Biertan, emblemă a culturii săsești în Transilvania
Biserica fortificată de la Biertan este probabil cea mai cunoscută dintre comorile fostelor așezări săsești, un loc pitoresc, plin de legende și povești fermecătoare. În culorile calde ale toamnei, locul pare desprins de pe șevaletul unui artist plastic. Devenită un simbol nelipsit din ghidurile turistice ale Transilvaniei, biserica este o adevărată fortăreață, scut de apărare pentru sediul episcopal al sașilor, timp de trei secole.
Din 1993 se află pe lista monumentelor din patrimoniul UNESCO. Cu toate acestea, regretabil sau poate cum e de așteptat, localnicii spun că se îngrămădesc să viziteze biserica mai degrabă turiștii străini decât românii.
La Biertan merită să ai răgaz ca să te bucuri de aerul curat, să retrăiești viața ca la bunici, să descoperi fortificația cu fiecare ungher idilic și cărare ascunsă, să te plimbi pe ulițele satului, pe care puțină lume știe că se găsește cea mai veche farmacie sătească din Transilvania. Tot aici vei trece pe lângă placa ce amintește de vestitul donariu de la Biertan.
Scările acoperite ce urcă spre cetate, practice pe timp de soare sau ploaie, priveliștile spre dealurile din jur, cândva renumite pentru viile roditoare, casele frumos așezate ale satului, liniștea spartă doar de bătăile clopotelor sau de tălăngile vitelor, toate fac parte din specificul idilic, încă natural al locului. Tot mai puțin cunoscut este că pe pășunile din jurul satului crește o gamă bogată de plante medicinale, o adevărată farmacie sub cerul liber.
Biertanul este atestat documentar în 1224, apoi în 1283 este pomenit în competiția cu Mediaș și Moșna pentru a deveni centru administrativ al scaunelor săsești.
Cel mai mare altar din Transilvania, comori și arlechini în biserica de la Biertan
Biserica fost construită pe ruinele unei bazilici mai mici, care se pare că a ars. Construcția bisericii actuale a început în 1482 și s-a încheiat în 1522. Stilul architectural este predominant gotic târziu, cu influențe ale Renașterii, fiind ultima biserică-hală fortificată construită în acest stil în Transilvania. Întregul edificiu și-a păstrat din fericire aspectul inițial aproape intact și a beneficiat de lucrări de restaurare temeinice. Șeful proiectului de restaurare, arhitectul Hermann Fabini, a fost distins în 1991 cu medalia “Europa Nostra”.
Biserica hală cu trei nave se mândrește cu cel mai mare altar poliptic din Transilvania, format din 28 de panouri pictate între 1483-1513, de maeștrii din Viena și Nürnberg. Amvonul, din 1500, sculptat dintr-un singur bloc de piatră, este opera maestrului Ulrich din Brașov. Orga din 1869 este opera vestitului maestro Carl Hesse din Viena și ea înlocuiește un șir de alte vechi orgi care se știe că au funcționat în biserică. Stranele pictate ale bisericii, datând din secolul al XVI-lea, sunt considerate cele mai valoroase din Transilvania. Aici sunt prezente și covoare orientale și steagurile breslelor din Biertan, care au dus renumele locului.
Foarte interesant este un detaliu de desen atipic unei biserici, adesea trecut cu vederea și de turiști, și de ghid:în partea superioară a boltei, este desenat un arlechin ce pare a susține povara tavanului. Cum la Biertan nu avem un Johann Schaas care să facă teorii inedite precum cea a drăcușorilor săi sculptați la Richiș, clovnii Biertanului rămân o enigmă. Ghidul va lămuri în treacăt că există mai multe legende, după care ar putea fi vorba de reprezentări ale răului sau de o răzbunare a meșterilor care au lucrat la biserică, nemulțumiți de plata finală. Însă nu există dovezi sau studii care să susțină una dintre variante.
În Evul Mediu, figurile grotești, reprezentări ale răului și păcatelor lumești sunt adesea reprezentate în partea dinspre intrarea în biserică, admonestându-i pe credincioșii care aduc cu ei, în spațiul sacru, viciile lumii. Totuși, arlechinii Biertanului sunt o apariție insolită, parte a misterului acestui loc încărcat de povești.
restul pe Povestisasesti.com
