Armata română vitează, dar nepregătită fizic? jpeg

Armata română vitează, dar nepregătită fizic?

Anul 1913 a ├«nsemnat folosirea pa┼čnicei biciclete pentru scopuri militare ÔÇô companiile de cicli┼čti au fost ├«ns─ârcinate cu transmiterea ordinelor ├«ntre corpurile de armat─â. Avia┼úia era considerat─â pe atunci drept o disciplin─â sportiv─â ÔÇô astfel c─â o mare parte dintre fiii de boieri ce ├«┼či permiteau un avion pentru ÔÇ×sportÔÇŁ s-au pus la dispozi┼úia armatei, efectu├ónd raiduri de recunoa┼čtere ┼či arunc├ónd manifeste deasupra Sofiei. Dar acestea au fost mai degrab─â excep┼úii ├«ntr-o campanie ├«n care limitele, prejudec─â┼úile ┼či slaba r─âsp├óndire a culturii fizice din Vechiul Regat au fost dezv─âluite brutal de realit─â┼úile cotidiene.

Scriindu-┼či amintirile despre Primul R─âzboi Mondial, generalul N. T─ât─âranu caracteriza campania de la sud de Dun─âre, din vara anului 1913, drept ÔÇ×o manevr─â mai greaÔÇŁ. D.C. Chi┼úoiu, un ├«nv─â┼ú─âtor de ┼úar─â dintr-un sat apropiat de Bucure┼čti, vorbea despre ÔÇ×un r─âzboi f─âr─â de r─âzboiÔÇŁ dintr-o ÔÇ×var─â pierdut─âÔÇŁ pentru agricultori. ├Äntr-adev─âr, ├«n 1913, armata rom├ón─â a luptat pu┼úin ÔÇô dar a m─âr┼č─âluit mult, ├«n condi┼úii grele ┼či nepreg─âtit─â din punct de vedere fizic. Epidemia de holer─â declan┼čat─â c─âtre finalul campaniei a ad─âugat noi probleme la cele deja existente, evidente ├«nc─â dinainte de trecerea Dun─ârii.

Istoria preg─âtirii fizice a armatei rom├óne ÔÇô istoria unei absen┼úe

Campania din 1913 a generat o bogat─â literatur─â memorialistic─â. Politicieni liberali ┼či conservatori, militari de carier─â, ├«nv─â┼ú─âtori de ┼úar─â, medici sau avoca┼úi rezervi┼čti, preo┼úi deta┼ča┼úi pe l├óng─â armata de opera┼úii ┼či-au a┼čternut pe h├órtie impresiile despre concentrare, mar┼čul c─âtre Bulgaria, rela┼úiile cu popula┼úia de acolo ┼či ├«ntoarcerea acas─â. Comun acestor memorii cu autori cu origini ┼či pozi┼úii sociale diferite este elogiul la adresa mobiliz─ârii armatei ┼či trecerii Dun─ârii. Din toate aceste scrieri transpar ├«ns─â ┼či problemele cotidiene cu care s-au confruntat osta┼čii rom├óni atunci:echipamentul s-a dovedit prea greu, hrana, insuficient─â, iar m─âsurile de igien─â, ├«nt─ârite din cauza epidemiei ├«nt├ólnite ├«n satele din Bulgaria.

Book 142 mic 32 jpg jpeg

Istoria preg─âtirii fizice a armatei rom├óne nu apare ca o tem─â principal─â a acestor scrieri, ea fiind, mai degrab─â, istoria unei absen┼úe. Niciun autor nu a descris ├«nviorarea de diminea┼ú─â, exerci┼úiile de manevr─â sau vreo activitate cu specific sportiv ├«ntreprins─â ├«n timpul liber. Muzica ┼či jocurile populare ├«ns─â par s─â fi ├«nso┼úit armata rom├ón─â la sud de Dun─âre.

Num─ârul tinerilor respin┼či de la recrutare din motive medicale, foarte mare

Societatea rom├óneasc─â de la ├«nceputul secolului trecut nu era insensibil─â la ideea de cultur─â fizic─â. Existau deja asocia┼úii sportive, publica┼úii de profil, societ─â┼úi ┼či serb─âri gimnastice. Educa┼úia fizic─â (sau gimnastica) erau prev─âzut─â ca materie ┼čcolar─â ├«nc─â din legea ├«nv─â┼ú─âm├óntului adoptat─â ├«n timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Nici preg─âtirea premilitar─â nu lipsea din programa liceelor de b─âie┼úi din mediul urban, dar se m─ârginea la mi┼čc─âri de parad─â cu arme de lemn ┼či lec┼úii teoretice. Disciplinele sportive ├«ncepeau s─â capteze aten┼úia tineretului urban, tot mai atras de tenis, patinaj, ciclism ┼či, timid, chiar ┼či de fotbal. Pe ansamblu, cultura fizic─â era ├«ntr-un stadiu incipient, ├«n ciuda ini┼úiativelor ┼či discursurilor ce subliniau necesitatea acesteia. Num─ârul ÔÇ×sportivilorÔÇŁ era redus ┼či limitat la mediile urbane, cu prec─âdere la Bucure┼čti.

