Basarabia, pretext de ┼čantaj sau obiect de negociere? jpeg

Basarabia, pretext de ┼čantaj sau obiect de negociere?

­čôü R─âzboiul Rece
Autor: Paul Nistor

├Än 1964, ├«ntr-o ┼čedin┼ú─â restr├óns─â a CC al PCR se ├«nt├ómpla un lucru aparent incredibil:Gheorghiu-Dej ├«┼či exprima nemul┼úumirea fa┼ú─â de Pactul Ribbentrop-Molotov, pun├ónd astfel problema grani┼úei estice a Rom├«niei. Un an mai t├órziu, ├«n timpul unei vizite a liderilor rom├óni ├«n URSS, erau abordate deschis problema Basarabiei, frontiera dintre RPR ┼či URSS, dar ┼či tezaurul rom├ónesc deplasat la Moscova cu prilejul primei conflagra┼úii mondiale. ├Än ÔÇÖ77, Ceau┼čescu ├«l aten┼úiona pe Brejnev c─â nu e cazul s─â insiste pe existen┼úa unei na┼úiuni moldovene┼čti distincte ┼či, ├«n paralel, le vorbea lui Nixon ┼či Ford despre ced─ârile nefericite de teritorii c─âtre URSS. Totu┼či, ce anume a reprezentat Basarabia ├«n rela┼úiile cu ru┼čii? Se dorea cu adev─ârat modificarea frontierei? Ori vorbim, pur ┼či simplu, de tactici de diversiune?

Valen┼úele turbulente ale na┼úionalismului ├«n rela┼úiile interna┼úionale au fost analizate ┼či teoretizate intens, mai cu seam─â ├«n perioada postbelic─â, dar ┼či dup─â finalul R─âzboiului Rece, c├ónd noi crize regionale au izbucnit pe nea┼čteptate, fie ├«n Europa (pe fundalul colapsului Iugoslaviei ┼či al URSS-ului), fie pe alte continente[1]. Disputa pentru teritorii, unele cu mize simbolice speciale pentru imaginarul unor na┼úiuni, a continuat ├«n tot secolul XX. Chiar dac─â normele interna┼úionale care stabileau fixarea general─â a frontierelor au fost acceptate, multe conflicte zonale provin din perioada ├«n care Germania ┼či Uniunea Sovietic─â remodelau iresponsabil harta Europei[2].

Identit─â┼úiile ┼či orgoliile na┼úionale, reactivate ├«n comunism

├Än acest context, destinul atipic al Basarabiei, provincie rom├óneasc─â de grani┼ú─â, disputat─â permanent ├«ntre Rom├ónia ┼či Rusia/URSS, nu ┼či-a g─âsit un echilibru ├«n niciunul dintre sistemele de securitate exersate succesiv de europeni. ├Än perioada interbelic─â, Moscova nu a recunoscut apartenen┼úa la Rom├ónia a teritoriului dintre Prut ┼či Nistru, ├«ntre┼úin├ónd, prin instrumentul s─âu docil, Partidul Comunist Rom├ón, o stare de incertitudine cu privire la viitorul provinciei. Conform opiniei lui Vladimir Tism─âneanu, prezen┼úa prea multor etnici str─âini ├«n structurile de conducere ale PCR-ului interbelic a fost ├«n m─âsur─â s─â conduc─â la aplicarea fidel─â, dar nepopular─â, a tezelor Cominternului cu privire la ÔÇ×imperialismulÔÇŁ statului rom├ón ÔÇ×multina┼úionalÔÇŁ[3].

Dup─â ├«nl─âturarea democra┼úiilor parlamentare ┼či dup─â ├«mbr─â┼úi┼čarea interna┼úionalismului sans rivages, ├«n faza instaur─ârii brutale a regimurilor comuniste la grani┼úa de Vest a Uniunii Sovietice, noile conduceri totalitare treceau ├«ntr-o alt─â etap─â, ├«n care reactivau identit─â┼úile ┼či orgoliile na┼úionale[4]tocmai pentru a-┼či mobiliza mai bine cet─â┼úenii contra inamicilor externi ┼či pentru a-i solidariza ├«n jurul noilor lideri. S-au men┼úinut, a┼čadar, vechile tensiuni pe motive etnice ┼či teritoriale, de┼či comunismul sus┼úinea rezolvarea lor ├«n mod str─âlucit. Chiar ├«n primul deceniu de dup─â r─âzboi, Bucure┼čtiul a perceput c├ót se poate de exact distan┼úa dintre discursul interna┼úionalist-utopic ┼či problemele identitare iscate din rela┼úiile cu vecinii[5].

