Armata secretă fondată de veteranii naziști jpeg

Armata secretă fondată de veteranii naziști

Potrivit unor documente descoperite în arhivele germane, în primii ani după Al Doilea Război Mondial, foști membri ai Waffen SS și Wehrmacht au fondat o armată secretă în vederea protejării Germaniei împotriva sovieticilor, scrie Der Spiegel.

Dosarul de 321 de file a z─âcut neobservat ├«n arhivele BND (serviciile de informa╚Ťii externe germane) timp de aproape ╚Öase decenii. Ie╚Öit la iveal─â abia acum, documentele ne arat─â un capitol necunoscut, misterios, din istoria postbelic─â a Germaniei. Ele demonstreaz─â existen╚Ťa unei coali╚Ťii a aproximativ 2000 de fo╚Öti ofi╚Ťeri ÔÇô veterani ai SS ╚Öi armatei naziste ÔÇô care au decis s─â organizeze o armat─â secret─â ├«n Germania anului 1949. Ace╚Ötia s-au preg─âtit f─âr─â un mandat din partea guvernului german, f─âr─â cuno╚Ötin╚Ťa parlamentului ╚Öi, dup─â cum arat─â documentele, elud├ónd directivele for╚Ťelor de ocupa╚Ťie Aliate.

╚Üelul acestor ofi╚Ťeri era de a ap─âra noua Germanie de Vest ├«mpotriva agresiunii sovietice ├«n primii ani ai R─âzboiului Rece ╚Öi, pe plan intern, organizarea unui front ├«mpotriva comuni╚Ötilor ├«n cazul unui r─âzboi civil. Astfel, ofi╚Ťerii au str├óns informa╚Ťii despre politicienii de st├ónga precum social-democratul Fritz Erler, unul din personajele-cheie ale reform─ârii Partidului Social-Democrat dup─â r─âzboi, ╚Öi i-au spionat pe tinerii suspecta╚Ťi de simpatii comuniste, precum Joachim Peckert, cel care avea s─â devin─â, ├«n anii '70, oficial de rang ├«nalt la ambasada german─â de la Moscova.

Documentele au fost descoperite ├«nt├ómpl─âtor. Istoricul Agilolf Kesselring a g─âsit aceste documente (care au apar╚Ťinut de Organiza╚Ťia Gehlen, predecesorul actualei agen╚Ťii de informa╚Ťii de externe) ├«n timp ce lucra pentru o comisie istoric─â independent─â angajat─â de BND pentru cercetarea istoriei agen╚Ťiei. Kesselring a descoperit documentele ├«nregistrate ├«n arhiv─â sub numele de ÔÇ×Asigur─âriÔÇŁ c─âut├ónd informa╚Ťii despre num─ârul de angaja╚Ťi ai BND. ├Äns─â ├«n loc s─â dea peste acte de asigur─âri, Kesselring a descoperit ceva spectaculos: documentele care atest─â existen╚Ťa armatei secrete a Germaniei postbelice.

Dosarul este ├«ns─â incomplet, a╚Öa c─â informa╚Ťiile trebuie tratate cu re╚Ťinere. Chiar ╚Öi a╚Öa, con╚Ťinutul s─âu atest─â u╚Öurin╚Ťa cu care standardele democratice ╚Öi constitu╚Ťionale au putut fi ignorate ╚Öi ocolite ├«n primii ani ai Germaniei de Vest. Potrivit documentelor, Cancelarul Konrad Adenauer a aflat de existen╚Ťa acestei organiza╚Ťii paramilitare abia ├«n 1951, iar atunci a hot─âr├ót s─â nu o desfiin╚Ťeze.

├Än eventualitatea unui r─âzboi, aceast─â armat─â secret─â putea str├ónge p├ón─â la 40.000 de solda╚Ťi, iar implicarea ├«n acest proiect a unor figuri importante din viitoarea armat─â german─â, Bundeswehr, arat─â c├ót de serios se g├óndeau nem╚Ťii la posibilitatea izbucnirii unui nou r─âzboi. ├Äntre personalit─â╚Ťile implicate ├«n armata secret─â se num─âra ╚Öi Albert Schnez, fost colonel ├«n timpul celui de-Al Doilea R─âzboi Mondial ╚Öi ofi╚Ťer ├«ncadrat ├«n Bundeswehr ├«nc─â de la fondarea sa ├«n 1955.  Potrivit documentelor, Schnez ar fi declarat c─â proiectul de a construi o armat─â clandestin─â a fost sprijinit ╚Öi de Hans Speidel, cel care va deveni, ├«n 1957, Comandantul Suprem al Armatei Aliate din Europa, ╚Öi Adolf Heusinger, primul inspector general al Budeswehr.

