Asediul Niceei, prima confruntare cruciat─â jpeg

Asediul Niceei, prima confruntare cruciat─â

­čôü Istoria Cruciadelor
Autor: David Linus Neagu

├Än lunile ce au urmat predicii de la Clermont (1095) din ce ├«n ce mai mul╚Ťi prin╚Ťi latini s-au al─âturat mi╚Öc─ârii cruciate. De multe ori, istoricii au considerat c─â ace╚Ötia erau motiva╚Ťi doar de dorin╚Ťa de a st─âp├óni viitoarele teritorii care urmau s─â fie cucerite pe drumul c─âtre Ierusalim. ├Äntr-adev─âr, privind retrospectiv, unii dintre participan╚Ťi au reu╚Öit s─â ├«╚Öi ├«ntemeieze principate latine ├«n Orient.  

Cu toate acestea, dorin╚Ťa lor de a pleca la Ierusalim nu era motivat─â doar de c├ó╚Ötigurile materiale, ci ╚Öi de cele spirituale. Cel mai probabil, prin╚Ťii crucia╚Ťi au crezut c─â ├«ndeplinesc voia lui Dumnezeu ╚Öi c─â lupt─â pentru binele cre╚Ötin─ât─â╚Ťii. Bine├«n╚Ťeles c─â ├«n unele cazuri au existat ╚Öi motive pragmatice (din cauza unor probleme politice, Robert al II-lea al Normandiei, Godefroi de Bouillon ╚Öi Boh├ęmond de Tarento nu aveau siguran╚Ťa c─â nu urmau s─â ├«╚Öi piard─â teritoriile pe care le st─âp├óneau; ei nu aveau nimic de pierdut dac─â luau drumul spre Ierusalim), ├«ns─â posibilitatea ├«nfiin╚Ť─ârii unui stat ├«n Orient, bog─â╚Ťiile rezultate din prad─â, dorin╚Ťa de a lupta pentru eliberarea Ora╚Öului Sf├ónt ╚Öi de a beneficia de r─âsplata spiritual─â se ├«mbinau f─âr─â nicio problem─â.  

Oastea cruciat─â a fost format─â din trupe aflate sub comanda mai multor prin╚Ťi: Raymond al IV-lea de Toulouse, Robert al II-lea al Normandiei, Robert de Flandra, ╚śtefan de Blois, Godefroi de Bouillon, Boh├ęmond de Tarento ╚Öi Hugo de Vermandois. Contingentele cruciate au parcurs drumul spre Constantinopol, punctul de ├«nt├ólnire, pe rute diferite.  

├Än prim─âvara anului 1097, prin╚Ťii au ajuns ├«n capitala bizantin─â. Pentru Alexios I, num─ârul mare de cavaleri latini putea reprezenta o amenin╚Ťare, astfel c─â s-a gr─âbit s─â ├«i treac─â Str├ómtoarea Bosfor, pentru a ├«mpiedica acumularea de trupe ├«n fa╚Ťa zidurilor ora╚Öului. ├Ämp─âratul a ├«ncheiat o ├«n╚Ťelegere cu prin╚Ťii crucia╚Ťi: ├«n schimbul sprijinului logistic ╚Öi al consilierii militare, latinii urmau s─â ├«i cedeze bazileului toate ora╚Öele pe care le cucereau ╚Öi care fuseser─â parte a Imperiului Bizantin. Pentru a fi sigur c─â ace╚Ötia ├«╚Öi vor ╚Ťine cuv├óntul, Alexios i-a pus s─â presteze un jur─âm├ónt de credin╚Ť─â.  

Num─ârul crucia╚Ťilor ├«l pune pe fug─â pe sultan  

Crucia╚Ťii sperau ca Alexios I s─â preia conducerea expedi╚Ťiei, ├«ns─â pentru el au primat interesele statului pe care ├«l guverna, ├«n detrimentul cauzei pentru care luptau latinii. Av├ónd ├«n vedere num─ârul mare al participan╚Ťilor la cruciad─â (├«ntre 60.000-100.000 de participan╚Ťi, dintre care 7.000-10.000 de cavaleri, 35-50.000 de infanteri╚Öti ╚Öi restul noncombatan╚Ťi), Alexios a hot─âr├ót s─â profite de colaborarea cu occidentalii ╚Öi s─â recupereze o parte din teritoriile pierdute ├«n favoarea selgiucizilor.  

