Arhitectura ├«n Transilvania ┼či Banat la ├«nceput de secol XX jpeg

Arhitectura ├«n Transilvania ┼či Banat la ├«nceput de secol XX

­čôü Istorie Urban─â
Autor: Raluca Alexandra Popescu

Spre deosebire de impactul evident al influen┼úei franceze ├«n Vechiul Regat, ├«n exteriorul Carpa┼úilor, ├«n Transilvania ┼či Banat, parte a Imperiului Habsburgic p├ón─â ├«n 1918, arhitectura s-a manifestat ├«n rezonan┼ú─â cu stilul ÔÇŁSecessionÔÇŁ vienez ┼či budapestan.

├Än unele ora┼če mari, Oradea, Arad ┼či Timi┼čoara, clasa mijlocie cu o for┼ú─â economic─â ├«n cre┼čtere se va orienta c─âtre cele mai noi curente ├«n Europa Central─â pentru ini┼úiativele sale de construc┼úie. Arhitec┼úi exersa┼úi ├«n idiomul sezession ├«n centrele imperiului Austro-Ungar au construit pentru familiile ├«ntreprinz─âtorilor locali numeroase ┼či ambi┼úioase imobile de raport care marcheaz─â indubitabil, p├ón─â ast─âzi, contextul urban ├«n centrul acestor ora┼če.

├Än schimb, ├«n centrul platoului Transilvan, la T├órgu Mure┼č sau la Sf Gheorghe s-au ridicat edificii monumentale pentru administra┼úie, asociind numeroase tehnici artistice ├«n ornamentica exterioar─â ┼či decorul interior dar ┼či re┼čedin┼úe private ├«ntr-o arhitectur─â sobr─â, cu referin┼úe explicite la arta constructiv─â tradi┼úional─â a regiunii.

Stilul Secession ┼či stilul venacular transilv─ânean

Examinarea arhitecturii propus─â sub semnul modernit─â┼úii europene ├«n aceast─â parte a ┼ú─ârii, ├«ntre 1901 ┼či 1920, a urmat dou─â direc┼úii distincte. O prim─â direc┼úie, cea timpurie ┼či mai r─âsp├óndit─â, se leag─â de influen┼úa notabil─â a stilului budapestan ilustrat de Lechner Odon. Mai mul┼úi dintre elevii ┼či colaboratorii lui Odon au proiectat ┼či executat edificii cu func┼úiuni ┼či de m─ârimi diferite, de la locuin┼úe urbane diminutive la sedii administrative monumentale. Arhitectura ghidat─â de aceast─â orientare se recunoa┼čte dup─â stilul ÔÇŁSecessionÔÇŁ folclorizat, exuberant ┼či decorat. Aticurile festonate, tratarea ancadramentelor, reliefurile de fa┼úad─â, grafica grilajelor ┼či parapetelor pune ├«n oper─â o profunzime de linii curbe ┼či elemente vegetale.  

Tradi┼úia me┼čte┼čug─âreasc─â (├«n prelucrarea artistic─â a fierului ┼či lemnului, ceramica de construc┼úie sm─âl┼úuit─â, pictura mural─â, mocazic decorativ sau mobilier) ┼či atelierele me┼čte┼čugarilor de art─â vor introduce ├«n stilul Secession transilvan mai ales elemente tipice de broderie. Ca ┼či ├«n cazul arhitecturii neo-rom├óne┼čti de dincolo de Carpa┼úi, ┼či ├«n Transilvania, aceast─â ornamentic─â arhitectural─â citeaz─â arta textil─â tradi┼úional─â. Nu lipsesc, ├«n tratarea unor imobile de raport mai ales, grefe Secession pe fa┼úade clasicizante sau eclectice.

O a doua direc┼úie, mai t├órzie ├«n ordine temporal─â ┼či cea mai interesant─â, se leag─â de formularea unui stil transilvan ├«n arhitectur─â. Lec┼úiile primite concominent din partea Art Nouveau ┼či dinspre c─âut─ârile legate de spiritul regional propuse de Saarinen ┼či asocia┼úii s─âi, dar ┼či de la filosofia arhitectural─â a ┼čcolii de la Glasgow sau a altor c─âut─âri organiciste vor exercita influen┼úe puternice asupra mai multor talenta┼úi arhitec┼úi.

Mai pu┼úin interesa┼úi de efectele ornamentale ale secesionismului de orientare Lechner, Kos Karoly, Thoroczai-Wigand ┼či fra┼úii Vago se vor ├«ndrepta mai ales c─âtre lec┼úiile de compozi┼úie volumetric─â ┼či austeritatea decorativ─â propuse de exemplele istorice ┼či vernaculare. C─âut─ârile ┼či cuprinz─âtoarea lor activitate de constructori au contribuit la formularea unei autenticit─â┼úi regionale ┼či la instalarea unei variante conving─âtoare a orient─ârilor circumscrise ast─âzi de categoria National romanticism.