Kesselring, istoricul care a descoperit dosarul ╚Öi care a scris un studiu pe baza acestuia, are leg─âturi de familie cu domeniul istoriei militare ╚Öi cu Schnez, care a lucrat ├«n timpul r─âzboiului cu bunicul s─âu.  Poate de aceea, ├«n studiul s─âu, Kesselring nu prezint─â o imagine 100% obiectiv─â a lui Schnez: nu men╚Ťioneaz─â leg─âturile sale cu grup─ârile de dreapta ╚Öi descrie ac╚Ťiunile de spionaj asupra st├óngi╚Ötilor drept ÔÇ×controale de securitateÔÇŁ. ├Äntrebat despre aceste lucruri, istoricul a declarat c─â se va ocupa de ele ├«ntr-un studiu mai detaliat pe care ├«l va publica ├«n viitor. ├Äns─â BND a f─âcut publice documentele descoperite, astfel c─â ne putem forma singuri o p─ârere despre ce s-a ├«nt├ómplat cu armata clandestin─â.

Frica de o invazie sovietic─â

Proiectul a fost demarat ├«n ╚śvabia, regiunea din jurul ora╚Öului Stuttgart, acolo unde Albert Schnez (foto) , pe atunci ├«n v├órst─â de 40 de ani, era implicat ├«n comer╚Ťul cu lemn, textile ╚Öi obiecte casnice, iar ├«n paralel organiza ├«nt├ólniri cu veteranii diviziei de infanterie 25. Fo╚Ötii solda╚Ťi se ajutau ├«ntre ei, ├«i ├«ntre╚Ťineau pe orfanii ╚Öi v─âduvele camarazilor ╚Öi discutau despre vremurile trecute ╚Öi prezente. ├Äntotdeauna, dezbaterile lor ajungeau la aceea╚Öi ├«ntrebare: ce s─â fac─â dac─â ru╚Öii sau alia╚Ťii lor invadeaz─â Germania? La momentul respectiv, Germania de Vest nu avea ├«nc─â armat─â proprie, iar americanii ├«╚Öi retr─âseser─â o bun─â parte din for╚Ťe ├«nc─â din 1945.

Schnez jpg jpeg

La ├«nceput, grupul lui Schnez a luat ├«n considerare op╚Ťiunea capitul─ârii inten╚Ťionate, urmate de un r─âzboi de partizani, ├«nainte de relocarea for╚Ťelor undeva ├«n afara Germaniei. ├Än cazul unui atac brusc dinspre est, Schnez ar fi vrut s─â-╚Öi retrag─â for╚Ťele ├«n afara ╚Ť─ârii, ├«ntr-un loc sigur, de unde puteau porni lupta de eliberare a Germaniei. Pentru a se preg─âti pentru aceast─â poten╚Ťial─â amenin╚Ťare, Schnez s-a g├óndit la fondarea unei armate. Chiar dac─â aceast─â ini╚Ťiativ─â ├«nc─âlca legisla╚Ťia Aliat─â ÔÇô c─âci organiza╚Ťiile militare erau strict interzise, iar cei ce ├«nc─âlcau legea riscau ├«nchisoarea pe via╚Ť─â ÔÇô, ideea a devenit foarte popular─â.

Armata a ├«nceput s─â capete contur ├«n 1950. Schnez a str├óns dona╚Ťii de la oameni de afaceri ╚Öi al╚Ťi ofi╚Ťeri, a intrat ├«n leg─âtur─â cu asocia╚Ťiile de veterani ale altor divizii, a discutat cu companii de transport pentru vehicule pe care acestea le-ar putea pune la dispozi╚Ťie ╚Öi a pus la punct un plan pentru cazuri de urgen╚Ť─â.

