Bucovin─â, dulce Bucovin─â   de la anexare la Revolu╚Ťia pa╚Öoptist─â jpeg

Bucovin─â, dulce Bucovin─â - de la anexare la Revolu╚Ťia pa╚Öoptist─â

Prin desfiin╚Ťarea administra╚Ťiei militare ├«n 1786, atribu╚Ťiile guvern─ârii Bucovinei au trecut asupra Cancelariei aulice boemo-austriece de la Viena, c─âreia ├«i era supus─â Gali╚Ťia. Deci, ├«ntre anii 1786-1848, Bucovina este ├«ncorporat─â drept cel de-al 19-lea Cerc (Kreis) al Regatului Gali╚Ťiei ╚Öi Lodomeriei, ce fusese integrat ├«n Imperiului Habsburgic ca urmare a primei ├«mp─âr╚Ťiri a Poloniei (1772).  

Gali╚Ťia avea o suprafa╚Ť─â de 78.532 km2, deci de opt ori mai mare ca Bucovina, ╚Öi o popula╚Ťie de zece ori mai numeroas─â, compus─â ├«n cov├ór╚Öitoare majoritate din ruteni (ucrainieni) ╚Öi polonezi. Rutenii erau de confesiune greco-catolic─â, ca urmare a recunoa╚Öterii autorit─â╚Ťii papale prin Uniunea ├«ncheiat─â la Brest-Litovsk ├«n 1596. Capitala Gali╚Ťiei se afla la Lemberg, denumirea germanizat─â a fostului Lvov, important centru comercial al Evului Mediu. 

Perioada 1786-1848 a fost considerat─â de istoriografia rom├óneasc─â, ╚Öi nu numai, drept cea mai nefast─â din istoria Bucovinei. Rom├ónii bucovineni au fost supu╚Öi ├«n acest r─âstimp unei triple presiuni: germanizare, polonizare ╚Öi ucrainizare. Limba oficial─â ├«n Gali╚Ťia era germana, instrument lingvistic pe care Iosif al II-lea ├«l considera principalul liant al numeroaselor sale provincii: ÔÇ×Limba german─â este limba universal─â a ├«mp─âr─â╚Ťiei mele; de ce s─â admit eu ca ├«ntr-o singur─â provincie legile ╚Öi afacerile politice s─â fie tratate ├«n limba na╚Ťionalit─â╚Ťilor? Eu sunt ├«mp─âratul imperiului german. Prin urmare celelalte state, pe care le posed, sunt provincii, care laolalt─â cu ├«ntregul stat formeaz─â un corp al c─ârui cap sunt euÔÇŁ. Boierii bucovineni au fost trecu╚Ťi ├«n matricola nobililor asimila╚Ťi, f─âc├óndu-se o echivalare a titlurilor de noble╚Ťe (baroni ╚Öi cavaleri). Dar procesul de germanizare nu s-a oprit doar la limb─â, el s-a efectuat ╚Öi cu ajutorul numero╚Öilor coloni╚Öti germani adu╚Öi aici, prin germanizarea ├«ntregului aparat administrativ al provinciei ╚Öi prin dominarea ├«n mare parte a vie╚Ťii economice ╚Öi culturale de c─âtre elementele germane sau germanizate. ÔÇ×├Än toate ora╚Öele ╚Öi satele mai mari func╚Ťionau cazinouri, un fel de societ─â╚Ťi culturale pentru intelectuali, ├«n care func╚Ťionarii rom├óni ajungeau ├«mpin╚Öi de interese sociale ╚Öi de serviciu. Ele erau societ─â╚Ťi cu tendin╚Ťe de germanizare ╚Öi austriacizare ca sentiment a tot ce nu era ├«nc─â german ╚Öi austriac [ÔÇŽ]. Deci se punea atunci problema unei germaniz─âri spirituale. Limba german─â a devenit limb─â de salon, iar ├«nainte de 1914 ╚Öi limba de cas─â a multor familii de intelectuali rom├óniÔÇŁ (Mircea Grigorovi╚Ťa).

