Bătălia de la Marignano, cea mai mare catastrofă elveţiană din istorie jpeg

Bătălia de la Marignano, cea mai mare catastrofă elveţiană din istorie

Poate c─â ÔÇ×plictisi╚ŤiÔÇŁ de via╚Ťa de acas─â ╚Öi de disensiunile interne, helve╚Ťii au decis s─â-╚Öi ├«ncerce norocul ╚Öi ├«n afara grani╚Ťelor, ╚Öi ├«n politica alian╚Ťelor interna╚Ťionale. ╚śi astfel, pe 29 decembrie 1512, ├«n numele unei coali╚Ťii (Liga Sf├ónt─â), care cuprindea, printre altele, Statul Papal, Sf├óntul Imperiu Roman, Spania etc., mercenarii elve╚Ťieni (pe care Papa ├«i denumea ÔÇ×ap─âr─âtorii libert─â╚Ťii ╚Öi BisericiiÔÇŁ) au cucerit Milano, ocupat p├ón─â atunci de francezii regelui Ludovic al XII-lea (1498-1515), declar├ónd Ducatul Milano protectorat ╚Öi instal├óndu-l ca Duce de Milano pe Massimiliano Sforza. 

Asta dup─â ce, anterior, confedera╚Ťii participaser─â la r─âzboaiele italiene ale ├«mp─âratului Maximilian, mai ├«nt├ói ca mercenari, apoi ca putere aliat─â, care a cucerit, ├«n 1503, Bellinzona, Lugano ╚Öi Locarno. Ulterior, elve╚Ťienii au sprijinit Fran╚Ťa, apoi, ├«n 1510, au schimbat tab─âra de partea Papei, ├«nving├óndu-i pe francezi la Novara, ├«n 1513, fapt care a avut drept consecin╚Ť─â alungarea lui Ludovic al XII-lea ╚Öi a Fran╚Ťei nu numai din Milano, ci ╚Öi din Italia.

Urma╚Öul lui Ludovic al XII-lea, Francisc I, nu avea cum s─â accepte starea de fapt, recuperarea Ducatului Milano devenind una dintre ╚Ťintele primordiale. A ├«ncercat, mai ├«nt├ói, o negociere cu helve╚Ťii, cunosc├ónd apetitul lor pentru bani, ceea ce a ob╚Ťinut fiind... divide et impera. Unele cantoane ╚Öi-au retras definitiv trupele, altele, indecise, au r─âmas pe loc, singurele consecvente ├«n ignorarea ofertei fiind dou─â dintre cele trei creatoare ale Confedera╚Ťiei, adic─â Uri ╚Öi Schwyz.

Astfel, 45.000 de francezi ╚Öi 30.000 de confedera╚Ťi (apropo, niciodat─â armata helvet─â nu a fost mai numeroas─â pe un c├ómp de b─ât─âlie) au ajuns fa╚Ť─â-n fa╚Ť─â la Marignano, 15 kilometri sud-est de Milano. Iar ziua de 14 septembrie 1515 nu numai c─â a pus cap─ât scurtei domina╚Ťii externe a Elve╚Ťiei, dar, prin prisma celor 10.000 de mor╚Ťi confedera╚Ťi (dintr-un total de 15.000 de victime), a ├«nsemnat cea mai mare catastrof─â elve╚Ťian─â din istorie. 

Hodler   Sterbender Krieger   1897 98 jpg jpeg

Da, tocmai cei care p─âreau invincibili, care, ca mercenari ├«n armate str─âine, ucideau pentru bani, iar acum luptau pentru ei ├«n╚Öi╚Öi, p─âr─âseau c├ómpul de b─ât─âlie zdrobi╚Ťi. Tocmai ei, oameni educa╚Ťi ╚Öi deveni╚Ťi de o cruzime incredibil─â, lipsi╚Ťi de mil─â ╚Öi de scrupule, care refuzau s─â ia prizonieri, prefer├ónd s─â ucid─â, ├«n spiritul arhaicei culturi pastorale, marcat─â de diferende pentru teren, furturi de vite, r─âzbun─âri ╚Öi omoruri, ei au fost nevoi╚Ťi s─â plece steagul.

Mai mult dec├ót at├ót, Marignano a reprezentat un punct de cotitur─â. Pe 29 noiembrie 1516, toate localit─â╚Ťile confederate au ├«ncheiat pacea etern─â cu Fran╚Ťa, victime ale lipsei unei conduceri centrale puternice. Libertatea local─â ╚Öi regional─â era mai de pre╚Ť, renun╚Ťarea la expansionism cre├ónd premisele neutralit─â╚Ťii ce va veni ├«n secolele urm─âtoare, aceast─â no╚Ťiune nefiind cunoscut─â ├«n secolul al XVI-lea. Niciodat─â dup─â Marignano, Elve╚Ťia nu va mai adera la un pact ofensiv ╚Öi niciodat─â nu va mai agresa vreo ╚Ťar─â.

Acest text face parte din grupajul ÔÇ×Elve╚Ťia. Dincolo de Wilhelm TellÔÇŁ, publicat ├«n num─ârul 234 al revistei Historia, disponibil ├«n format digital pe paydemic.com.

coperta Historia 234 jpg jpeg