Arsenalul secret al CIA din perioada R─âzboiului Rece jpeg

Arsenalul secret al CIA din perioada R─âzboiului Rece

­čôü R─âzboiul Rece
Autor: Alexandru Danilov

Ramura de cercetare ┼či dezvoltare din cadrul CIA a reu┼čit s─â asigure buna desf─â┼čurare a opera┼úiunilor clandestine lansate de agen┼úia de spionaj american─â. Noile tehnologii de spionaj au oferit SUA un avantaj strategic ├«n timpul R─âzboiului Rece.Exper┼úii tehnici din CIA au jucat un rol central ├«n dezvoltarea avionului de spionaj U-2  ┼či a sateli┼úilor militari de spionaj. 

Echipa tehnic─â a CIA

Ramura de inova┼úie tehnic─â a CIA ├«┼či are ├«nceputul ├«n anul 1951, atunci c├ónd apare Technical Services Staff(Personalul de servicii tehnice). Dac─â ini┼úial echipa de cercet─âtori din CIA era compus─â din doar 50 de tehnicieni, prin demersurile directorului CIA, Allen Dulles(care a fost ├«n ├«nfruntea CIA din 1953 p├ón─â ├«n 1961), ea va ajunge s─â fie organizat─â ├«ntr-un birou ├«n al c─ârui componen┼ú─â intrau c├óteva sute de ingineri, artizani, oameni de ┼čtiin┼ú─â, psihologi, arti┼čti, tipografi ┼či exper┼úi tehnici.

Extinderea activit─â┼úii TSS(Technical Services Staff) va atrage reorganizarea sa, ├«n 1960, ├«ntr-o nou─â structur─â de cercetare ┼či dezvoltare a CIA denumit─â  Technical Services Division (Divizia de servicii tehnice).

Cele trei personaje-cheie ale TSD(Technical Services Division) au fost Seymour Russell, Sidney Gotllieb, Richard Krueger.

Pentru Seymour Russell, numirea la  ┼čefia TSD, ├«n august 1962, nu a reprezentat o mare satisfac┼úie. Obiectivul profesional al ambi┼úiosului ofi┼úer de opera┼úiuni Russel de la Serviciul Clandestin al CIA era s─â ajung─â ┼čef de opera┼úiuni pentru Europa Occidental─â sau chiar Director-adjunct ├«n Biroul de Planific─âri a CIA, av├ónd ├«n vedere succesul s─âu realizat ├«n pozi┼úia de ofi┼úer de caz ┼či de ┼čef de sta┼úie.

Din echipa lui Russell f─âceau parte ┼či adjunc┼úii s─âi, doctorul Sidney Gottlieb ┼či  Richard Krueger.

De profesie chimist, Gottlieb era cunoscut ├«n interiorul agen┼úiei pentru dirijarea unora dintre cele mai sensibile experimente medicale din programul MKULTRA. ├Änainte de a intra ├«n  CIA, ├«n 1951, Gottlieb a fost func┼úionar ├«n Departamentul Agriculturii ┼či profesor la Universitatea din  Maryland. Dup─â ce a condus grupul de chimi┼čti din TSS, timp de ┼čase ani la mijlocul anilor ÔÇÖ50, a fost trimis ├«ntr-o misiune ├«n  Germania pe o perioad─â de 2 ani. La ├«ntoarcerea sa ├«n Washington, ├«n 1959, este numit ┼čef al programului de Cercetare ┼či Dezvoltare din TSS. ├Än 1966, Gottlieb ├«l ├«nlocuie┼čte pe Russell la ┼čefia TSD.

C├ót despre Richard  Kruger, se ┼čtie c─â pe postul s─âu de tehnician pe care l-a ocupat ├«n tinere┼úe, se ├«ngrijea de montarea microfoanelor secrete  din biroul lui Dulles. Kruger a participat ulterior la progamul de dezvoltare a avionului de spionaj U-2 ┼či a instala┼úiilor de radar.

Dup─â ce este ├«nfiin┼úat Directoratul de Cercetare a CIA, TSD a mai fost folosit doar pentru a sprijini opera┼úiunile externe ale CIA, cu 20% din personal relocat ├«n bazele str─âine ale CIA. Rolul principal al speciali┼čtilor de la TSD era s─â repare aparatura defectat─â din dotarea ofi┼úerilor de opera┼úiuni a CIA. Cu toate acestea, de multe ori evaluarea aparaturii de spionaj  de c─âtre exper┼úii din TSD nu era v─âzut─â ca una strict necesar─â de c─âtre ofi┼úerii de opera┼úiuni. At├ót avansul ┼čtiin┼úific din aniiÔÇÖ60 c├ót ┼či conducerea exercitat─â de Russell ┼či doctorul Gottlieb au fost necesare pentru ca tehnologia ┼či opera┼úiunile s─â devin─â interdependente.

