Asediul Ierusalimului  Regatul Cerului  jpeg

Asediul Ierusalimului. Regatul Cerului

­čôü Istoria Cruciadelor
Autor: David Linus Neagu

Asediul cet─â╚Ťii Arqa a fost abandonat, iar crucia╚Ťii s-au gr─âbit s─â ajung─â la Ierusalim. Pe l├óng─â dorin╚Ťa de a ├«ncheia acest pelerinaj militar, existau ╚Öi considerente practice care trebuiau luate ├«n considerare: Al-Afdal, vizirul fatimid de origine armean─â, a profitat de ├«nfr├óngerea lui Kerbogha ╚Öi a ocupat Ierusalimul ├«n august 1098.  

Pe m─âsur─â ce se apropiau de Ora╚Öul Sf├ónt, latinii au ├«ncercat s─â negocieze cu reprezentan╚Ťii fatimizi un schimb de ora╚Öe: cedau Antiohia ├«n schimbul Ierusalimului, ├«ns─â f─âr─â succes. Al-Afdal ╚Ötia c─â expedi╚Ťia cruciat─â se ├«ndrepta spre Palestina, astfel c─â prin╚Ťii trebuiau s─â ajung─â c├ót mai repede acolo pentru a nu fi nevoi╚Ťi s─â se confrunte cu puternica oaste a Egiptului.  

Crucia╚Ťii au urmat ruta de coast─â p├ón─â la Arsuf, iar dup─â ce au realizat un ultim popas la Ramla, la data de 7 iunie 1099 au ajuns ├«n fa╚Ťa Ierusalimului. Bucuria fr├óncilor a fost mare, dup─â cum a relatat un cronicar: ace╚Ötia au c─âzut ├«n genunchi ╚Öi au pl├óns la vederea celui mai sf├ónt ora╚Ö, pentru care ├«nduraser─â at├ótea necazuri ╚Öi priva╚Ťiuni timp de trei ani. ├Äns─â misiunea pe care o aveau de ├«ndeplinit nu era deloc u╚Öoar─â. Ierusalimul era unul dintre cel mai bine fortificate ora╚Öe ale Orientului Apropiat: era ├«nconjurat de dealurile Iudeii, care erau str─âpunse de trei v─âi ├«n est, sud-est ╚Öi vest, ╚Öi era protejat de aproximativ 4 kilometri de ziduri, care puteau atinge 20 de metri ├«n ├«n─âl╚Ťime ╚Öi 3 metri ├«n grosime. Fortifica╚Ťiile erau ├«nt─ârite ╚Öi prin prezen╚Ťa a dou─â citadele: Turnul Cvadrangular ╚Öi Turnul lui David. Pentru a cuceri ora╚Öul, crucia╚Ťii aveau la dispozi╚Ťie ├«n jur de 15.000 de osta╚Öi, dintre care aproximativ 1.300 erau cavaleri. Cel mai probabil, comandantul garnizoanei fatimide, Iftikhar ad-Daulah, putea arunca ├«n lupt─â c├óteva mii de osta╚Öi. ├Äns─â el avea dou─â avantaje: se putea folosi de fortifica╚Ťiile formidabile ale Ierusalimului ╚Öi a╚Ötepta ajutor din partea lui Al-Afdal.  

Harta Ierusalimului, într-o cronică medievală de secol XIII

ierusalim jpg jpeg

Odat─â cu ├«nceputul asediului, au ap─ârut ╚Öi dispute ├«n r├óndul prin╚Ťilor: Raymond de Toulouse spera c─â va putea cuceri ╚Öi guverna ora╚Öul, de aceea ╚Öi-a a╚Öezat oastea ├«n fa╚Ťa zidului de sud-vest, pe c├ónd majoritatea trupelor, sub comanda lui Godefroi de Bouillon, care ├«n ultima etap─â a mar╚Öului se remarcase drept lider al cruciadei, ╚Öi-au a╚Öezat tab─âra ├«n zona de nord-vest. Chiar dac─â pare c─â alegerea contelui provensal a sl─âbit efectivele latinilor, ├«n realitate, acesta i-a for╚Ťat pe ap─âr─âtorii fatimizi s─â ├«╚Öi ├«mpart─â trupele. 