Book historia mai 73 jpg jpeg

Continuarea ap─âr─ârii intereselor rom├óne┼čti ├«n Basarabia chiar ┼či dup─â includerea acesteia ├«ntre frontierele URSS a constituit un mare mit care p─ârea neelucidat ├«n anii ÔÇÖ90, la c─âderea comunismului. Un mit care exercita ├«ns─â o fascina┼úie cresc├ónd─â nu at├ót din orgoliu na┼úional, c├ót din cauz─â c─â reprezenta o replic─â contemporan─â la disputa inegal─â dintre David ┼či Goliath. Mai ├«nt├ói, memoriile unor fo┼čti demnitari comuni┼čti rom├óni, ap─ârute ├«n primul deceniu de dup─â ÔÇÖ89, au dat un contur mai clar ÔÇ×obr─âznicieiÔÇŁ rom├óne┼čti fa┼ú─â de temutul ÔÇ×frate mai mareÔÇŁ. ├Än prim─â faz─â ├«ns─â, atribuirea de sentimente patriotice ┼či gesturi antisovietice curajoase, ├«n anii ÔÇÖ50 ┼či ÔÇÖ60, unor lideri precum Gheorghiu-Dej ┼či Ceau┼čescu, a ridicat destule semne de ├«ntrebare. Mai cur├ónd se considera c─â era vorba de o cosmetizare post factum a memoriali┼čtilor, pentru a eviden┼úia patriotismul ┼či importan┼úa regimului comunist. Dup─â anul 2000, ├«ns─â, o mare parte dintre documentele din arhiva CC al PCR au confirmat amintirile dep─ânate de Ioan Gheorghe Maurer sau Paul Niculescu-Mizil[6], care sus┼úinuser─â cu dezinvoltur─â c─â se implicaser─â ├«n discu┼úii cu ru┼čii, pentru a le reaminti acestora de r─âd─âcinile rom├óne┼čti ale Republicii Socialiste Sovietice Moldovene┼čti. Totu┼či, unele opinii par ┼či azi exagerate, precum cele ale lui Paul Sfetcu:el sus┼úine c─â Dej se g├óndea la Basarabia ├«nc─â din anii ÔÇÖ50, fiind ├«ns─â con┼čtient c─â nu putea deschide efectiv subiectul[7].

Problema graniţei estice a României, pusă pe tapet în 1964

Revolu┼úia maghiar─â din 1956 pare s─â fie punctul ├«n care conducerea PCR a ├«nceput distan┼úarea de URSS ┼či deschiderea c─âtre lume. Silviu Brucan confirm─â acest lucru ├«n Genera┼úia irosit─â. Apoi, ne├«n┼úelegerile dintre Dej ┼či Hru┼čciov, precum ┼či insisten┼úa sovieticilor pentru o economie planificat─â ┼či complementar─â ├«n cadrul CAER au generat un conflict aproape deschis, ├«n materie de strategii economice, ├«ntre Moscova ┼či Bucure┼čti. F─âr─â ├«ndoial─â, dictatul economic al URSS a stimulat o nou─â viziune ├«n r├óndul grupului restr├óns de lideri ai PCR. Promovarea Planului Valev, ├«n care Rom├ónia era redus─â la o colonie agrar─â, publicarea memoriilor amiralului Horthy la Moscova ┼či ├«ncurajarea de c─âtre sovietici a tendin┼úelor na┼úionaliste maghiare ├«n direc┼úia Ardealului ÔÇô toate acestea la ├«nceputul anilor 60 ÔÇô au fost gesturi politice pe care Bucure┼čtiul le-a resim┼úit v─âdit ostile. ├Än acest context, vechile stereotipuri anti-ruse au revenit la ordinea zilei. Iar ├«n 1964 era pus─â pe tapet ÔÇô ├«n mod halucinant pentru o ordine at├ót de rigid─â precum cea a blocului comunist ÔÇô problema grani┼úei estice a Rom├óniei.

