Istoria Jocurilor Olimpice

Sportul este o sursă infinită de sănătate. Activitatea fizică a făcut parte din viața oamenilor încă din cele mai vechi timpuri. Cu ajutorul descoperirilor făcute de arheologi putem vedea și în zilele noastre reprezentări ale oamenilor preistorici care întreprindeau diferite tipuri de activități fizice. O diferență majoră dintre omul modern și omul zilelor trecute este felul în care sportul are loc în zilele noastre. Acum oamenii au acces la săli moderne de fitness, pot să ia parte la diverse clase pentru a-și antrena o anumită categorie de mușchi, pot să utilizeze diverse aparate care îi ajută să obțină rezultate mult mai ușor. Cu alte cuvinte, resursele sunt mult mai multe și diverse în prezent.

Când vine vorba despre istoria Jocurilor Olimpice este bine de punctat faptul că până și în acest sector lucrurile s-au schimbat considerabil. De la organizare, la locul în care se desfășoară competiția și nu în ultimul rând, la probleme sportive la care participă atleții. O altă diferență majoră legată de această competiție este faptul că în trecut atleții concurau pentru zeii pe care îi venerau iar acum ei concurează din pură pasiune și dorință de câștig.

Care a fost debutul Jocurilor Olimpice

Prima ediție a Jocurilor Olimpice moderne a avut loc în anul 1896 în Atena. Se pare însă că până la acea dată au avut loc deja câteva ediții ale unor Jocurilor Olimpice antice. Întrecerea sportivă avea loc în orașul Olympia și era dedicată lui Zeus. Oamenii erau foarte religioși la acea vreme, iar acest sanctuar era un mod foarte bun de a venera o zeitate atât de importantă pentru poporul grec.

Mai mult de atât, templul lui Zeus era chiar în centrul acestui festival. Toți grecii care veneau să ia parte la Sanctuarul lui Zeus din Olympia vorbeau aceeași limbă și împărtășeau aceeași credință. Bineînțeles că participanții erau bărbați din toate colțurile Greciei, mai ales că la acea vreme acest tip de competiție era dedicată în mare parte bărbaților.

Prima ediție a competiției antice a avut loc în anul 776 î.Hr. când un simplu bucătar a ieșit învingător într-o întrecere pe o lungime de 600 picioare. Dacă ar fi să ținem cont de izvoarele literare vom afla că aceasta a fost singura probă atletică pe parcursul celor 13 ediții desfășurate până în anul 724 î.Hr.

Participanții și sportivii principali

  La fel ca în prezent, orice cetățean avea dreptul să ia parte la Jocurile Olimpice. Statutul social, economic sau politic nu erau luate în considerare și nu îi împiedicau pe bărbați să ia parte la probe. Cu toate acestea, femeile căsătorite nu aveau dreptul să se alăture întrecerilor de ordin sportiv, ele trebuiau să aibă grijă de familie. În schimb, femeile singure puteau face acest lucru.  

Poate că unul dintre principalele motive pentru care bărbații erau preferați la Jocurile Olimpice antice sunt probele de război la care erau supuși. Acestea erau foarte dure și necesitau multă forță. Aruncarea suliței, alergarea la curse lungi sau scurte, săritura în înălțime sau rezistența pe pistă erau cele mai cunoscute probe la acea vreme. Un alt sport introdus a fost și boxul. Nu în ultimul rând, cursele de cai și luptele moderne îi provocau pe sportivi să-și dovedească abilitățile.

În ceea ce privește rezultatele atleților, există câteva performanțe care trebuie neapărat menționate. Astylos de Croton a câștigat șase evenimente, Melankomas de Caria a luat titlul suprem de box în timp ce Leonidas de Rhodes a câștigat o serie de curse.

Atribuirea câștigătorilor

Fiecare persoană care s-a uitat cel puțin o dată în viață la o festivitate de ceremonie a Jocurilor Olimpice a văzut că cei mai buni sportivi au fost premiați cu medalii de aur, argint sau bronz. Ei bine, lucrurile nu au stat mereu așa. Din cauza faptului că în trecut nu existau atât de multe resurse, oamenii trebuiau să profite de ceea ce aveau la îndemână. Așadar, premianții primeau fiecare câte o coroană confecționată din frunze de palmier. Din filmele istorice care au fost inspirate din acele vremuri mai vedem și că spectatorii aruncau cu flori și frunze de măslin asupra învingătorilor. Fără îndoială, ceremonia de încheiere se ținea în locul în care lumea se ruga la Zeus.