├Än doar 4 ani, echipa format─â din Russell, Gottlieb ┼či Kruger au reu┼čit s─â  transforme TSD, f─âc├ónd-o s─â joace un rol major ├«n orice opera┼úiune semnificativ─â lansat─â de CIA. Totu┼či dincolo de tehnologie,   echipa lui Russell se confrunta ┼či cu politica agen┼úiei. Exper┼úii tehnici erau foarte rar informa┼úi de detaliile ┼či scopul opera┼úiunilor c─ârora le ofereau suport tehnic. Compartimentarea din interiorul agen┼úiei de spionaj americane, bloca  toate informa┼úiile celor c─ârora nu le era absolut necesar s─â le cunoasc─â. Russell ┼či Gottlieb au ├«n┼úeles c─â principala cauz─â ale acestei politici este divizarea care se face ├«n interiorul agen┼úiei, unde ofi┼úerii de opera┼úiuni erau ├«ntotdeauna starurile, iar exper┼úii tehnici ni┼čte indivizi de ale c─âror servicii se puteau dispensa. Conducerea din TSD a reu┼čit ├«n cele din urm─â s─â creeze o rela┼úie de colaborare ├«ntre cele dou─â grupuri, un aspect critic pentru succesul opera┼úiunilor agen┼úiei. At├ót Russell c├ót ┼či Gottlieb au v─âzut un viitor pentru ├«nalta tehnologie dezvoltat─â de inginerii din TSD. Tehnologia sateli┼úilor ┼či importan┼úa lor ├«n misiunile de recunoa┼čtere au demonstrat prestigiul TSD. Pentru a a sprijini agen┼úia american─â de informa┼úii, TSD au dezvoltat  o mul┼úime de camere speciale de supraveghere, echipamente de comunica┼úii, dispozitive de disimulare ┼či aparatur─â contra supravegherii. Noile tehnologii erau absolut necesare CIA, mai ales ├«n misiunile din spa┼úiul sovietic. La progresul tehnic din anii ÔÇÖ60, a contribuit ┼či George Saxe, care imediat ce ├«┼či ob┼úine diploma de inginer ├«n 1951 este ┼či recrutat ├«n divizia tehnic─â a agen┼úiei. Dar CIA nu l-a recrutat pe Saxe pentru c─â era inginer, ci datorit─â faptului c─â a participat la ac┼úiuni paramilitare sub acoperire menite s─â previn─â o invazie sovietic─â a Europei Occidentale(la ├«nceputul anilor ÔÇÖ50 se credea ├«n cercurile de securitate americane faptul c─â Armata Ro┼čie va trece Rinul). Felul ├«n care a pl─ânuit ├«ntr-un mod impersonal  comunica┼úiile sub acoperire ale sta┼úiei CIA din Moscova (considerat─â de risc maxim), i-a adus recunoa┼čterea.

Metode originale de a ascunde mesaje

Av├ónd la baz─â  tehnica plas─ârii unui colet ├«ntr-un loc sigur de la care ulterior agentul de leg─âtur─â CIA venea s─â-l ridice, exper┼úii TSD plasa┼úi ├«n Moscova ascundeau imagini ├«n spatele unor vederi turistice de pe c─âr┼úile po┼čtale ruse┼čti. George Saxe a scris pentru agen┼úii de opera┼úiuni, instruc┼úiunile acestei metode de intercalare a imaginilor pe o rol─â de film . Imaginile erau reconstituite ├«n laboratoarele TSD cu ajutorul  unor echipamente care scoteau tip─ârituri de cea mai bun─â calitate.  Sub aceast─â metod─â, CIA a reu┼čit s─â transmit─â schi┼úe tehnice ale rachetelor sovietice. Ideile puse ├«n aplicare de Saxe f─âceau ├«n sf├ór┼čit posibile opera┼úiunile CIA pe teritoriul URSS . S-a demonstrat ├«n acela┼či timp ┼či c├ót de relevant─â este activitatea TSD. George Saxe a fost printre primii ofi┼úeri de caz a CIA care au fost interesa┼úi de implementarea unor tehnologii noi ├«n opera┼úiunile clandestine.

A trimite bani unui agent ├«n arii cu prohibi┼úie, era o alt─â problem─â pentru care s-a apelat la TSD. Securitatea sovietic─â verifica orice transfer de sume mari de bani. Pentru a nu trezi suspiciuni, tehnicienii CIA au  combinat ├«ndesarea sumelor mari de bani  ├«n folii, cu tehnica de ambalare ├«n vid  ce putea comprima sute de bancnote ├«ntr-o singur─â rol─â. A┼ča au ajuns s─â se transfere pe ascuns milioane de ruble. Rola cu bani era ├«ndesat─â ├«n interiorul unei c─âr─âmide sau a unui obiect cu aspect de piatr─â .Se sec┼úiona obiectul, se realiza o cavitate, se indesau banii ┼či se lipea la loc. Coletul era plasat ├«ntr-un loc sigur, la care ulterior venea agentul care trebuia s─â-l primeasc─â. Agen┼úii nu se ├«nt├ólneau niciodat─â fa┼ú─â ├«n fa┼ú─â.