Joc în trei pe tema Basarabiei:China, România, URSS

Mai ├«nt├ói, ├«l descoperim pe Gheorghiu-Dej ├«ntr-o ┼čedin┼ú─â restr├óns─â a CC al PCR exprim├óndu-┼či nemul┼úumirea la adresa Pactului Ribbentrop-Molotov ┼či a ├«n┼úelegerilor secrete pe care sovieticii le f─âcuser─â ├«n detrimentul vecinilor. Apoi, ├«n prim─âvara aceluia┼či an 1964, o delega┼úie rom├óneasc─â condus─â de Ioan Gheorghe Maurer (delega┼úie din care f─âcea parte ┼či Ceau┼čescu) s-a deplasat ├«n China pentru a str├ónge rela┼úiile cu singura ┼úar─â comunist─â ce putea s─â fie o contrapondere la presiunile Uniunii Sovietice. Mao Tze Dun le-a vorbit atunci rom├ónilor de Basarabia. Nu era un detaliu ├«nt├ómpl─âtor, deoarece oficiosul Partidului Comunist Chinez, ÔÇ×JenminjibaoÔÇŁ, publicase ├«nc─â din 1960 referiri la acest subiect, pentru a indica politica constant agresiv─â pe care ru┼čii ar fi practicat-o la adresa ┼ú─ârilor din jur.

Discu┼úia cu Mao nu a r─âmas f─âr─â urm─âri. La ├«ntoarcerea spre Rom├ónia, Maurer a avut o ├«nt├ólnire cu liderul sovietic Hru┼čciov, la Pi┼úunda, ÔÇ×NikitaÔÇŁ fiind profund nemul┼úumit de provocarea lansat─â de chinezi[8]. Impulsiv ┼či lipsit de orice tact diplomatic, Hru┼čciov a plusat chiar, propun├ónd Rom├óniei un referendum ├«n Basarabia, pentru a vedea ├«n ce ┼úar─â vor s─â tr─âiasc─â locuitorii ei. Partea chinez─â nu a r─âmas datoare ┼či, la 1 octombrie 1964, de ziua na┼úional─â a Republicii Populare Chineze, Mao d─âdea un interviu unor ziari┼čti japonezi, ├«n care strecura din nou, spre iritarea sovieticilor, ideea c─â Basarabia era o bun─â dovad─â a expansionismului moscovit. Sinologii rom├óni Mihai Croitor ┼či Ion Buzatu prezint─â aceste evenimente, care au consolidat ├«ntr-un fel apropierea politic─â dintre chinezi ┼či rom├óni[9]. Punctul culminant al acestui joc ├«n trei pare s─â fi fost un anun┼ú aproape oficial din partea chinezilor, ├«n august 1968, ├«n toiul tensiunilor politice care urmaser─â invaziei sovieticilor ├«n Cehoslovacia:s-a precizat atunci clar c─â se va asigura tot sprijinul pentru Rom├ónia ├«n cazul ├«n care va exista vreun gest extrem din partea sovieticilor.