Cei patru lideri cre╚Ötini: Godefroi de Bouillon, Boh├ęmond de Tarento, Raymond al IV-lea de Toulouse ╚Öi Tancred de Hauteville

cruciada jpg jpeg

Astfel, ├«n mai 1097 au ├«nceput s─â soseasc─â primele trupe cruciate care au ├«nconjurat ora╚Öul Niceea, capitala Sultanatului Selgiucid de Rum, preg─âtind un asediu. Niceea era protejat─â de fortifica╚Ťii puternice, iar latura vestic─â oferea acces la lacul Ascanian, astfel c─â nu putea fi ├«ncercuit─â complet. F─âr─â o blocad─â maritim─â, garnizoana musulman─â putea rezista o perioad─â lung─â de timp, primind ├«nt─âriri ╚Öi provizii de pe malul opus.  

Kilij Arslan, care era plecat ├«n teritoriile din estul Anatoliei, a fost ├«n╚Ötiin╚Ťat c─â ora╚Öul fusese asediat ╚Öi s-a gr─âbit s─â revin─â, iar ├«n data de 14 mai ╚Öi-a a╚Öezat tab─âra ├«n mun╚Ťii din jurul Niceei. Dup─â dou─â zile a lansat un atac asupra taberei cre╚Ötine, al─âturi de garnizoana din ora╚Ö. ├Än aceea╚Öi zi au sosit ╚Öi trupele lui Raymond de Toulouse, care r─âm─âsese ├«n urma celorlal╚Ťi crucia╚Ťi. Kilij Arslan sperase s─â ob╚Ťin─â o victorie facil─â ╚Öi rapid─â, a╚Öa cum se ├«nt├ómplase ├«n cazul trupelor conduse de Petru Eremitul, ├«ns─â sosirea oastei provensale a dublat num─ârul crucia╚Ťilor, iar odat─â ce prin╚Ťii l-au atacat pe sultanul selgiucid, acesta a realizat c─â nu avea cum s─â c├ó╚Ötige lupta ╚Öi a fugit. 

Nemul╚Ťumiri la poarta Niceei 

├Än ciuda acestei victorii, crucia╚Ťii tot nu puteau intra ├«n ora╚Ö. Au fost lansate mai multe atacuri asupra fortifica╚Ťiilor, ├«ns─â f─âr─â succes. ├Än cele din urm─â, prin╚Ťii au trimis o solie la Alexius, care ├«╚Öi a╚Öezase tab─âra la c├ó╚Ťiva kilometri dep─ârtare, cer├óndu-i s─â le pun─â la dispozi╚Ťie b─ârci cu care s─â blocheze portul Niceei. ├Ämp─âratul a fost de acord ╚Öi a trimis c├óteva ambarca╚Ťiuni la Civetot, iar de acolo au fost trecute pe uscat p├ón─â la lacul Ascanian. Con╚Ötient c─â ora╚Öul urma s─â fie cucerit, Alexios l-a trimis pe un general de-ai s─âi s─â negocieze cu comandantul garnizoanei, asigur├óndu-i pe turci c─â vor beneficia de mila sa, ba chiar vor primi ╚Öi daruri, dac─â ├«i vor preda Niceea. Garnizoana turc─â a acceptat, astfel c─â ├«n data de 19 iunie, c├ónd fr├óncii au luat cu asalt ora╚Öul, deasupra Niceei a fost arborat steagul imperial.  

├Än contextul ├«n care ora╚Öul a devenit proprietate bizantin─â, latinii nu ├«l mai puteau pr─âdui, fapt ce a atras nemul╚Ťumirea unora dintre prin╚Ťi. Chiar dac─â ├«mp─âratul a ├«mp─âr╚Ťit daruri at├ót prin╚Ťilor, c├ót ╚Öi unora dintre participan╚Ťi, marea mas─â a crucia╚Ťilor a r─âmas nemul╚Ťumit─â, consider├ónd c─â uciderea trupelor lui Petru Eremitul de c─âtre selgiucizi a r─âmas nepedepsit─â. Din acest moment, colaborarea latino-bizantin─â a ├«nceput s─â fie pus─â sub semnul ├«ntreb─ârii ╚Öi a sl─âbit din ce ├«n ce mai mult pe m─âsur─â ce crucia╚Ťii au traversat Asia Mic─â ╚Öi au ajuns ├«n fa╚Ťa zidurilor Antiohiei.  

