Biserica de la Răpciuni, cronică a satului  dispărut în 1958 jpeg

Biserica de la Răpciuni, cronică a satului dispărut în 1958

­čôü Muzeele Rom├óniei
Autor: Paula Popoiu

Biserica din lemn din satul R─âpciuni, jude┼úul Neam┼ú, este unul dintre cele mai pre┼úioase monumente ale Muzeului Na┼úional al Satului ÔÇ×Dimitrie GustiÔÇť.

├Än Muzeul Na┼úional al Satului ÔÇ×Dimitrie GustiÔÇť, Moldova ocup─â un loc important fiind reprezentat─â prin treisprezece case ┼či gospod─ârii, o biseric─â din lemn, un atelier de fier─ârie ┼či un scr├ónciob. Putem astfel, parcurg├ónd zona rezervat─â Moldovei, s─â ├«n┼úelegem felul ├«n care s-a dezvoltat arhitectura vernacular─â, s─â urm─ârim evolu┼úia complex─â a modului de via┼ú─â oglindit ├«n felul ├«n care oamenii construiau, ├«┼či ├«mpodobeau casa sau biserica. De la folosirea materialelor de construc┼úie pe care le oferea mediul ├«nconjur─âtor (├«ndeosebi lemn ┼či piatr─â), la tehnici de construc┼úie, la decor ┼či planimetrie, totul este o evident─â ┼či mai ales inteligent─â adaptare a omului la oferta naturii, o folosire judicioas─â a ceea ce g─âsea la ├«ndem├ón─â.

A fost salvat─â de la distrugere

Biserica din lemn din R─âpciuni, jude┼úul Neam┼ú, este unul dintre cele mai pre┼úioase monumente ale Muzeului Na┼úional al Satului ÔÇ×Dimitrie GustiÔÇť. Ea este datat─â 1773, a┼ča cum arat─â inscrip┼úia incizat─â pe ancadramentul u┼čii de la intrare ┼či pe icoana de hram. Biserica a fost transferat─â ├«n muzeu ├«n anul 1958, ├«n vremea directorului Gheorghe Foc┼ča, fiind practic salvat─â de la distrugerea cauzat─â de crearea barajului hidroenergetic de la Bicaz, lacul de acumulare de pe Valea Bistri┼úei desfiin┼ú├ónd satul R─âpciuni.

Demontarea bisericii a fost f─âcut─â cu me┼čteri dulgheri locali, care au ┼či reconstruit-o ├«n muzeu. Numele lor figureaz─â ├«n actele contabile aferente anului 1958. Ace┼čtia au fost:Ursu Vasile, Bor┼ča Ion, Bocancea Gheorghe, Bocancea Ion, T├ór┼ča Gheorghe, Bonteanu Gheorghe, Chiorbeja Grigore, Ro┼čtioru Nicolae.De plan trilobat, cu altarul ┼či pronaosul poligonale, biserica R─âpciuni se ├«ncadreaz─â ├«n cel mai pur stil al bisericilor moldovene┼čti din lemn.

Bis3 jpg jpeg

Nu lipse┼čte din planul bisericii pridvorul surmontat de turnul clopotni┼ú─â, ceea ce face ca planul bisericii s─â aminteasc─â de cel al casei moldovene┼čti. St├ólpii ┼či grinzile foi┼čorului, ramele u┼čilor ┼či ale ferestrelor, consolele capetelor de b├órne de la ├«mbin─ârile pere┼úilor, ├«n coad─â de r├óndunic─â, sunt ornamentate cu elemente decorative sculptate. Este remarcabil─â mai ales decora┼úia ├«n lemn a portalului de la intrare, care folose┼čte dou─â motive cu mare ├«nc─ârc─âtur─â simbolic─â, reg─âsite la mai toate bisericile din lemn, nu numai din Moldova, ci ┼či din restul regiunilor ┼ú─ârii:crucea ┼či funia ├«n torsad─â. Pentru construirea bisericii s-a folosit lemnul de stejar, dar ┼či de brad. S-au utilizat arbori seculari, dat─â fiind m─ârimea deosebit─â a b├órnelor cioplite ├«n patru fe┼úe.

Iernile grele, holera, invazia de l─âcuste ÔÇô consemnate

Biserica are, de asemenea, o remarcabil─â pictur─â interioar─â mural─â, realizat─â direct pe b├órne, ce dateaz─â tot din secolul al XVIII-lea. Monumentul a fost supus unor lucr─âri complexe de reabilitare ├«n anul 2006, iar restaurarea picturii murale a fost f─âcut─â ├«n anul 2007, deoarece scenele pictate aproape c─â nu se mai vedeau din cauza depunerilor ┼či afum─ârii de la lum├ón─âri.