├Än ceea ce prive┼čte distrugerea unor documente pentru a nu c─âdea ├«n m├óinile inamicului, ramura tehnic─â a OSS (predecesorul CIA) inventase ├«nc─â din 1944, caietul cu autocombustie.

image
image

├Än imaginea de mai sus este containerul tip roc─â folosit de CIA, care dateaz─â de la ├«nceputul anilorÔÇÖ 70, ├«n care se ascundeau instruc┼úiuni, camere de supraveghere sau bani.

O alt─â metod─â de a ascunde diferite obiecte, era ├«n interiorul  unui flacon cu spum─â de ras Burma Shave, o tehnic─â folosit─â prin aniiÔÇÖ60.

image

O schimbare în tehnologia de spionaj

Evolu┼úia lent─â a tehnologiei de spionaj din aniiÔÇÖ60 a fost p├ón─â la urm─â pus─â ├«n umbr─â de apari┼úia avioanelor de spionaj U-2 ┼či a sateli┼úilor  Corona care au ├«nceput s─â furnizeze noi informa┼úii spectaculoase ├«nc─â de la primele  misiuni.

Numirea lui James Schlesinger, ├«n func┼úia de director CIA ├«n februarie 1973, a dus la reorganizarea ├«ntregii agen┼úii americane. TSD a fost reorganizat ┼či a primit un nou nume:Office of Technical Service(OTS).  Era o perioad─â de mari tulbur─âri ├«n interiorul agen┼úiei av├ónd ├«n vedere c─â scandalul Watergate(ascult─âri ilegale de convorbiri de c─âtre Administra┼úia Nixon)era ├«n plin─â desf─â┼čurare.

Chiar dac─â Washingtonul era preocupat de scandaluri politice, tehnologia a continuat s─â evolueze. Cercet─âtorii americani au pus bazele digitale ale ARPANET, o re┼úea de calculatoare din cadrul  Departamentului Ap─âr─ârii, care s-a extins discret ├«ntr-un sistem de comunica┼úii, ce va evolua ├«n dou─â decenii c─âtre Internet. Pentru OTS , era o nou─â oportunitate de a integra noile tehnologii din sectorul privat  ├«n tehnica de spionaj.

Tranzistorii care au revolu┼úionat supravegherea audio cu un deceniu ├«nainte , ├«ncepeau s─â fie ├«nlocui┼úi de microcip-uri. Apari┼úia copiatoarelor Xerox i-a scutit pe cei de la OTS de munca depus─â ├«n fotografiere, developare ┼či tip─ârire a documentelor.

OTS  a ├«nceput s─â ascund─â aparate foto  cu dimensiuni foarte mici  ├«n obiecte personale care nu erau de obicei verificate cu aten┼úie de agen┼úii de securitate atunci c├ónd se intra ├«n edificiile cu paz─â strict─â(stilouri, ceasuri, brichete sau brelocuri). A┼ča apare minusculul aparat foto denumit T-100. Dintre cei mai cunoscu┼úi utilizatori ai acestui dispozitiv foto era ┼či spionul Alexandr Ogorodnik, diplomat sovietic recrutat de CIA ├«n 1973, cunoscut cu numele de cod Trigon. El a fost antrenat s─â fotografieze documente cu T-100.  O a doua genera┼úie de aparate foto subminiaturizate erau T-50, folosite deasemnea ├«n antrenamentul lui Ogorodnik. ├Än 1975 CIA ├«l pune ├«n leg─âtur─â cu Martha Peterson, care trebuia s─â ac┼úioneze ca ┼či cum ar fi fost ofi┼úerul lui de caz. Cei doi nu s-au ├«nt├ólnit niciodat─â, comunic├ónd informa┼úiile doar prin colete plasate ├«n diferite locuri ale Moscovei. Ogorodnikov a fost tr─âdat de un agent de informa┼úii ceh care l-a denun┼úat la KGB, iar Martha Peterson a fost arestat─â de  agen┼úii sovietici ├«n timp ce plasa un colet la piciorul podului feroviar Krasnolujskii, de peste r├óul Moscova.

Schema aparatului foto  subminiaturizat, T-100, ascuns ├«n stilouri sau brichete.

image

KGB a aflat c├ót de avansat─â este tehnologia de spionaj a CIA , atunci c├ónd 1974 a descoperit ni┼čte senzori de teren camufla┼úi ├«n cioturi de copac situa┼úi  ├«n apropierea unei baze aeriene.

