Arheologia românească, între mister și descoperiri uluitoare
Vasile Pârvan e considerat părintele arheologiei românești, care a conceput un important plan național de cercetări arheologice pe teritoriul țării noastre. De la Pârvan încoace, acest domeniu s-a bucurat de un vădit interes, aducând în atenția oamenilor comori extrem de valoroase care descifrează, bucată cu bucată, cum au trăit strămoșii noștri.
România nu duce lipsă de situri arheologice și, an de an, specialiștii scot la iveală artefacte care fac posibilă studierea trecutului nostru. De exemplu, o săpătură de amploare din județul Neamț a „înviat” în urmă cu doi ani un sat preistoric care datează de acum 6.500 de ani. Au mai fost identificate obiecte cu rol religios, reprezentări umane modelate în lut.
Tot în județul Neamț, în urma unor săpături într-o movilă funerară, au fost identificate resturi umane arse, piese deosebite din bronz, mărgele de mici dimensiuni, probabil din chihlimbar, care oferă informații prețioase despre viața desfășurată între secolele V-III Î.Hr. sau poate chiar mai devreme.
Conviețuirea daco-romană, atestată într-un sit arheologic din Vâlcea
La începutul acestui an, arheologii vâlceni au descoperit urmele unei vechi așezări romane, o dovadă a conviețuirii soldaților romani cu geto-dacii înainte de începerea celui de-al Doilea Război Daco-Roman, între 102-105.
Anul trecut, în centrul orașului Cluj-Napoca, în timpul lucrărilor de amenajare a uneia dintre pivnițele Palatelor Statusului Romano-catolic, arheologii au găsit un mormânt neolitic vechi de 7.000 de ani. Mormântul are un inventar surprinzător de bogat. Pe lângă vase ceramice și o lamă de obsidian, persoana decedată era împodobită cu numeroase mărgele la gât, brațe și genunchi. Pe brațe purta câte două brățări, pe cap o bentiță cu bumbi și, în talie, avea un brâu din 4-5 șiraguri de mărgele.
Toate podoabele par a fi confecționate din scoica albă Spondylus, cu excepția unui inel de os găsit pe deget.
În județul Bihor, în imediata vecinătate a cetății Oradea, s-au descoperit două fundaţii de biserici vechi, una romanică din secolul al XII-lea şi în jurul acesteia, una gotică, din secolul al XIV-lea. Tot la Oradea, arheologii Muzeului Ţării Crişurilor au făcut o dezvăluire nemaipomenită. În urma lucrărilor derulate anul acesta în perioada 29 martie - 25 iunie, ei au descoperit într-un mormânt, datând probabil din anul 4.500 î.Hr, un tezaur unic în Europa: 169 de inele din aur, 800 de mărgele din sidef şi o brăţară plurispiralată din cupru, despre care se menționează că ar fi aparținut unei femei extrem de bogate.
Recent, în localitatea Costești din județul Iași au fost scose la iveală o groapă-cuptor folosită pentru arderea sau coacerea ceramicii, morminte vechi de aproximativ 6.000 de ani, unelte și arme de silex și piatră, statuete antropomorfe și zoomorfe.
Comorile ascunse din Munții Orăștiei
An de an, la Sarmizegetusa Regia din Munții Orăștiei, noi descoperiri arheologice se ițesc de sub fărâme de pământ. În 2017 era dezvăluit un edificiu de cult cu arhitectură monumentală, iar în urmă cu doi ani o nouă descoperire de mare însemnătate se alătură aleii pavate cu dale de calcar, gresie şi andezit, drumului ceremonial şi edificiului monumental de cult menţionat anterior. Este vorba despre un alt edificiu mai vechi, într-un strat inferior de săpătură, ale cărui resturi incendiate au fost identificate pe suprafeţe mari.
Ruinele antice de la Grădiştea de Munte - Sarmizegetusa Regia şi din împrejurimi au fost cunoscute timp de câteva secole doar de către localnici, care le mai vizitau din când în când în căutare de bogății. Prima mențiune despre acest loc minunat a fost în anul 1575, iar săpături oficiale au avut loc în anii 1803-1804, pentru a scoate la suprafață noi tezaure. Pe lângă zidurile fortificaţiei, în parte vizibile la suprafaţă, au fost descoperite atunci şi alte construcţii: templul mare rotund, turnul pentagonal, baia romană.
Abia după anul 1924 s-a desfășurat prima campanie arheologică aici. Începând cu anii ʽ50, arheologii au adus la lumină cele mai multe dintre monumentele care pot fi vizitate în prezent: fortificaţia, templele, drumul pavat, zidurile de susţinere a teraselor.
Controversatele tăblițe de la Tărtăria
Una dintre cele mai controversate descoperiri arheologice din România o reprezintă tăblițele de la Tărtăria: trei obiecte mici și străvechi de lut din localitatea Tărtăria din județul Alba, între Alba Iulia și Orăștie. Părerile arheologilor au fost împărțite de-a lungul vremii, deoarece – în opinia unora – tăblițele ar prezenta cea mai veche formă de scriere din lume.
Două dintre ele sunt găurite și sunt acoperite cu semne, iar a treia folosește o modalitate de scris pur pictografică, respectiv reprezentarea stilizată a unui animal (capră), un simbol vegetal și un altul neclar. Tăblițele au fost datate în jurul anului 5.300 î.Hr.
Acest text este un fragment din articolul „Bogățiile pământului. Descoperiri arheologice care scot la lumină culturi dispărute”, publicat în numărul 248 al revistei Historia, disponibil în format digital pe platforma paydemic.
Foto: Getty Images / Shutterstock
Mai multe pentru tine...
