Ascensiunea lui Saladin, unificatorul musulmanilor ├«mpotriva crucia╚Ťilor  jpeg

Ascensiunea lui Saladin, unificatorul musulmanilor ├«mpotriva crucia╚Ťilor

­čôü Istoria Cruciadelor
Autor: David Linus Neagu

├Än 1163, regele Amalric I al Ierusalimului a invadat Egiptul, cu scopul de a bloca posibilitatea unei uniuni ├«ntre Damasc, Alep ╚Öi Cairo. Au urmat alte atacuri (1164, 1167, 1168, 1169), ├«ns─â niciunul nu a avut succes, cu excep╚Ťia unui tratat semnat ├«n 1167, prin care califul fatimid pl─âtea tribut fr├óncilor. 

Al-Adid, t├ón─ârul calif fatimid, nu avea la dispozi╚Ťie trupele necesare pentru a-i opri pe fr├ónci, astfel c─â a apelat la Nur al-Din, emirul de Alep ╚Öi Damasc. Acesta a trimis o oaste condus─â de un anume Shirkukh, un comandant kurd care l-a adus al─âturi de el ╚Öi pe t├ón─ârul s─âu nepot, Saladin. Dup─â pu╚Ťin timp, al-Adid a ├«n╚Ťeles c─â manevra sa politic─â putea avea consecin╚Ťe dezastruoase: nou-veni╚Ťii nu mai doreau s─â plece. Califul fatimid a ├«ncercat s─â ├«i trimit─â pe Shirkukh ╚Öi Saladin ├«napoi, ├«ns─â f─âr─â succes. 

Saladin a ajuns mare vizir, iar ├«n 1171 a restaurat suzeranitatea abbasid─â asupra Egiptului: la data de 13 septembrie 1171, al-Adid a decedat. ├Äns─â primul inamic de pe lista lui Saladin nu era Amalric I al Ierusalimului, ci fostul s─âu st─âp├ón, Nur al-Din, ├«n contextul ├«n care comandantul kurd ╚Öi-a declarat independen╚Ťa. Pe l├óng─â emirul sirian, Saladin trebuia s─â pacifice ╚Öi diferi╚Ťi comandan╚Ťi fatimizi care ├«i contestau autoritatea. 

Dup─â ce a lini╚Ötit Egiptul, el a ├«nceput s─â unifice lumea musulman─â prin cucerirea teritoriilor siriene: Damascul a fost ocupat ├«n 1174, iar Alep ├«n 1182. ├Än 1177, Saladin a lansat un atac asupra teritoriilor sudice ale regatului latin, sper├ónd c─â nu va ├«nt├ólni o rezisten╚Ť─â puternic─â din partea fr├óncilor, av├ónd ├«n vedere c─â o mare armat─â cre╚Ötin─â se afla ├«n nord, asediind ora╚Öul Hama. 

Spre surprinderea lui, t├ón─ârul rege din Ierusalim, Balduin al IV-lea, a ales s─â i se ├«mpotriveasc─â. ├Än fruntea unei o╚Öti mici, care num─âra aproximativ 3.000-4.000 de oameni, regele lepros l-a pus pe fug─â pe Saladin, cu toate c─â acesta avea sub comanda sa 20.000-25.000 de solda╚Ťi. ├Änfr├óngerea suferit─â de sultanul ayyubid a fost dureroas─â ╚Öi i-a sem─ânat acestuia semin╚Ťele urii fa╚Ť─â de templieri ╚Öi Renaud de Ch├ótillon, senior de Oultrejourdain (Transiordania): nobilul latin ╚Öi cavalerii ordinului au lansat un atac ├«mpotriva musulmanilor ├«n timpul c─âruia aproape l-au ucis pe Saladin. Sultanul a ├«n╚Ťeles c─â ├«nc─â nu era momentul s─â lanseze o campanie de anvergur─â ├«mpotriva statelor latine.