O prejudecat─â domina societatea rom├óneasc─â. Aceasta era legat─â de capacitatea fizic─â a ┼ú─âranilor. Se considera c─â munca fizic─â specific─â vie┼úii la ┼úar─â f─âcea ca exerci┼úiile gimnastice ┼či sporturile s─â nu fie utile dec├ót celor care tr─âiau la ora┼č. Totu┼či, datele ob┼úinute de anchetele sociale confirmau semnalele de alarm─â ce ajunseser─â p├ón─â la cele mai ├«nalte pozi┼úii de comand─â ale armatei:num─ârul tinerilor respin┼či de la recrutare din cauza vizitei medicale era foarte mare. ├Än termenii epocii ace┼čtia erau eticheta┼úi drept ÔÇ×sl─âb─ânogiÔÇŁ. Practic, s─ân─âtatea precar─â ┼či capacitatea de rezisten┼ú─â la efort erau v─âzute de c─âtre ┼čefii armatei ca o problem─â la fel de mare ca ┼či cea a analfabetismului general din lumea satului.

Book 1421 mic 33 jpg jpeg

├Än ciuda caren┼úelor de preg─âtire ┼čcolar─â ┼či fizic─â, t├ón─ârul ┼ú─âran, uneori tat─â de familie, cu o via┼ú─â normat─â ├«n principal de agricultor, r─âm├ónea temelia armatei. Ace┼čti ┼ú─ârani c├ó┼čtigaser─â totu┼či R─âzboiul de Independen┼ú─â, iar victoria lor, mult c├óntat─â de poe┼úi, nu f─âcea dec├ót s─â distrag─â aten┼úia opiniei publice de la marile probleme despre care am vorbit mai sus. Serviciul militar propriu-zis nu rezolvase aceste caren┼úe. Instruc┼úia de front propriu-zis─â, cu o evident─â component─â de educa┼úie fizic─â, nu privilegia exerci┼úiile gimnastice ├«n sine. Din contr─â, mai ales dup─â 1907, se punea un accent deosebit pe preg─âtirea moral─â, politic─â ┼či na┼úional─â a osta┼čilor, prin c├óntece, dansuri, piese de teatru ┼či conferin┼úe despre istoria ┼či obiectivele politice ale statului rom├ón.

O confruntare militar─â direct─â cu armata bulgar─â ar fi fost o tragedie

Mobilizarea din iunie 1913 a fost primit─â cu mare entuziasm, iar planurile de concentrare ┼či de trecere a Dun─ârii au fost executate cu precizie. ├Än timpul mar┼čurilor executate p├ón─â la Dun─âre (unele regimente au fost mobilizate ├«n sudul Moldovei, merg├ónd, p├ón─â la Corabia, at├ót cu trenul, c├ót ┼či pe jos), c─âldura ┼či apoi ploile de var─â au ├«ngreunat via┼úa osta┼čilor obliga┼úi s─â duc─â ├«n spate rani┼úa, armamentul ┼či muni┼úiile f─âr─â a fi fost obi┼čnui┼úi cu o asemenea greutate ┼či un asemenea ritm. Probleme mai mari au ├«nceput atunci c├ónd armata rom├ón─â a ├«nceput s─â se confrunte, ├«n Bulgaria, cu lipsa corturilor pentru taberele de noapte, cu cantitatea sc─âzut─â ┼či calitatea proast─â a hranei ┼či mai ales cu epidemia de holer─â.

Ne├«nt├ómpin├ónd rezisten┼úa solid─â a armatei bulgare, angajat─â ├«n lupte cu Serbia, Muntenegru, Grecia ┼či Imperiul Otoman, armata rom├ón─â s-a mi┼čcat repede, ├«ncerc├ónd s─â ajung─â direct la Sofia. Buc─ât─âriile de campanie nu au reu┼čit s─â ┼úin─â ritmul cu ├«naintarea trupelor. Au fost zile ├«n care solda┼úii au cump─ârat sau rechizi┼úionat hran─â de la popula┼úia bulgar─â. Hrana proast─â ┼či lipsa rezervelor de ap─â (suplinite adesea prin consumul de fructe nesp─âlate) s-au suprapus peste surmenajul pricinuit de zecile de kilometri m─âr┼č─âlui┼úi zilnic ┼či pentru care osta┼čii rom├óni, ├«n mod evident, nu erau preg─âti┼úi dec├ót cel mult moral.

├Än aceste condi┼úii, at├ót ofi┼úerii de carier─â, c├ót ┼či rezervi┼čtii au l─âsat s─â se ├«n┼úeleag─â faptul c─â o confruntare militar─â direct─â cu armata bulgar─â ar fi fost o adev─ârat─â tragedie pentru o armat─â plecat─â la r─âzboi deja neantrenat─â fizic, prost hr─ânit─â ┼či afectat─â de holer─â. Scriitorul Mihail Sadoveanu ┼či medicul M. Manicatide sunt doar cele mai cunoscute voci care au subliniat acest lucru.

De┼či bine preg─âtit─â, campania din 1913 a l─âsat s─â se vad─â felul ├«n care via┼úa ├«n armat─â putea fi afectat─â de problemele din civilie ÔÇô precum lipsa cotidian─â de exerci┼úiu fizic, nesuplinit ├«n niciun fel de munca obi┼čnuit─â.

Mai cite┼čte: 

Aromânii, abandonaţi de România după cel de Al Doilea Război Balcanic

Al Doilea R─âzboi Balcanic ┼či iluzia succesului diplomatic ┼či militar al Rom├óniei

Primul examen:Aviaţia Militară Română în Al Doilea Război Balcanic

Al Doilea Război Balcanic:Un preludiu victorios, dar nefast pentru România, al Marelui Război

Un dialog al surzilor:Relaţiile bulgaro-române în ajunul celui de-Al Doilea Război Balcanic