psihologiei colective. Nimeni ├«n acele zile nu mai tr─âia dec├ót cu amintirea lejerit─â╚Ťii zilelor trecute. A╚Öa ar trebui ├«n╚Ťeleas─â imaginea, uneori p─âtat─â de imoralitate, a acelor ani:imoralitate specific─â r─âzboiului. 

Fire╚Öte, ea ├«i afecteaz─â ╚Öi pe germani. Departe de a reu╚Öi ├«n convertirea Capitalei la un trai diferit, unii dintre ocupan╚Ťi adopt─â obiceiurile necurate ale autohtonilor. Moravurile sub ocupa╚Ťia str─âin─â implic─â rela╚Ťionarea cu du╚Ömanul. Aici, limita ├«ntre colabora╚Ťionism ╚Öi rezisten╚Ť─â r─âm├óne variabil─â. La vremuri grele, instinctul conserv─ârii vie╚Ťii, libert─â╚Ťii sau a propriului avut genereaz─â comportamente ├«ndoielnice. 

Mult timp dup─â r─âzboi s-a ├«ncercat o radiografiere profund─â a acestei societ─â╚Ťi. S-au pronun╚Ťat sentin╚Ťe, mul╚Ťi oameni au fost pu╚Öi la zid. Totu╚Öi, lumea rom├óneasc─â trebuie privit─â ├«n specificul ei heteroclit. Ea nu corespunde normelor de civilitate ale vizitatorilor beligeran╚Ťi. Pu╚Ťini dintre germani o ├«n╚Ťeleg, cu toate c─â nu lipse╚Öte buna inten╚Ťie. Inamicul (mai cu seam─â cel german) vrea s─â fie prietenos cu poporul. ├Äi incrimineaz─â obiceiurile propriu-zis ÔÇ×gre╚ÖiteÔÇŁ, ├«╚Öi propune chiar o corectur─â a lor. ├Ä╚Öi asum─â un rol civilizator, care implic─â inclusiv ├«ndreptarea moravurilor. Cele c├óte se mai pot ├«ndrepta. Fire╚Öte c─â finalul r─âzboiului a zdruncinat ├«ntreg acest proiect. Bucure╚Ötenii au r─âmas a╚Öa cum fuseser─â mai ├«nainte. Ocupa╚Ťia str─âin─â nu i-a schimbat profund. Le-a creat ├«ns─â o impresie teribil─â, vecin─â cu depresia. Depresia provocat─â de ╚Öirul infinit de amintiri.

* Andreea Toma este absolvent─â a Facult─â╚Ťii de Istorie a Universit─â╚Ťii ÔÇ×Alexandru Ioan CuzaÔÇŁ din Ia╚Öi, promo╚Ťia 2015-2016, ├«n prezent student─â la master. Articol redactat sub ├«ndrumarea conf. univ. dr. Claudiu-Lucian Topor.

NOTE:

1.Encyclop├ędie de la Grande Guerre 1914-1918, tome II, sous la direction de St├ęphane Audoin-Roizeau, Jean-Jaques Becker, Paris, Bayard 2004 et Pierrin 2012. Vezi, Jay Winter, Les villes, pp. 148-149.
2.Vasile Th. Cancicov, Impresiuni ┼či p─âreri personale din timpul r─âzboiului Rom├óniei. Jurnal zilnic. 13 august 1916-31 decembrie 1918, cu o scrisoare introductiv─â de Take Ionescu, volumul I, Editura Atelierele societ─â┼úii ÔÇ×UniversulÔÇŁ, Bucure┼čti, 1921, p. 31. 
3.Valeriu Avram, Aeronautica rom├ón─â ├«n r─âzboiul de ├«ntregire na┼úional─â, Editura Militar─â, Bucure┼čti, 2012, p. 42.
4.Raymund Netzhammer, Episcop ├«n Rom├ónia. ├Äntr-o epoc─â a conflictelor na┼úionale ┼či religioase, volumul I, edi┼úie realizat─â de Nikolaus Netzhammer ├«n colaborare cu Krista Zach, Editura Academiei Rom├óne, Bucure┼čti, 2005, p. 682.
5.Virgiliu N. Dr─âghiceanu, 707 zile sub cultura pumnului german, edi┼úie ├«ngrijit─â ┼či prefa┼úat─â de I. Opri┼čan, Editura Saeculum Vizual, Bucure┼čti, 2012, p. 28.
6.Vasile Th. Cancicov, op.cit., p. 262.
7.August von Mackensen, Briefe und Aufzeichnungen des Generalfeldmarschall aus Krieg un Frieden, bearbeitet und mit geschichtlichem Begleittert versehen von Wolfgang Foerster, Pr├Ąsident der kriegsgeschichtlichen Forschungsanstalt des Heeres Oberstleutnant a. D. Mit 16 Kunstdruckbeilagen, einem faksimilierten Brief und 12 Kartenskizzen. Bibliographische Institut A.G. in Leipzig, 1938, p. 323.
8.Al. Tzigara-Samurca┼č, Memorii, II (1900-1918), edi┼úie critic─â de Ioan ┼×erb ┼či Florica ┼×erb, prefa┼ú─â de Dan Grogorescu, Editura ÔÇ×Grai ┼či suflet-Cultura Na┼úional─âÔÇŁ, Bucure┼čti, 1999, p. 221.
9.Raymund Netzhammer, op.cit., p. 687.
10.Gerhard Velburg, Rum├Ąnische Etappe. Der Weltkrieg, wie ich sah, Mindem I.W., Druck und Verlag von Wilhelm K├Âhler, 1930, p. 275.
11.Vasile Th. Cancicov, op. cit., pp. 352-353.
12.Sabina Cantacuzino, op. cit, pp. 53-54.
13.August von Mackensen, op.cit., p. 323.
14.Willy Frerk, Siegeszug durch Rum├Ąnien, Montanus Markb├╝cher, Leipzig, 1917, pp. 130-149.
15.Dr. Adolf K├Âstner, Der Sturmschar Falkenhayns. Kriegsberichte aus Siebenb├╝rgen und Rum├Ąnien, Albert Langen, M├╝nchen, 1917, p. 124.
16.Ernst Kabisch, Der Rum├Ąnienkrieg 1916. Mit 14. Bildern 18. Kartenskizzen von Generalmajor o. D.H. Flaischen, Vorhut-Verlag Otto Schlegel ÔÇô Berlin [f.a]. 
17.Die Siegeszug durch Rum├Ąnien. Auf den Spuren unserer Armee von Alfred v. Olberg, Major im Kriegspresseamt, Herman Hillger Verlag, Berlin, 1918. Vezi, capitolul XIX, In Bukarest, pp. 188-194.