├Än ├«nv─â╚Ť─âm├ónt s-au deschis ╚Öcoli ├«n limba german─â, cu profesori adu╚Öi din Transilvania, iar cea de-a doua limb─â de studiu n-a fost rom├óna, ci polona. Mul╚Ťi dasc─âli rom├óni au fost nevoi╚Ťi s─â-╚Öi p─âr─âseasc─â ╚Öcolile. Ceva mai t├órziu, ├«n 1875, s-a deschis Universitatea din Cern─âu╚Ťi, cu misiunea de ÔÇ×a des─âv├ór╚Öi germanizarea BucovineiÔÇŁ. ├Än ceea ce prive╚Öte polonizarea, fenomenul a ├«nceput imediat dup─â 1786, c├ónd, odat─â deschise grani╚Ťele Bucovinei, provincia a fost invadat─â de elemente gali╚Ťiene: preo╚Ťi, func╚Ťionari, ├«nv─â╚Ť─âtori, negustori, meseria╚Öi etc. Pe l├óng─â german─â, se introduce ├«n administra╚Ťie, justi╚Ťie ╚Öi, dup─â cum am v─âzut, ╚Öi ├«n ╚Öcoli, limba polon─â. Numele rom├óne╚Öti cap─ât─â termina╚Ťii slave: ski, vicz, etc, la fel ╚Öi localit─â╚Ťile, Cern─âu╚Ťii devenind de pild─â Czernowitz. ÔÇ×Aceast─â slavizare arbitrar─â de nume a servit apoi ucrainienilor ca argument pentru a ┬źdemonstra┬╗ caracterul slav al BucovineiÔÇŁ (Mircea Grigorovi╚Ť─â). De altfel, elementul ucrainian se ├«nt─âre╚Öte foarte mult ├«n perioada gali╚Ťian─â a Bucovinei, popula╚Ťia rutean─â cresc├ónd ├«n perioada 1786-1848 de peste 3,5 ori fa╚Ť─â de cea rom├óneasc─â, care s-a m─ârit doar de 2,3 ori.

Conacul lui Eudoxiu Hurmuzachi de la Cern─âuca 

Cu toate greut─â╚Ťile ├«ns─â, via╚Ťa spiritual─â a rom├ónilor a continuat prin munca plin─â de ├«nsufle╚Ťire a miilor de preo╚Ťi ╚Öi ├«nv─â╚Ť─âtori, care au ╚Ötiut s─â p─âstreze mereu treze sim╚Ť─âmintele na╚Ťionale. Dac─â primele decenii ale existen╚Ťei rom├ónilor din Bucovina ├«n cadrul Imperiului Austriac sunt marcate de personalitatea lui Vasile Bal╚Ö, ajuns spre sf├ór╚Öitul vie╚Ťii vocea protectoare a rom├ónismului la Curtea de la Viena, urm─âtorul veac va fi dominat de familia Hurmuzachi, al c─ârei patriarh, Eudoxiu Hurmuzachi, va a╚Öeza conacul s─âu de la Cern─âuca ├«n centrul vie╚Ťii culturale ╚Öi politice a cona╚Ťionalilor s─âi. Aceast─â familie pe care Andrei Mure╚Öanu, autorul imnului nostru national, o numea ÔÇ×Grachii Rom├ónieiÔÇŁ, va reprezenta prin cei ╚Öapte copii ai lui Doxachi ╚Öi so╚Ťiei sale, Elena, n─âscut─â Murgule╚Ť, stindardul celui mai curat na╚Ťionalism rom├ónesc. ÔÇ×S─â grijim, iubite so╚Ťule, spunea adesea Elena Hurmuzachi, ca ├«n amestec─âtura aceasta de limbi, copiii no╚Ötri s─â r─âm├ón─â ceea ce suntem noi, adic─â rom├óniÔÇŁ.