Cu sabia ridicată împotriva creștinilor

Expansiunea lui Saladin ├«n Siria ╚Öi ├«n Mesopotamia a atras nemul╚Ťumirea califului din Bagdad, al-Nasir, care l-a criticat pe sultan pentru ac╚Ťiunile sale ├«ndreptate ├«mpotriva musulmanilor, consider├ónd c─â ar fi fost mai bine s─â ├«i atace pe cre╚Ötini. Saladin ╚Öi-a justificat programul de cucerire prin nevoia de unitate ├«n Islam: doar atunci c├ónd musulmanii vor fi uni╚Ťi ├«i vor putea ├«nfr├ónge pe necredincio╚Öi. Dup─â ├«nfr├óngerea de la Montgisard din 1177, sultanul a continuat s─â ├«ntreprind─â expedi╚Ťii la scar─â mic─â ╚Öi medie ├«mpotriva cre╚Ötinilor, cea mai important─â fiind cea din 1179. 

Templierii doreau s─â construiasc─â un castel care s─â supravegheze Vadul lui Iacob, cel mai important punct de trecere a Iordanului din Palestina ╚Öi care se afla pe drumul ce lega portul Acra de Damasc. Conform unui tratat de pace ├«ncheiat ├«ntre Balduin al IV-lea ╚Öi Saladin, rezultat ├«n urma victoriei latine de la Montgisard (1177), cele dou─â p─âr╚Ťi se angajau s─â nu fortifice Iordanul sau vreuna dintre trec─âtori. ├Äns─â templierii au fost conving─âtori, astfel c─â Balduin a acceptat propunerea lor. Saladin nu putea accepta ca o fortifica╚Ťie s─â fie construit─â ├«n Vadul lui Iacob, deoarece era foarte aproape de Damasc. Garnizoana ar fi putut oric├ónd s─â lanseze un atac ├«mpotriva teritoriilor din jurul ora╚Öului musulman. Sultanul a asediat castelul, pe care l-a ╚Öi cucerit, garnizoana templierilor fiind m─âcel─ârit─â. 

Vedere a ora┼čului Cairo ┼či a V─âii Nilului de la ├«n─âl┼úimea citadelei construite ├«n vremea lui Saladin; gravur─â de E. Brandard

Cairo GettyImages jpg jpeg

├Än anii urm─âtori, Saladin a lansat din ce ├«n ce mai multe atacuri, distrug├ónd teritoriile lipsite de ap─ârare din interiorul grani╚Ťelor latine. Fr├óncii nu puteau risca s─â se lase atra╚Öi ├«n capcan─â: sultanul avea nevoie de o singur─â victorie pentru a eradica puterea militar─â a cre╚Ötinilor. Chiar dac─â puteau str├ónge o armat─â numeroas─â, regii Ierusalimului nu puteau ├«nlocui pierderile. De partea cealalt─â, Saladin avea acces nelimitat la for╚Ťe proaspete din Egipt, Siria, Mesopotamia ╚Öi chiar Asia Central─â, av├ónd ├«n vedere num─ârul mare de turcomani care se ├«ndreptau c─âtre Mediterana pentru a lupta pe post de mercenari. 

Renaud de Châtillon îl provoacă pe Saladin

├Än 1182, Saladin a ├«ncercat s─â asedieze portul Beirut, ├«ns─â f─âr─â succes. Replica fr├óncilor a sosit din partea lui Renaud de Ch├ótillon, una dintre cele mai controversate personalit─â╚Ťi din Outremer. Acesta a sosit ├«n Orient c─âtre jum─âtatea secolului al XII-lea, iar ├«n 1153 s-a c─âs─âtorit cu Constance de Hauteville, prin╚Ťesa Antiohiei, astfel c─â a ajuns la c├órma principatului latin. Dup─â ce a recuperat c├óteva teritorii de la armeni, s-a aliat cu ace╚Ötia ╚Öi a lansat un atac devastator asupra insulei Cipru, motiv pentru care a trebuit s─â ├«ngenuncheze ├«n fa╚Ťa ├«mp─âratului bizantin Manuel I Comnenul, sosit ├«n Siria ├«n 1159, cer├óndu-i iertare. ├Än 1160/1161 a atacat teritoriile din jurul ora╚Öului Marash ╚Öi a fost capturat de musulmani, fiind ├«ntemni╚Ťat ├«n Alep. Abia peste 15 ani a fost eliberat: a trebuit s─â pl─âteasc─â o r─âscump─ârare generoas─â (120.000 de dinari de aur), care indica importan╚Ťa sa. 