La data de 13 iunie, fr├óncii au luat cu asalt zidurile ora╚Öului, ├«ns─â au fost respin╚Öi, fapt ce i-a for╚Ťat s─â ├«╚Öi reg├óndeasc─â strategia. Nu aveau destui solda╚Ťi pentru a realiza o ├«ncercuire complet─â a Ierusalimului ╚Öi nici nu dispuneau de ma╚Öini de asediu pe care s─â le foloseasc─â pentru a distruge fortifica╚Ťiile. Salvarea a venit din partea unei flote genoveze care, la jum─âtatea lunii iunie, a ancorat ├«n portul Jaffa. Aceasta le-a adus crucia╚Ťilor provizii, materiale de construc╚Ťie ╚Öi me╚Öteri. Cu aceste resurse, combinate cu cele pe care le-au g─âsit cu ajutorul cre╚Ötinilor locali, latinii au construit ma╚Öini de asediu, printre care ╚Öi un turn care a fost amplasat ├«n fa╚Ťa zidului de nord-vest.  

Pe c├ónd se preg─âteau de un asalt asupra ora╚Öului, prin╚Ťii au fost ├«n╚Ötiin╚Ťa╚Ťi c─â vizirul fatimid Al-Afdal a ├«nceput s─â adune trupe pentru a depresura Ierusalimul. A╚Öadar, fr├óncii trebuiau s─â ocupe Ierusalimul c├ót mai repede. ├Än acest moment de cump─ân─â s-a remarcat un preot provensal, Petru Desiderius, care a profe╚Ťit c─â Ora╚Öul Sf├ónt urma s─â fie cucerit numai dac─â latinii efectuau un ritual de purificare de trei zile, care era format din predici, m─ârturisirea p─âcatelor ╚Öi o procesiune ├«n jurul zidurilor ├«n care crucia╚Ťii trebuiau s─â poarte ramuri de m─âslin.  

Dup─â ritual, asediul 

├Än diminea╚Ťa zilei de 14 iulie, dup─â ce au ├«ndeplinit ritualul prescris de Petru Desiderius, crucia╚Ťii au luat cu asalt zidurile ora╚Öului. ├Än momentul ├«n care au auzit goarnele latine ce anun╚Ťau atacul, garnizoana musulman─â din nord-vestul ora╚Öului ╚Öi-a dat seama c─â a fost p─âc─âlit─â. ├Äncep├ónd cu mijlocul lunii iunie, Godefroi de Bouillon construise un turn de asalt ├«n fa╚Ťa zidului nord-vestic, fapt ce l-a determinat pe comandantul fatimid s─â ├«╚Öi concentreze grosul trupelor acolo. ├Äns─â fatimizii nu ╚Ötiau c─â latini construiser─â acest turn astfel ├«nc├ót s─â poat─â fi demontat rapid ╚Öi s─â fie mutat ├«n alt─â parte.  

Astfel c─â ├«n zorii zile de 14 iulie, fatimizii au constatat c─â Godefroi de Bouillon (foto jos), al─âturi de Tancred de Hauteville, Robert de Normandia ╚Öi Robert de Flandra, ├«╚Öi mutaser─â trupele, al─âturi de turnul de asalt, ├«n fa╚Ťa por╚Ťii lui Irod, ├«n zona de nord a ora╚Öului. ├Äntreaga zi, fr├óncii s-au chinuit s─â sparg─â zidul exterior, pentru a se putea apropia cu turnul de asediu de principalele fortifica╚Ťii ale ora╚Öului. Dup─â ore ├«ntregi de lupt─â, crucia╚Ťii au reu╚Öit s─â creeze o bre╚Ö─â destul de larg─â astfel ├«nc├ót s─â apropie turnul de asalt de zidul Ierusalimului. Concomitent cu atacul din nord fusese pornit─â ╚Öi o ofensiv─â din sud, ├«ns─â trupele lui Raymond nu au ├«nregistrat un succes asemenea celui de care se bucurau latinii din nordul ora╚Öului.  

Ultimul asalt a fost lansat ├«n diminea╚Ťa zilei de 15 iulie. Raymond a ├«ncercat s─â ajung─â cu turnul s─âu de asalt la zidurile ora╚Öului, ├«ns─â a e╚Öuat, ma╚Öin─âria de asediu fiind incendiat─â. ├Än nord, Godefroi a beneficiat de faptul c─â o parte din trupele fatimide au fost mutate pentru a-i respinge pe provensali, astfel c─â, dup─â un atac puternic ╚Öi ├«ndelungat, la pu╚Ťin timp dup─â trecerea amiezii, crucia╚Ťii au reu╚Öit s─â str─âpung─â ap─ârarea fatimid─â ╚Öi s─â intre ├«n Ierusalim.  