Pentru a fi ├«ns─â pe deplin obiectivi, trebuie s─â ad─âug─âm c─â familia Hurmuzachi, animat─â de cele mai puternice sentimente rom├óne╚Öti, nu excludea ├«n acela╚Öi timp posibilitatea realiz─ârii unirii tuturor rom├ónilor ├«ntr-un singur stat aflat sub egida dinastiei de Habsburg. ÔÇ×Unii dintre patrio╚Ťi (rom├óni, n.n.), socotind insurmontabile piedicile externe care st─âteau ├«n calea unit─â╚Ťii na╚Ťionale a tuturor rom├ónilor, s-au g├óndit la o eventual─â realizare a unirii ├«n cadrul Imperiului Habsburgic. Proiectul reluat mult mai t├órziu de Aurel Popovici era nerealist chiar dac─â-l privim din unghiul de vedere al intereselor Cabinetului din Viena, pornit pe calea germaniz─ârii for╚Ťate ╚Öi evit├ónd s─â ├«nt─âreasc─â o a treia na╚Ťionalitate a imperiului, al─âturi de cele slav─â ╚Öi maghiar─âÔÇŁ (Leonid Boicu).

├Än realitate, Imperiul Habsburgic, dup─â un secol al XIX-lea marcat de resurec╚Ťia na╚Ťionalismului, nu avea cum s─â supravie╚Ťuiasc─â indiferent c├óte formule dualiste, trialiste sau federaliste ar fi ├«ncercat. Principiul na╚Ťionalit─â╚Ťilor, ├«nscris de pre╚Öedintele american Woodrow Wilson pe frontispiciul Conferin╚Ťei de la Paris, din 1919, nu avea dec├ót s─â consfin╚Ťeasc─â o stare de fapt.

Cern─âu╚Ťi, refugiul pa╚Öopti╚Ötilor rom├óni 

Valul revolu╚Ťionar care a m─âturat Europa ├«n 1848, de la Palermo la Berlin ╚Öi de la Paris la Ia╚Öi, nu avea cum s─â ocoleasc─â Bucovina. ├Än primul r├ónd, ├«n cadrul creat de seismul revolu╚Ťionar, la Cern─âu╚Ťi, pe 20 mai, a avut loc o Mare Adunare Na╚Ťional─â a rom├ónilor, care a desemnat un comitet ├«n frunte cu Eudoxiu Hurmuzachi, care s─â redacteze un memoriu ├«n 12 puncte, pentru a fi prezentat ├«mp─âratului. Printre altele, rom├ónii bucovineni cereau statutul de ╚Ťar─â de coroan─â autonom─â pentru Bucovina, scoaterea bisericii rom├óne╚Öti de sub autoritatea mitropolitului s├órb de la Karlowitz, abolirea cl─âcii ╚Öi a dijmei, libertatea ╚Öi egalitatea cultelor, crearea de ╚Öcoli etc. Toate aceste revendic─âri se constituiau, de fapt, ├«n ceea ce cu deplin─â ├«ndrept─â╚Ťire istoricul Ion Nistor (1876-1962) considera a fi ÔÇ×programul politic al rom├ónilor bucovineni, ├«n lupta pentru dob├óndirea ╚Öi consolidarea autonomiei ╚Ť─ârii, pentru conservarea caracterului rom├ónesc al fostei ╚Ü─âri de Sus a Moldovei, prin biseric─â ╚Öi ╚Öcoal─â ╚Öi pentru redresarea ei economic─âÔÇŁ. ╚śi reprezentan╚Ťii Bucovinei din noua Adunare Constituant─â ├«ntrunit─â la Viena au cerut, la 26 iunie 1848, separarea de Gali╚Ťia ╚Öi constituirea unui ducat autonom.

Consecutiv Marii Adun─âri Na╚Ťionale din 20 mai, se organizeaz─â, la Cern─âu╚Ťi ╚Öi Suceava, g─ârzi na╚Ťionale dup─â model vienez. Confruntat cu numeroasele presiuni revolu╚Ťionare de pe tot cuprinsul imperiului s─âu, ├«mp─âratul Ferdinand I (1835-1848) face o serie de concesii printre care desfiin╚Ťarea boierescului, fapt ce a u╚Öurat considerabil starea ╚Ť─âranilor bucovineni. La 7 septembrie 1848, Curtea de la Viena scoate ╚Öcolile primare de sub autoritatea Consistoriului rom├óno-catolic din Lemberg ╚Öi le trece ├«n subordinea Consistoriului ortodox din Cern─âu╚Ťi. ├Än sf├ór╚Öit, la 4 martie 1849, noul ├«mp─ârat Franz-Iosif (1848-1916), prin promulgarea noii Constitu╚Ťii, satisface cea mai important─â dolean╚Ť─â a bucovinenilor ╚Öi anume desp─âr╚Ťirea de Gali╚Ťia. Bucovina devine ╚Ťar─â de Coroan─â ereditar─â (Kronland), iar Franz-Iosif ia titlul de Duce al Bucovinei (Herzog der Bukovina), ad─âugat celorlalte titluri imperiale, regale ╚Öi ducale pe care le avea.