Cur─â┼úarea picturii ┼či ├«ndep─ârtarea depunerilor de fum au scos la iveal─â scene de o frumuse┼úe ┼či un arhaism aparte, ca, de exemplu, Judecata de Apoi din pronaos sau sfin┼úii ┼či mucenicii din naos. ├Än interior, privirile sunt atrase ┼či de catapeteasm─â, sculptat─â ├«n lemn de brad, cu motive geometrice, vegetale, cu vrejuri de flori, dar ┼či cu vi┼ú─â-de-vie ce simbolizeaz─â sacrificiul Lui Iisus Hristos.

├Än plus, biserica este ├«nzestrat─â cu icoane, cu textile decorative, covoare ┼či obiecte care refac atmosfera de alt─âdat─â a l─âca┼čului de cult. Este de remarcat mul┼úimea de inscrip┼úii, cu litere slavone, aflate pe grinzi, la u┼ča de la intrare, sub strea┼čin─â sau pe icoane.

Multe dintre inscrip┼úiile din pridvor sunt realizate cu vopsea neagr─â (chinovar) ┼či nu sunt altceva dec├ót consemn─âri ale unor evenimente importante din via┼úa satului, ca o cronic─â a a┼čez─ârii, menite s─â r─âm├ón─â m─ârturie pentru genera┼úiile urm─âtoare:ÔÇ×intrarea muscalilorÔÇť ├«n Moldova, ├«n 1828, c├ónd a fost iarn─â geroas─â cu mult om─ât, la anul 1830, sau o iarn─â u┼čoar─â, ├«n 1843, c├ónd ÔÇ×a fulgerat boala holerii la comuna Bistricioara, la anul 1865ÔÇť sau ÔÇ×c├ónd au venit l─âcustele la anul 1867ÔÇť.

Dup─â restaurarea bisericii R─âpciuni, am avut surpriza de a fi vizita┼úi la muzeu de ultimii membri ai familiei preotului Vasile Matas─â, care a slujit ├«n biserica R─âpciuni. Doamnele venerabile posedau obiecte dragi memoriei lor pe care, cu generozitate, le-au d─âruit Muzeului Satului. Ele sunt ast─âzi comori ale bisericii noastre, re├«ntregind imaginea ei de dinainte de a pleca din satul disp─ârut R─âpciuni. ├Änc─â o dat─â s-a dovedit c─â Muzeul nu este doar un depozitar de obiecte vechi, ci ┼či locul ├«n care s-au adus spre a fi salvate de furia comunist─â monumente deosebite ale memoriei noastre, fiecare av├ónd povestea lui nescris─â ├«nc─â.

Muzeul Na┼úional al Satului ÔÇ×Dimitrie GustiÔÇť

Bis4 jpg jpeg

Crearea Muzeului Na┼úional al Satului ÔÇ×Dimitrie GustiÔÇť este rodul unor cercet─âri de peste un deceniu, coordonate de profesorul Dimitrie Gusti, ├«ntemeietor al ┼×colii Sociologice de la Bucure┼čti. Gusti a organizat, astfel, ├«ncep├ónd cu anul 1925, al─âturi de studen┼úii s─âi ┼či de speciali┼čti din diferite domenii, campanii de cercet─âri monografice ├«n mai multe sate rom├óne┼čti.

├Än urma campaniilor s-au organizat numeroase expozi┼úii, iar ├«n anul 1936, ├«n numai dou─â luni, a luat na┼čtere Muzeul Satului, dup─â ce colaboratorii profesorului Gusti au achizi┼úionat din satele cercetate construc┼úii ┼ú─âr─âne┼čti (case, anexe gospod─âre┼čti, biserici, instala┼úii tehnice), dar ┼či obiecte de mobilier reprezentative pentru locurile de origine.

Deschiderea oficial─â a muzeului a avut loc la 10 mai 1936, ├«n prezen┼úa regelui Carol al II-lea. Ast─âzi, expozi┼úia permanent─â a muzeului cuprinde 338 de monumente, iar patrimoniul mobil ├«nsumeaz─â mai bine de 50.000 de obiecte. Muzeul, a c─ârui intrare principal─â se afl─â pe ┼×oseaua Kiseleff nr. 28-30, poate fi vizitat zilnic, ├«ntre orele 9.00 ┼či 17.00 (pe 25 ┼či 26 decembrie, dar ┼či pe 1 ┼či 2 ianuarie 2011 muzeul este ├«nchis). Pre┼úul unui bilet ├«ntreg este de 6 lei, pensionarii ┼či posesorii de carduri Euro 26 pl─âtesc 3 lei, iar elevii ┼či studen┼úii ÔÇô 1, 5 lei.