Book historia mai 74 jpg jpeg

├Änt├ólnire istoric─â ├«n 1965:rom├ónii pun problema Basarabiei ┼či a tezaurului

Problema istoric─â a Basarabiei va fi un punct central aruncat ┼či ├«n dezbaterea dintre rom├óni ┼či sovietici, ├«n timpul unei vizite a liderilor PCR la Moscova, ├«n septembrie 1965. Distribu┼úia era de maxim─â greutate:Nicolae Ceau┼čescu, Ioan Gheorghe Maurer, Gheorghe Apostol, Al. B├órl─âdeanu, Paul Niculescu-Mizil ┼či Corneliu M─ânescu se ├«nt├ólneau cu L. Brejnev, A.N. Kos├«ghin, N.V Podgorn├«i ┼či Mikoian etc. ├Än memoriile sale, Niculescu-Mizil afirm─â c─â delega┼úia rom├ón─â s-a dus foarte montat─â ├«n URSS, av├ónd preg─âtite c├óteva subiecte pe care le dublaser─â cu documente solide:apartenen┼úa Basarabiei la istoria rom├ónilor, frontiera de stat ├«ntre RPR ┼či URSS, tezaurul ┼či arhiva Rom├óniei deplasate ├«n Rusia ├«n timpul Primului R─âzboi Mondial ┼či un material despre regimul naviga┼úiei pe Dun─âre. Sovieticii au fost nepl─âcut impresiona┼úi chiar de la primul subiect abordat:retrocedarea tezaurului ┼či a arhivei rom├óne┼čti. Atunci c├ónd a fost pomenit ┼či teritoriul de dincolo de Prut, Kos├«ghin ar fi avut o reac┼úie nervoas─â:ÔÇ×Care Basarabia? De unde a┼úi mai scos acest nume? Noi nu-l cunoa┼čtem.ÔÇŁ La un asemenea r─âspuns rom├ónii ar fi replicat cu citate din Lenin, care aminteau de Moldova de Est ocupat─â de ┼úarism[10]. Este dificil de aflat azi care ar fi fost c├ó┼čtigul Rom├óniei de pe urma unei asemenea tactici. Mizil ┼či Maurer sus┼úin c─â era vorba doar de afirmarea unei noi ÔÇ×liniiÔÇŁ, prin care s─â se arate sovieticilor ata┼čamentul rom├ónilor pentru ideea de na┼úiune. ├Än plus, se lansa un avertisment c─âtre sovietici:maghiarii s─â nu mai joace neloial ├«n problema Ardealului, deoarece ┼či rom├ónii ar fi avut acelea┼či argumente pentru un teritoriu aflat ├«n componen┼úa URSS.

Joc la dou─â capete:transmitem emisiuni rom├óne┼čti ├«n Basarabia, dar trimitem KGB-ului scrisorile cu declara┼úii antiruse┼čti

Insolen┼úa lui Ceau┼čescu ├«n fa┼úa sovieticilor nu s-a limitat doar la vorbe. ├Än anii ÔÇÖ60, releele de televiziune de la Ia┼či ┼či Gala┼úi au primit o aparatur─â foarte puternic─â, astfel ├«nc├ót erau capabile s─â retransmit─â emisiunile Bucure┼čtiului peste o mare parte a Basarabiei. Primul secretar al Partidului Comunist din Moldova Sovietic─â, I. Bodiul, se pl├óngea public ├«n 1967 de aceast─â situa┼úie. ├Än anii urm─âtori, Bodiul ├«i aten┼úiona pe ┼čefii de raioane din RSSM c─â nu mai puteau fi tolerate vizionarea televiziunii rom├óne ┼či ascultarea radiourilor de la Bucure┼čti de c─âtre popula┼úia basarabean─â[11]. La r├óndul lor, comuni┼čtii rom├óni ├«┼či stabiliser─â o ┼čtachet─â peste care nu treceau, teama fa┼ú─â de Moscova exist├ónd ├«nc─â. Astfel, ├«n 1970, c├ónd basarabeanul Usatiuc dorea s─â ├«nm├óneze secretarului general al PCR o scrisoare cu declara┼úii antiruse┼čti, ├«n care ├«ndemna la o ac┼úiune rom├óneasc─â deschis─â ├«n RSS Moldoveneasc─â, politicienii de la Bucure┼čti au fost deosebit de prev─âz─âtori. Ei au luat ac┼úiunea drept o provocare ┼či au trimis scrisoarea ┼čefului KGB, Iuri Andropov. ├Än urma denun┼úului rom├ónesc, ├«ntreg grupul lui Usatiuc de la Chi┼čin─âu, din care cel pu┼úin unii p─âreau a fi sinceri ┼či bine inten┼úiona┼úi, a fost arestat[12].