cruciada jpg jpeg

Ce a urmat reprezint─â unul dintre episoadele cele mai s├óngeroase din istoria cruciadelor. La cap─âtul a trei ani de mar╚Ö, ├«n timpul c─âruia au ├«ndurat foamea, setea, boala ╚Öi atacurile inamicilor, crucia╚Ťii s-au dedat unui masacru ├«mpotriva musulmanilor din ora╚Ö. Prin╚Ťii latini au ├«ncercat s─â minimalizeze pagubele, ├«ns─â f─âr─â succes. Tancred a declarat c─â refugia╚Ťii musulmani de pe acoperi╚Öul moscheii al-Aqsa se aflau sub protec╚Ťia sa, ├«ns─â ╚Öi ei au fost omor├ó╚Ťi. Opiniile cu privire la num─ârul victimelor ce au c─âzut prad─â masacrului variaz─â: istoricul irakian Ibn al-Athir a declarat c─â aproximativ 70.000 de musulmani au fost uci╚Öi, ├«n timp ce unele estim─âri mai moderne au oferit cifre mai modeste, ca de pild─â 10.000 sau chiar 3.000. ├Äns─â indiferent de valoarea numeric─â, acest episod a r─âmas viu ├«n memoria musulmanilor chiar ╚Öi la mult timp dup─â ├«ncheierea Primei Cruciade.  

B─ât─âlia final─â 

Chiar dac─â se aflau ├«n posesia Ora╚Öului Sf├ónt, crucia╚Ťii nu terminaser─â luptele. La ├«nceputul lunii august a sosit vestea care anun╚Ťa debarcarea lui Al-Afdal ├«n portul Ascalon, av├ónd sub comanda sa 20.000 de osta╚Öi nord-africani. Godefroi de Bouillon, care ├«ntre timp fusese ├«nvestit ├«n func╚Ťia de Advocatus Sancti Sepulchri (Ap─âr─âtor al Sf├óntului Morm├ónt), avea dou─â op╚Ťiuni: fie s─â lanseze un atac preventiv, fie s─â se apere ├«n interiorul zidurilor. A hot─âr├ót s─â ├«l ├«nfrunte pe Al-Afdal ├«ntr-o lupt─â deschis─â, astfel c─â, la 11 august, o armat─â care num─âra aproximativ 1.200 de cavaleri ╚Öi 9.000 de pedestra╚Öi a m─âr╚Ö─âluit spre sud. Pentru a ob╚Ťine victoria, crucia╚Ťii trebuiau s─â profite de elementul-surpriz─â. Astfel, au reu╚Öit s─â captureze c├óteva iscoade fatimide ╚Öi s─â afle date esen╚Ťiale despre armata lui Al-Afdal. Vizirul fatimid a fost prea ├«ncrez─âtor ├«n propriile for╚Ťe ╚Öi nu a pus destule iscoade, astfel c─â ├«n zorii zilei de 12 august, latinii s-au n─âpustit asupra taberei musulmane, lu├óndu-i pe to╚Ťi prin surprindere. Cavaleria cruciat─â a reu╚Öit s─â avanseze c─âtre mijlocul taberei ╚Öi a capturat stindardul lui Al-Afdal. Vizirul ╚Öi-a dat seama c─â nu mai putea schimba cursul b─ât─âliei, astfel c─â a fugit ├«n Ascalon, de unde a plecat pe mare c─âtre Egipt.  

Astfel se ├«ncheia Prima Cruciad─â, care a servit drept model pentru urm─âtoarele expedi╚Ťii. La finalul acesteia, fr├óncii au stabilit o serie de state latine: Comitatul de Edessa, Principatul Antiohiei, Regatul Ierusalimului ╚Öi, din 1109, Comitatul de Tripoli. Cucerirea Edessei ├«n 1144 avea s─â st├órneasc─â un val de indignare ├«n Occident, iar cavalerii latini vor pleca ├«n Orient ├«ntr-o nou─â cruciad─â pentru a ap─âra teritoriile latine, de data aceasta fiind ├«nso╚Ťi╚Ťi de Ludovic al VIII-lea ╚Öi de Conrad al III-lea al Germaniei.  

Acest text este un fragment din articolul "Prima cruciad─â. Dup─â trei ani de mar┼č, de lupte, foame, sete, boli, crucia┼úii cuceresc Ierusalimul" ap─ârut ├«n num─ârul 225 al revistei Historia, disponibil la toate punctele de distribu╚Ťie a presei (re╚Ťeaua Inmedio, chio╚Öcuri de ziare, benzin─ârii) ├«n perioada 15 octombrie - 14 noiembrie 2020, dar ╚Öi ├«n format digital, pe platforma paydemic.com 

Cump─âr─â Acum