Povestea monumentelor brăilene dispărute
Statui, clădiri de valoare inestimabilă au sfârşit, în chip tragic, datorită furiei comuniştilor. Bustul din faţa Palatului Agriculturii, Troiţa din Monument, bisericile „Sf. Spiridon" şi „Sf. Parascheva", busturile soţilor Chercea-sunt doar câteva din comorile Brăilei Vechi, distruse în „dictatura roşie".
Niciodată în istorie nu a existat mai multă ură împotriva aproapelui, cum a fost în perioada comunistă. Inculţi şi agramaţi, comuniştii nu s-au mulţumit să-i suprime pe intelectuali şi pe comercianţi, ei şi-au vărsat ura şi împotriva monumentelor emblematice ale urbei.
Datorită strădaniei arhiviştilor brăileni, au fost scoase la iveală, pentru prima dată, dovezi ale existenţei unor monumente vechi, astăzi dispărute.
„Cercetând arhivele, am descoperit un inventar - denumit atunci cazier - al bunurilor aflate în proprietatea Primăriei Brăila, document întocmit în anii 1938-1940, pe timpul primarului Traian Ţino, avocat de renume. Aşa am putut afla despre imobile şi monumente dispărute", ne-a declarat Ştefania Botez, consilier I în cadrul Arhivelor brăilene.
Astfel de inventare au fost întocmite începând cu anul 1870, însă doar unul a supravieţuit zbuciumatei istorii a Brăilei.
La acea vreme, Monumentul ridicat de ruşi la 1834, şi care a dat nume actualului parc, era dispărut de 20 de ani. L-au dărâmat forţele de ocupaţie turco-germane, în Primul Război Mondial.
Bust îngropat
În schimb, în faţa Palatului Agriculturii, trona falnică statuia din bronz a fostului ministru A. Constantinescu. Când s-a pus temelia palatului, ministrul Agriculturii de atunci a donat 500.000 de lei pentru edificiu. Soclul statuii construite în anul 1936-care valora atunci 200.000 de lei, cât Ceasul din Centru-avea şase mp.
Monumentul a fost dărâmat, cu soclu cu tot. În locul lui se află acum o parcare. În urmă cu câţiva ani, autorităţile au săpat o groapă în faţa clădirii, cu excavatorul, pentru că existau indicii că statuia ar fi fost îngropată acolo. Nu s-a găsit nimic.
Tot aşa au dispărut busturile din bronz ale soţilor Nedelcu şi Ana Chercea din faţa şcolii construită de ei (în anul 1928), realizate de artistul Fr. Stork. Se spune că ar fi fost topite, după instaurarea dictaturii comuniste.
Arhiviştii au identificat şi Troiţa ridicată de cercetaşii brăileni în anul 1936, pe Aleea Carol II (Parcul Monument). Avea trei metri înălţime şi un soclu de nouă mp.
Hipodromul de cai, Teatrul Passalaqua (aflat pe locul unde este acum Cinema Central), Hanul lui Ceapâru, alte clădiri de patrimoniu, azi dispărute-erau cândva mândria Brăilei. La Passalaqua, rulau filme înainte de Primul Război Mondial.
Biserici dinamitate
Potrivit documentelor scoase la iveală recent, Primăria Brăila deţinea cândva moşii în judeţul Putna, la Clipiceşti, donate de răposatul primar Dumitru Ionescu.
Comuniştii au distrus arhitectura urbei şi au batjocorit testamentele donatorilor. Când n-au putut dărâma, ca să facă loc ghetourilor muncitoreşti, au mutat cu brutalitate, după modelul celor din capitală.
Aşa s-a întâmplat cu statuia Ecaterinei Teodoroiu, realizată în anul 1926 din iniţiativă privată, aşezată iniţial în faţa bisericii „Sf. Ioan Botezătorul", de pe Calea Galaţi.
Autorităţile comuniste au dărâmat, în anii '60, bisericile „Sf. Spiridon" şi „Sf. Parascheva" (ultima a fost dinamitată). Ce n-au spulberat autorităţile, au furat hoţii.
Sunt câţiva ani de când au dispărut bustul de bronz al fostului primar N. V. Perlea - realizat de artistul Dimitrie Paciurea - şi bustul generalului erou Macri. Ambele monumente au fost furate din Cimitirul „Sf. Constantin" şi duse al fier vechi. Inutil să mai spunem că distrugerile au continuat după '89 şi că monumentele riscă să cadă singure, din pricina nepăsării. Priviţi numai fostul Hotel Bristol ("Pescăruş"), de pe fosta Regală.