Jocurile Olimpice au căpătat o popularitate foarte mare de-a lungul vremii. De fiecare dată când are loc o nouă ediție, milioane de oameni din toată lumea stau cu sufletul la gură în fața televizorului și le urmăresc în timp real. Fiecare își susține țara și pariază pe sportivul lor preferat. Există foarte multe jocuri care au loc pe durata unui astfel de eveniment. Există jocuri individuale, jocuri de echipă și jocuri care necesită multă concentrare și disciplină. În timp ce jocurile în care trebuie să fii activ necesită multă forță fizică, jocurile minții sunt la fel de solicitante. În oricare dintre cazuri, este imposibil să câștigi un astfel de joc dacă nu ești suficient de pregătit.

Probe inedite din istoria Jocurilor Olimpice

  Având în vedere că Jocurile Olimpice antice au o vechime atât de mare, au existat, în decursul anilor tot felul de probe mai mult sau mai puțin bizare. Înotul sincron este o probă binecunoscută în prezent și apreciată de multă lume. Sportivii se pregătesc săptămâni bune pentru a realiza anumite coregrafii la perfecție în bazinul cu apă. Doar că în trecut înotul sincron solo era considerat o probă de sine stătătoare la care sportivul trebuia să găsească un mod de a se sincroniza cu sine însuși. Proba a durat între anii 1984 și 1992.  

Cursa înot cu obstacole îi punea pe sportivi în fața unei mari încercări. Ei trebuiau să înoate prin Sena, un râu cunoscut pentru faptul că este noroios. Cursa se desfășura pe parcursul a 200 de metri, iar obstacolele principale erau stinsul focului, cursele de porumbei sau trasul cu tunul.

O altă probă cel puțin la fel de bizară este cea de artă și literatură. Competițiile de poezie, ode, muzică sau pictură erau considerate o probă recurentă până în anul 1952. Pe lângă acestea, mai putem aminti și duelul cu pistoale sau skijoring. Din fericire, duelul cu pistoale le testa participanților abilitățile de a ținti în niște păpuși și nu unul către celălalt. Sportul în care atleții erau trași de câini pentru a face acrobații sau a participa la probe de viteză a avut loc în anul 1928 la St. Moritz.

Evoluția Jocurilor Olimpice

În timp ce prima ediție a Jocurilor Olimpice a avut loc în Olympia, jocurile moderne s-au ținut în Atena. Ca o completare a festivității de deschidere, flacăra olimpică reprezentativă acestui eveniment a fost inaugurată în Los Angeles.  

Odată cu trecerea timpului, tot mai multe națiuni și-au dorit să ia parte la această întrecere motiv pentru care jocurile au devenit din ce în ce mai populare și ulterior s-au organizat și în alte țări ce au participante la competiție.

 În plus, a fost introdusă și o serie nouă de sporturi, printre care: maratonul, ciclismul, cursele de car și înotul. La prima ediție a Olimpiadei Moderne de la Atena premianții au primit medalii confecționate din aur, argint și bronz, la fel ca în zilele noastre. Țara care a câștigat cel mai mare număr de medalii a fost chiar Grecia. De asemenea, ei au câștigat și trofeul cel mai admirabil. Cum probele au devenit atât de diverse au început să se folosească șapte stadioane, dar stadionul Panathenaic a rămas cel mai utilizat.

Așa cum era de așteptat, istoria Jocurilor Olimpice este una foarte complexă. Festivitatea de deschidere, probele, locul de desfășurare și premiile au suferit toate modificări odată cu trecerea anilor. Un lucru a rămas la fel, pasiunea oamenilor pentru sport și determinarea de a înfrunta adversarul. Jocurile Olimpice sunt una dintre cele mai prestigioase competiții la nivel mondial, lucru care nu se va schimba prea curând.