Book historia mai 75 jpg jpeg

Problema apare ├«n discursul lui Ceau┼čescu ┼či ├«n noiembrie 1989

Chestiunea Basarabiei revine ┼či mai t├órziu ├«n discu┼úiile dintre liderii rom├óni ┼či cei sovietici. ├Än 1977, Ceau┼čescu ├«l aten┼úioneaz─â din nou pe Brejnev, chiar pe p─âm├ónt sovietic:Moscova s─â nu mai reabiliteze politica balcanic─â ┼či dun─ârean─â a ┼úarismului, s─â nu se mai vorbeasc─â de o na┼úiune distinct─â moldoveneasc─â, iar litera┼úii din RSS Moldoveneasc─â s─â nu mai fure clasici rom├óni pe care s─â-i prezinte drept mari scriitori ai ÔÇ×na┼úiunii moldovene┼čtiÔÇŁ. Brejnev a ├«ntrebat atunci dac─â Rom├ónia va ridica ┼či chestiunea modific─ârii frontierei, dar Ceau┼čescu a negat acest lucru, insist├ónd c─â el nu dorea dec├ót restabilirea unui adev─âr istoric[13]. ├Än numele aceleia┼či idei, o discu┼úie oarecum asem─ân─âtoare va fi purtat─â ┼či ├«n 1979, dat─â la care Rom├ónia oferise deja destule declara┼úii publice ├«n direc┼úia respect─ârii totale a grani┼úelor din acel moment.

ÔÇ×Adev─ârul istoricÔÇŁ nu va fi ├«ns─â de ajuns ├«n 1989, c├ónd popoarele din URSS au ├«nceput s─â militeze pentru rec├ó┼čtigarea identit─â┼úii ┼či chiar pentru ob┼úinerea suveranit─â┼úii na┼úionale. Iar ├«n ura lor fa┼ú─â de Gorbaciov, at├ót Nicolae, c├ót ┼či Elena Ceau┼čescu au ├«ncercat ÔÇô ├«n celebra ┼čedin┼ú─â a CPEX din 13 noiembrie 1989 ÔÇô s─â-┼či persuadeze colegii ├«n direc┼úia unei politici mai ferme ├«n ceea ce privea Basarabia. Doreau recunoa┼čterea public─â a efectelor negative ale Pactului Ribbentrop-Molotov, retrocedarea urgent─â a tezaurului ┼či ├«ncurajarea unui spirit rom├ónesc autentic ├«n RSS Moldoveneasc─â[14].

Chestiunea, în discuţiile cu liderii occidentali

Se cuvine s─â preciz─âm totu┼či c─â obsesia pentru Basarabia nu ap─ârea doar ├«n rela┼úiile cu politicienii sovietici sau chinezi. Dovada c─â acest aspect nu era doar o sperietoare pentru ru┼či o constituie prezen┼úa sa ┼či ├«n cercurile occidentale. Serviciile de spionaj americane ┼či britanice ├«┼či anun┼úau ┼čefii de preocuparea real─â a lui Ceau┼čescu pentru Basarabia. Iar Maurer discuta ┼či el pe aceea┼či tem─â cu Valery Giscard dÔÇÖEstaing (atunci ministru de finan┼úe), declin├ónd ├«ns─â orice interes pentru Moldova de Est din cauza unei popula┼úii aparent rusificate.

├Än sf├ór┼čit, Nicolae Ceau┼čescu ├«nsu┼či mai strecura pre┼čedin┼úilor americani Nixon ┼či Ford ni┼čte opinii personale despre Pactul Ribbentrop-Molotov ┼či ├«mp─âr┼úirea Europei de Est. De exemplu, ├«n vizita sa prin Rom├ónia, Gerald Ford a ascultat, ├«n trenul regal ce mergea spre Sinaia, o analiz─â geopolitic─â f─âcut─â de Ceau┼čescu. Conduc─âtorul Rom├óniei socialiste nu s-a sfiit s─â vorbeasc─â despre ced─ârile nefericite de teritorii c─âtre URSS ┼či despre posibilitatea restituirii Basarabiei sovietizate[15]. Pentru liderii lumii libere o asemenea atitudine era probabil o ├«ncurajare. Existen┼úa unui lider comunist care s─â ridice preten┼úii teritoriale fa┼ú─â de URSS, atunci c├ónd doctrina interven┼úionist─â a lui Brejnev ├«nc─â mai era ├«n uz, d─âdea speran┼úa identific─ârii unui cal troian occidental ├«n mijlocul Pactului de la Var┼čovia.