Un dispozitiv de interceptare  denumit  SRR-100, inventat de OTS, permitea interceptarea transmisiunilor echipelor de filaj al KGB ┼či a le corela cu mi┼čc─ârile agen┼úilor CIA din zon─â.Av├ónd c─â┼čti de introdus ├«n urechi la dispozitivul SRR-100(un lucru inedit pentru ├«nceputul anilor ÔÇÖ70), spionii americanii puteau s─â asculte transmisiunile echipelor de urm─ârire ale KGB. Problema era c─â aceste c─â┼čti nu erau suficient de mici ├«nc├ót s─â nu atrag─â aten┼úia pe strad─â. OTS a rezolvat problema prin crearea unor urechi de silicon care mascau c─â┼čtile din urechi.

Se p─ârea c─â tehnologia de spionaj sovietic─â din aniiÔÇÖ70 ├«ncepea s─â r─âm├ón─â ├«n urma celei americane . Nikolai Iemohonov, cel care se ocupa de ramura de dezvoltare tehnologic─â din KGB, a fost chemat de directorul Andropov pentru a fi mustrat, datorit─â proastelor rezultate ├«n dezvoltarea de noi tehnologii de spionaj. Tehnica audio din dotarea KGB era ├«nvechit─â ┼či nu  putea fi folosit─â cu succes ├«n opera┼úiuni clandestine. Ofi┼úerul KGB, Victor Cierca┼čin recuno┼čtea deasemenea  avantajul tehnic pe care ├«l avea CIA, prin dispozitivele de ascultare puse la dispozi┼úie de OTS.

Contram─âsura luat─â de KGB, a fost introducerea dispozitivului de interceptare cu numele de cod Magic. Dispozitivul KGB putea detecta un tranzistor sau un circuit integrat ├«ntr-un aparat de ascultare clandestin care putea fi ┼či oprit.

La mijlocul anilorÔÇÖ80, nevoia agen┼úilor CIA de a efectua apeluri telefonice ascunse, a dus la crearea de c─âtre OTS a unui sistem de telefonie clandestin─â, care ├«mprumuta numerele de telefon ale unor abona┼úi str─âini, c─ârora le ├«nc─ârca nesemnificativ factura telefonic─â. Astfel adev─âratul apelant ├«┼či pierdea urma.

O alt─â inven┼úie a OTS este ┼či stiloul-pistol Stinger, cu un singur foc(calibru.22), eficace la distan┼ú─â mic─â.

image

OTS a dezvoltat deasemenea ┼či microfoane speciale de contact, denumite ÔÇ×accelerometreÔÇŁ, care detectau vibra┼úiile unei conversa┼úii dintr-o camer─â sau mi┼čcarea dincolo de un perete gros de 45 de cm.  Pentru a profita de aceast─â tehnic─â, ofi┼úerii de opera┼úiuni au fost dota┼úi de OTS cu o trus─â de ascultare numit─â ÔÇťmotel kitÔÇŁ(o cutie cu microfoane de contact, adeziv pentru pere┼úi, amplificator de buzunar , magnetofon pentru ├«nregistrare, c─â┼čti pentru urechi).

image

Un alt dispozitiv de ascultare dotat cu anten─â ┼či receptor, era ascuns sub forma unei pipe . Dispozitivul de ascultare permitea ofi┼úerului de opera┼úiuni detectarea comunica┼úiilor radio ostile.

Una dintre primele încercări a OTS de a crea o dronă, a avut ca rezultat realizarea în 1976 a unui drone în miniatură numită Insectothopter(în forma unei libelule).

image
image

Impactul tehnologiei de spionaj CIA asupra desf─â┼čur─âri R─âzboiului Rece

Pentru a contracara poten┼úialele amenin┼ú─âri sovietice, tehnologia de spionaj dezvoltat─â de OTS ┼či predecesoarele sale(TSS, TSD) s-a dovedit a fi vital─â.Avansul rapid al tehnologiei americane a oferit agen┼úiei de spionaj CIA, un avantaj strategic important ├«n fa┼úa KGB-ului, care pentru a ┼úine pasul cu evolu┼úia aparaturii de spionaj a fost nevoit s─â cheltuie din ce ├«n ce mai mult . 

Bibliografie

Robert Wallace, H. Keith Melton, Henry R. Schlesinger,  Spycraft:The Secret History of the CIA's Spytechs, from Communism to Al-Qaeda , Ed.Penguin Group, New York, 2008.

Melton, H. Keith, CIA Special Weapons &Equipment:Spy Devices of the Cold War, Ed. Sterling Pub Co Inc, New York, 1993.