Anton Grasser, fost general de infanterie angajat la momentul respectiv ├«n compania condus─â de Schnez, s-a ocupat de ├«narmare. ├Än 1950, el ╚Öi-a ├«nceput cariera la ministerul de Interne, unde devine inspector general ╚Öi supravegheaz─â coordonarea unit─â╚Ťilor operative ale poli╚Ťiei ├«n cazul unui r─âzboi. Profit├ónd de func╚Ťia sa, Grasser voia s─â foloseasc─â echipamentele acestor unit─â╚Ťi pentru echiparea armatei secrete. Nu se ╚Ötie ├«ns─â dac─â ministrul de Interne de atunci, Robert Lehr, fusese informat de aceste planuri.

Schnez pl─ânuia s─â alc─âtuiasc─â unit─â╚Ťi de lupt─â formate din fo╚Öti ofi╚Ťeri, eventual numai ofi╚Ťeri din fostele unit─â╚Ťi de elit─â ale Wehrmachtului, care puteau fi desf─â╚Öurate rapid ├«n caz de urgen╚Ť─â. Potrivit listelor descoperite ├«n dosar, to╚Ťi b─ârba╚Ťii implica╚Ťi ├«n proiect lucrau ├«n diverse domenii: erau oameni de afaceri, v├ónz─âtori, negustori, avoca╚Ťi, instructori tehnici; unul dintre ei era chiar primarul unei localit─â╚Ťi. Putem presupune c─â to╚Ťi erau anticomuni╚Öti convin╚Öi ╚Öi, ├«n unele cazuri, motiva╚Ťi de dorin╚Ťa de aventur─â; spre exemplu, ├«ntr-unul din documente se spune c─â lt.-gen. Hermann H├Âlter ÔÇ×nu era fericit doar muncind ├«ntr-un birouÔÇŁ.

Potrivit documentelor, Schnez avea o list─â de circa 10.000 de nume, suficiente c├ót pentru a forma una din cele trei divizii pl─ânuite, ├«ns─â din motive de siguran╚Ť─â ÔÇô pentru a evita scurgerea de informa╚Ťii ÔÇô nu a discutat, ├«n detaliu, dec├ót cu 2000 de ofi╚Ťeri. Schnez era convins c─â ╚Öi restul i se vor al─âtura f─âr─â probleme ╚Öi ╚Ötia c─â proiectul s─âu nu ducea lips─â de posibili candida╚Ťi, c─âci ├«n Germania existau numero╚Öi b─ârba╚Ťi cu experien╚Ť─â pe front.

Una din principalele probleme era locul ├«n care aceasta armat─â putea fi relocat─â ├«n caz de urgen╚Ť─â. Schnez a negociat cu elve╚Ťienii, ├«ns─â ace╚Ötia au fost extrem de precau╚Ťi; alte documente arat─â c─â, ulterior, Schnez a pl─ânuit o relocare c─âtre Spania.

C├óteva documente americane arat─â c─â Schnez a negociat cu fostul lider SS Otto Skorzeny, considerat unul din eroii regimului nazist din timpul R─âzboiului. Acesta avusese ╚Öi el planuri asem─ân─âtoare cu cele ale lui Schnez, iar ├«n februarie 1951 cei doi s-au ├«n╚Ťeles ÔÇ×s─â coopereze imediat ├«n regiunea ╚śvabiaÔÇŁ ├«n caz de nevoie.

Guvernul, la curent cu planul ilegal

C─âut├ónd finan╚Ťare pentru func╚Ťionarea peromanent─â a armatei, Schnez a cerut ajutor de la serviciile secrete germane ├«n vara lui 1951. Astfel, ├«ntr-o ├«nt├ólnire din 24 iulie 1951, Schnez a oferit serviciile armatei sale lui Gehlen, ╚Öeful serviciilor de informa╚Ťii, pentru ÔÇ×uz militarÔÇŁ sau ÔÇ×ca poten╚Ťial─â for╚Ť─âÔÇŁ pentru un guvern german ├«n exil sau pentru Alia╚Ťi. Documentele arat─â c─â rela╚Ťia dintre Schnez ╚Öi Gehlen dura de mult timp ╚Öi c─â serviciile secrete germane au aflat de armata clandestin─â c├óndva ├«n prim─âvara lui 1951.  