Impulsurile de tip na┼úional-comunist pe care liderii PCR le-au avut ├«n cazul Basarabiei nu vizau ├«ns─â ni┼čte efecte palapabile, p─âr├ónd s─â fi fost mai mult reac┼úii de orgoliu personal sau diversiuni, prin care ├«ncercau s─â reduc─â presiunile sovietice din alte domenii. Totu┼či, crunta dezna┼úionalizare ┼či ├«ndoctrinare a popula┼úiei dintre Prut ┼či Nistru a fost sesizat─â la Bucure┼čti, put├óndu-se observa evolu┼úia unei p─âr┼úi a nomenclaturii de partid de la un profil interna┼úionalist habotnic ├«n anii ÔÇÖ40-ÔÇÖ50 la o anume sensibilitate na┼úional─â. Diferen┼úa dintre abord─ârile lui Dej ┼či Ceau┼čescu pe aceast─â linie se v─âd limpede. ├Än timp ce Dej a fost ocupat cu lichidarea ÔÇ×du┼čmanilorÔÇŁ interni, av├ónd prea pu┼úin timp pentru a se r─âzbo├Č cu rivalii comuni┼čti, Ceau┼čescu, mo┼čtenind o societate ÔÇ×pacificat─âÔÇŁ, s-a putut concentra pe inamicii externi. Dac─â politica sa extern─â de tip ÔÇ×na┼úionalÔÇŁ folosea ├«n vreun fel poporului sau doar regimului, acest lucru nu mai reprezint─â azi o dilem─â...

Note

[1]Douglas Woodwell, Nationalism in international relations. Norms, Foreign Policy and Enmity, New York, Palgrave Macmillan, 2007, p. 15.

[2]Guntram Henrik Herb, Under the map of Germany. Nationalism and propaganda, 1918-1945, Routledge, New York, 1997, p. 168.

[3]Vladimir Tism─âneanu, Fantoma lui Gheorghiu-Dej, Bucure┼čti, Editura Humanitas, 2008, p. 64.

[4]Jean Francois Soulet, Istoria Europei de Est, Ia┼či, Polirom, 2008, p. 109-110.

[5]Cezar Stanciu, Devota┼úi Kremlinului. Alinierea politicii externe rom├óne┼čti la cea sovietic─â ├«n anii ÔÇś50, T├órgovi┼čte, Editura Cetatea de Scaun, 2008, p. 147-149.

[6]Paul Niculescu Mizil, O istorie tr─âit─â, vol. II, Bucure┼čti, Editura Democra┼úia, 2003;Lavinia Betea, Maurer ┼či lumea de ieri, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2001.

[7]Paul Sfetcu, 13 ani ├«n anticamera lui Dej, Bucure┼čti, Editura Curtea Veche, 2008, p. 265.

[8]Lavinia Betea, Partea lor de adev─âr, Bucure┼čti, Editura Compania, 2008, p. 325-326.

[9]Ion Buzatu, Istoria rela┼úiilor Rom├óniei cu China din cele mai vechi timpuri ┼či p├ón─â ├«n zilele noastre, Bucure┼čti, Editura Meteor Press, 2005;Mihai Croitor, Rom├ónia ┼či conflictul sovieto-chinez:1956-1971, Cluj-Napoca, Editura Mega, 2009.

[10]Paul Niculescu Mizil, O istorie tr─âit─â, vol. II, Bucure┼čti, Editura Democra┼úia, 2003, p. 30-33.

[11]Gheorghe E. Cojocaru (editor), Confrunt─âri sovieto-rom├óne pe frontul ideologic din RSSM 1968-1979, Ia┼či, Editura Tipo Moldova, 2011, p. 224-227.

[12]Thomas Kunze, Nicolae Ceau┼čescu. O bibliografie, Editura Vremea, Bucure┼čti, 2002, p. 237.

[13]Gheorghe Buzatu, Nicolae Ceau┼čescu. Biografii paralele. Stenograme ┼či cuv├ónt─âri secrete. Dosare inedite. Procesul ┼či execu┼úia, Ia┼či, Editura tipo Moldova, 2011, p. 287-290.

[14]Ibidem, p. 590-592.

[15]Evenimentul zilei, 6 februarie 2009.