Mica mare confruntare 

Urm─âtoarea etap─â avea s─â testeze at├ót coeziunea crucia╚Ťilor, c├ót ╚Öi anduran╚Ťa lor. Pe 29 iunie, oastea latin─â a plecat din Niceea ╚Öi a urmat ÔÇ×Drumul pelerinuluiÔÇŁ, care traversa Asia Mic─â ├«n diagonal─â p├ón─â ├«n nordul Siriei. Pe drum, trupele s-au ├«mp─âr╚Ťit ├«n dou─â grupuri. Motivele sunt incerte: fie a╚Öa au decis liderii crucia╚Ťi pentru a evita apari╚Ťia unor probleme legate de aprovizionarea trupelor, fie lipsa organiz─ârii a determinat ruperea oastei cruciate.  

├Än noaptea de 30 iunie, fr├óncii au primit de veste c─â sultanul Kilij Arslan le preg─âtea o ambuscad─â. ├Än data de 1 iulie, la c├óteva ore dup─â r─âs─âritul soarelui, primul grup al crucia╚Ťilor, condus de Boh├ęmond ╚Öi Robert al II-lea al Normandiei, s-a ciocnit cu trupele turce╚Öti, l├óng─â ora╚Öul Dorylaeum. Selgiucizii au folosit o tactic─â ce le asigurase faima: i-au ├«ncercuit pe crucia╚Ťi ╚Öi au lansat salve de s─âge╚Ťi, una dup─â alta, iar dac─â vreunii dintre cavaleri lansau o ╚Öarj─â ├«mpotriva lor, ace╚Ötia se retr─âgeau p├ón─â ce ├«i ├«ndep─ârtau pe urm─âritori la o distan╚Ť─â suficient─â de restul trupelor latine, dup─â care ├«i anihilau.  

Atacul turcilor a r─âsp├óndit panica ├«n tab─âra cruciat─â, ├«ns─â Boh├ęmond ╚Öi Robert au reu╚Öit s─â ├«╚Öi organizeze trupele: cavalerii au desc─âlecat ╚Öi au format un zid circular ├«n jurul taberei. Chiar dac─â unii c─âl─âre╚Ťi turci au reu╚Öit s─â str─âpung─â r├óndurile ap─âr─âtorilor, forma╚Ťia latinilor a rezistat p├ón─â ce a sosit cel de-al doilea grup, comandat de Godefroi de Bouillon ╚Öi Raymond de Toulouse.  

Apari╚Ťia ├«nt─âririlor l-a luat prin surprindere pe Kilij Arslan, care crezuse c─â primul grup reprezenta, de fapt, ├«ntreaga oaste cruciat─â. Selgiucizii au fost prin╚Öi ├«ntre dou─â armate ╚Öi for╚Ťa╚Ťi s─â lupte corp la corp, situa╚Ťie care le-a oferit fr├óncilor un avantaj major, datorit─â echipamentului militar greu pe care ├«l purtau. Atacurile cavaleriei latine au redus r├óndurile trupelor musulmane, iar Kilij Arslan a fost nevoit, din nou, s─â p─âr─âseasc─â c├ómpul de lupt─â ╚Öi s─â se retrag─â ├«n interiorul Asiei Mici.  

Asediul Niceei: armata sultanului Kilij Arslan I lupt─â ├«mpotriva crucia╚Ťilor condu╚Öi de Godefroi de Bouillon. Pictur─â de secol XIX, semnat─â de Joseph Serrur.

Acest text este un fragment din articolul "Prima cruciad─â. Dup─â trei ani de mar┼č, de lupte, foame, sete, boli, crucia┼úii cuceresc Ierusalimul" ap─ârut ├«n num─ârul 225 al revistei Historia, disponibil la toate punctele de distribu╚Ťie a presei (re╚Ťeaua Inmedio, chio╚Öcuri de ziare, benzin─ârii) ├«n perioada 15 octombrie - 14 noiembrie 2020, dar ╚Öi ├«n format digital, pe platforma paydemic.com