Clădirea Muzeului Naţional Secuiesc din Sfântu-Gheorghe

Cl─âdirea muzeului Na┼úional Secuiesc este ilustrativ─â pentru stilul regional transilvan, cu r─âd─âcini ├«n arhitectura popular─â ┼či arhitectura medieval─â. Planul, forma, structura cl─âdirii sunt trimiteri la castelele, cet─â┼úile, bisericile fortificate s─âse┼čti precum ┼či la casa tradi┼úional─â secuiasc─â. Folosirea materialelor locale ┼či a me┼čterilor locali pentru edificarea muzeului arat─â o afinitate pentru mi┼čcarea ÔÇŁArts &CraftsÔÇŁ. Rela┼úia dintre curtea interioar─â ┼či intrarea principal─â este o aluzie la bisericile fortificate din Ardeal.

Intrarea propriu-zis─â a muzeului este un portal realizat ├«n stil romanic. Turnul central este terminat cu un foi┼čor din lemn, ├«ncoronat cu turnule┼úe de col┼ú ┼či acoperit cu ceramic─â colorat─â ÔÇŁZsolany. Turnul reprezint─â elementul compozi┼úional central care articuleaz─â volumele laterale care ad─âpostesc s─âlile de expozi┼úie.

Prim─âria ora┼čului T├órgu Mure┼č

Clipboard02 37 jpg jpeg

Edificiul ini┼úial conceput pentru prim─âria ora┼čului este o lucrare de mari propor┼úii realizat─â prin parteneriatului arhiec┼úilor or─âdeni Komor ┼či Jakab. Opera acestor doi arhitec┼úi marcheaz─â devenirea contemporan─â a unor ora┼če ca Oradea ┼či T├órgu-Mure┼č ┼či este esen┼úial─â pentru exprimarea ┼či definitivarea vocabularului stilistic al Secession-ului transilvan.

Tratat ca un volum autonom, de dimensiuni ample, programul de palat comunal este interpretat aici printr-o compozi┼úie simetric─â pe dou─â axe dezvoltat─â pe orizontal─â, subliniat─â de interven┼úia cromatic─â. O campanil─â de 60 de metri deschide alc─âtuirea pie┼úei c─âtre palatul cultural care va fi realizat c├ó┼úiva ani mai t├órziu de aceia┼či arhitec┼úi.

Ornamentarea sobr─â din exterior cu ceramic─â policrom─â ┼či stucatura cu motive folclorice dominat─â de motivul geometric ┼či cromatic─â vie este contrabalansat─â de un interior extrem de ├«nc─ârcat:bol┼úi cu nervuri terminate prin rozete stelate, placaje de marmur─â, panouri aurite ┼či fierul forjat al candelabrelor, panouri de sticl─â pictat─â asociat─â tehnicii de vitraliu) dar ┼či cu referin┼úe multiple, uneori extravagante, la exemple exotice ┼či la folclorul sau tradi┼úia cultural─â maghiar─â.

Ansamblul arhitectual ÔÇŁVulturul NegruÔÇŁ din Oradea

Clipboard03 17 jpg jpeg

Insul─â urban─â ├«ncorpor├ónd func┼úii multiple deservite de o strad─â interioar─â ├«n Y cu trei accese, prezent├ónd spre ora┼č fa┼úade consolidate de imobil de raport, ÔÇŁVulturul NegruÔÇŁ a fost construit ├«ntre anii 1907 ┼či 1909. Ansamblul arhitectural include un cinematograf, sal─â de teatru, un hotel, birouri, spa┼úii comerciale, s─âli de reuniuni ┼či locuin┼úe.

├Än ordine cronologic─â, Vulturul Negru precede lucr─ârile de dimensiuni mari realizate de parteneriatul arhitec┼úilor Jakab ┼či Komor la T├órgu Mure┼č ┼či trebuie clasat printre cele mai importante ┼či complexe arhitecturi ├«n stil Secession din Transilvania. Fa┼úadele cumuleaz─â cu abilitate ├«ntregul arsenal formal al momentului-volumetrie sculptural─â, asociind o varietate de materiale ┼či tehnici decorative, elemente folclorice cum ar fi coco┼čul pe col┼úul curb al cl─âdirii. Scara monmental─â a s─âlii de spectacol prezint─â o interesant─â ┼či masiv─â balustrad─â, arcul ├«n plin cintru ┼či inter┼úiile de bol┼úi joase sugereaz─â o consona┼ú─â cu atmosfera vienez─â.

Sursa :ÔÇ×Art Nouveau. Paris, Girona, Bucure╚ÖtiÔÇŁ, Arvna Coac BBM Group, Culture 2000.