Prizonieratul nu l-a lini╚Ötit deloc. Renaud s-a c─âs─âtorit cu Stephanie de Milly ╚Öi a ajuns la c├órma senioriei Oultrejourdain (Transiordania), una dintre cele mai importante provincii ale regatului Ierusalim. Din castelele Kerak ╚Öi Montr├ęal, nobilul latin a atacat constant caravanele care treceau pe drumul ce lega Egiptul de Siria. Aceast─â rut─â a devenit periculoas─â ╚Öi pe ea nu se aventurau dec├ót armate sau convoaie bine ap─ârate. 

Ca un r─âspuns la atacul asupra ora╚Öului Beirut, Renaud a conceput un plan ├«ndr─âzne╚Ť. ├Än 1183 a organizat o mic─â flot─â cu care a cobor├ót ├«n Golful Aqaba ╚Öi a atacat ora╚Öele arabe de pe malul M─ârii Ro╚Öii. ├Äntreaga lume musulman─â s-a cutremurat: exista pericolul ca Renaud ╚Öi cavalerii s─âi s─â ajung─â p├ón─â la Mecca. Al-Adil, fratele lui Saladin ╚Öi guvernator al Egiptului, a trimis de urgen╚Ť─â o flot─â care i-a ├«nfr├ónt pe latini. Majoritatea celor captura╚Ťi au fost executa╚Ťi, iar capetele lor au fost duse ├«n marile ora╚Öe, pentru a-i da drept exemplu. ├Äns─â Renaud a sc─âpat. ├Änainte s─â soseasc─â flota egiptean─â, s-a retras pe domeniile sale.

├Än acela╚Öi an, Saladin ╚Öi-a adunat o oaste numeroas─â ╚Öi a invadat teritoriile latine prin Galileea. Armata latin─â se afla sub comanda lui Guy de Lusignan, pe atunci regentul lui Balduin al IV-lea, ├«n contextul ├«n care s─ân─âtatea regelui lepros se degradase sim╚Ťitor. ├Än mod surprinz─âtor pentru cavaleri ╚Öi ceilal╚Ťi osta╚Öi, Guy nu a pornit la lupt─â ├«mpotriva lui Saladin. Ambele armate au stat fa╚Ť─â ├«n fa╚Ť─â pre╚Ť de c├óteva zile, dup─â care musulmanii s-au retras. Chiar dac─â a fost contestat ├«n epoc─â, p├ón─â ├«ntr-acolo ├«nc├ót Balduin l-a revocat din func╚Ťia de regent, ├«n realitate, aceasta era cea mai bun─â alegere. Majoritatea trupelor musulmane erau motivate de dorin╚Ťa unui c├ó╚Ötig ob╚Ťinut u╚Öor ╚Öi rapid. O campanie care se prelungea ╚Öi nu oferea oportunit─â╚Ťi nu mai era sustenabil─â, astfel c─â moralul trupelor sc─âdea, iar acestea plecau, treptat, spre cas─â. 

Acest text este un fragment din articolul ÔÇ×A Treia Cruciad─â: Retragerea lui Richard I Inim─â-de-Leu din fa┼úa Ierusalimului, semn de sl─âbiciune sau decizie calculat─â?ÔÇŁ, publicat ├«n num─ârul 232 al revistei Historia, disponibil la toate punctele de distribu╚Ťie a presei, ├«n perioada 14 mai - 14 iunie 2021, ╚Öi ├«n format digital pe paydemic.com.

Historia 232 jpg jpeg