image

Al doilea rol major pe care l-a avut Bucovina, ╚Öi ├«ndeosebi Cern─âu╚Ťiul, ├«n evenimentele de la 1848 a fost cel de refugiu, reflec╚Ťie, consult─âri ╚Öi elaborare de programe pentru revolu╚Ťionarii moldoveni ╚Öi transilv─âneni obliga╚Ťi s─â evite m─âsurile represive luate ├«mpotriva lor. ÔÇ×├Än primitorul conac de la Cern─âuca al fra╚Ťilor Hurmuzachi au venit Mihail Kog─âlniceanu, Vasile Alecsandri, Alexandru Ioan Cuza ╚Öi al╚Ťi ini╚Ťiatori ai mi╚Öc─ârii revolu╚Ťionare e╚Öuate de la Ia╚ÖiÔÇŁ (Florin Constantiniu). Am ad─âuga doar c─â au fost destul de ├«nsemnate sacrificiile materiale pe care a trebuit s─â le fac─â familia Hurmuzachi pentru a onora cum se cuvine prezen╚Ťa at├ótor figuri de seam─â ale spiritualit─â╚Ťii rom├óne╚Öti. ├Än aceast─â primitoare cas─â finalizeaz─â Mihail Kog─âlniceanu ÔÇ×Dorin╚Ťele partidei na╚Ťionale din MoldovaÔÇŁ, publicat la sf├ór╚Öitul lunii august 1848 la Cern─âu╚Ťi ╚Öi care preconizeaz─â ideile-for╚Ť─â ce vor sta la temelia ├«nf─âptuirii statului na╚Ťional rom├ón modern: autonomia deplin─â a ╚Ť─ârii, egalitatea ├«n drepturi civile ╚Öi politice, desfiin╚Ťarea privilegiilor boiere╚Öti, libertatea cuv├óntului ╚Öi a individului ╚Öi, mai cu seam─â, unirea Moldovei cu ╚Üara Rom├óneasc─â, socotit─â drept ÔÇ×cheia de bolt─â, f─âr─â de care s-ar pr─âbu╚Öi tot edificiul na╚ŤionalÔÇŁ.

O contribu╚Ťie ├«nsemnat─â ├«n promovarea identit─â╚Ťii rom├óne╚Öti, dar ╚Öi a ideilor revolu╚Ťionare, a avut-o ├«n aceast─â perioad─â gazeta rom├óneasc─â ÔÇ×BucovinaÔÇŁ (primul num─âr a ap─ârut la Cern─âu╚Ťi, pe 4 octombrie 1848), publica╚Ťie politic─â, religioas─â ╚Öi literar─â, av├óndu-i ca redactori pe Alexandru ╚Öi Gheorghe Hurmuzachi, iar printre colaboratori pe Vasile Alecsandri, Andrei ╚śaguna, Dimitrie Bolintineanu ╚Öi al╚Ťii.

├Än noiembrie 1848 vine din Ardeal Aron Pumnul (1818-1866), frunta╚Ö al revolu╚Ťiei din Transilvania, fost profesor de filozofie la Blaj, cel care va ocupa prin concurs nou creata catedr─â de limba ╚Öi literatura rom├óna a liceului german din Cern─âu╚Ťi. Va ocupa totodat─â ╚Öi func╚Ťia de redactor al gazetei ÔÇ×BucovinaÔÇŁ, desf─â╚Öur├ónd o intens─â activitate cultural─â ╚Öi literar─â. ├Äi va prilejui lui Eminescu, al c─ârui profesor fusese, debutul literar cu poezia ÔÇ×La morm├óntul lui Aron PumnulÔÇŁ: ÔÇ×├Ämbrac─â-te ├«n doliu, frumoas─â Bucovin─â [ÔÇŽ] Se stinse un luceaf─âr, se stinse o lumin─â / Se stinse-o dalb─â steaÔÇŁ.