Poate c─â entuziasmul lui Gehlen pentru oferta lui Schnez ar fi fost mai ├«nsemnat dac─â ar fi venit cu un an mai ├«nainte, anul izbucnirii R─âzboiului din Coreea. La acel moment, oficialii germani ╚Öi americni au luat ├«n considerare str├óngerea membrilor fo╚Ötilor divizii de elit─â, ├«n caz de casastrof─â militar─â, ├«narmarea lor ╚Öi includerea lor ├«n trupele de ap─ârare Aliate. ├Äns─â p├ón─â ├«n 1951, situa╚Ťia se mai detensionase, iar Adenauer a renun╚Ťat la aceast─â idee; a militat ├«n schimb pentru o mai bun─â integrare a ╚Ť─ârii sale ├«n structurile politico-militare occidentale ╚Öi pentru ├«nfiin╚Ťarea unei armate permanente. Atunci, grupul ilegal al lui Schnez ar fi putut pune ├«n pericol politica lui Adenauer, dac─â existen╚Ťa sa ar fi ie╚Öit la iveal─â. Ea a r─âmas ├«ns─â secret─â, iar Adenauer nu a luat m─âsuri ├«mpotriva sa. Se ridic─â, astfel, o ├«ntrebare important─â: a evitat - ╚Öi dac─â da, de ce? ÔÇô Adenauer s─â intre ├«ntr-un conflict cu veteranii Wehrmacht ╚Öi SS?

Pe de o parte, ├«n anii '50, ├«n via╚Ťa public─â german─â, dar nu numai, existau numero╚Öi fo╚Öti ofi╚Ťeri de armat─â ╚Öi SS care se bucurau de influen╚Ť─â considerabil─â. Pe de alt─â parte, era clar, ├«n 1951, c─â era prea devreme pentru fondarea unei armate na╚Ťionale. Prin urmare, din perspectiva lui Adenauer, era important ca loialitatea lui Schnez ╚Öi a camarazilor s─âi s─â fie p─âstrat─â ├«n caz de nevoie. Poate de aceea Gehlen a fost ├«ns─ârcinat de Cancelarie s─â supravegheze ╚Öi s─â monitorizeze acest grup. Se pare ├«ns─â Adenaeur i-ar fi informat pe alia╚Ťii americani, dar ╚Öi pe opozan╚Ťii s─âi politici, de acest plan. Documentele par s─â indice c─â, printre al╚Ťii, ╚Öi social-democratul Carlo Schmid era la curent cu planul cancelarului.

├Äncep├ónd cu 1951, oamenii lui Gehlen au p─âstrat constant leg─âtura cu Schnez. Cei doi ar fi ajuns ╚Öi la un acord pentru ├«mp─ârt─â╚Öirea informa╚Ťiilor ob╚Ťinute din ac╚Ťiunile de spionaj. ├Äns─â Schnez nu a ob╚Ťinut niciodat─â finan╚Ťarea pe care o dorea. Gehlen i-a permis doar accesarea unor fonduri nesemnificative ╚Öi asta doar p├ón─â ├«n 1953. Apoi, doi ani mai t├órziu, primii 101 voluntari depuneau jur─âm├óntul ca solda╚Ťi ai noii Bundeswehr. Astfel, odat─â cu re├«narmarea oficial─â a Germaniei de Vest, gruparea lui Schnez devenea inutil─â.

├Änc─â nu se cunoa╚Öte exact momentul ├«n care armata secret─â a fost desfiin╚Ťat─â. Schnez a murit ├«n 2007 ╚Öi nu a vorbit niciodat─â ├«n public despre ce a f─âcut ├«n acei ani, iar ├«nsemn─ârile sale cu privire la ÔÇ×Compania de asigur─âriÔÇŁ au dosp─ârut. Ce cunoa╚Ötem deja s-a dedus din documentele care au ajuns ├«n arhiva BND inventariate sub numele de ÔÇ×asigur─âriÔÇŁ ├«n speran╚Ťa c─â nimeni nu va fi vreodat─â interesat de con╚Ťinutul lor.