Aradul, cea de a treia capitală politică a românilor din Monarhia Habsburgică jpeg

Aradul, cea de-a treia capitală politică a românilor din Monarhia Habsburgică

­čôü Marea Unire
Autor: Doru Sinaci

├Än cele dou─â secole care au premers Marii Uniri, rom├ónii din Monarhia Habsburgic─â au gravitat, pe r├ónd, ├«n jurul a trei centre politice, economice, culturale ╚Öi spirituale: Blajul, Sibiul ╚Öi Aradul. Rod al unirii cu Biserica Romei, Blajul ├«i grupeaz─â pe c─ârturarii rom├óni ilumini╚Öti ├«n jurul ╚Öcolilor confesionale, a tipografiei ╚Öi a cur╚Ťii episcopale de aici. Integr├óndu-se perfect ├«n mi╚Öcarea iluminist─â din Transilvania ╚Öi Europa Central─â, intelectualii bl─âjeni reu╚Öesc destul de repede s─â proiecteze principalele coordonate ale mi╚Öc─ârii na╚Ťionale, pornind de la cultivarea limbii ╚Öi istoriei, pe c─ârarea deja b─ât─âtorit─â de c─âtre Inochentie Micu-Klein. ╚ścoala Ardelean─â r─âm├óne expresia cea mai elocvent─â a rolului pe care Blajul l-a jucat ├«n aceast─â prim─â etap─â a iluminismului rom├ónesc din Monarhia Habsburgic─â.  

Blajul, prim─â capital─â politic─â a rom├ónilor din Transilvania 

Flac─âra ├«naltelor tr─âiri na╚Ťionale aprins─â la Blaj ├«i lumineaz─â ╚Öi pe rom├ónii b─ân─â╚Ťeni ╚Öi cri╚Öeni din Monarhie. La Arad, pe l├óng─â Preparandia ├«nfiin╚Ťat─â ├«n anul 1812 ╚Öi pe l├óng─â episcopia ortodox─â care acoperea ├«ntregul spa╚Ťiu b─ân─â╚Ťean ╚Öi cri╚Öan, iar la Oradea, ├«n jurul episcopiei greco-catolice, se contureaz─â cea de-a doua etap─â a iluminismului rom├ónesc, la care se adaug─â ╚Öi intelectualii rom├óni de pe l├óng─â tipografia de la Buda. Este perioada ├«n care ideea na╚Ťional─â este nu doar legitimat─â, ci ╚Öi argumentat─â din punct de vedere ideologic.

Blajul, aceast─â prim─â capital─â politic─â a rom├ónilor din Transilvania, Banat ╚Öi Ungaria va str─âluci ╚Öi ├«n contextul mi╚Öc─ârilor revolu╚Ťionare din anii 1848-1849, c├ónd, de pe treptele catedralei greco-catolice de aici, Simion B─ârnu╚Ťiu va solicita autonomia na╚Ťional─â a tuturor rom├ónilor de sub sceptrul habsburgic. ├Än anul urm─âtor, ar─âdenii Teodor ╚śerb, Vincen╚Ťiu Babe╚Ö ╚Öi Grigoriu Popovici ├«nainteaz─â t├ón─ârului monarh o peti╚Ťie prin care ├«i solicit─â s─â avizeze favorabil cererile f─âcute de c─âtre delega╚Ťii rom├ónilor din Imperiu cu ocazia vizitei din 25 februarie 1849, rug├óndu-l ÔÇ×a da o resolu╚Ťiune gra╚Ťioas─â, fiindc─â ├«n casul contrar Rom├ónii nu se pot m├óntui de temerea, c─â credincioasa lor na╚Ťiune e condamnat─â s─â r─âm├ón─â ╚Öi pe viitor prad─â odioasei suprema╚Ťii a altor na╚Ťiuni...ÔÇŁ (T.V. P─âc─â╚Ťean, Cartea de Aur, VIII, pp. 631-633).


1 jpg jpeg

Parcul Baross din Arad la ├«nceputul  secolului al XX-lea

Dup─â ce a coordonat, mai bine de o jum─âtate de secol, mi╚Öcarea iluminist─â a rom├ónilor din Monarhia Habsburgic─â ╚Öi dup─â ce a str─âlucit ├«n contextul marilor mi╚Öc─âri pa╚Öoptiste, treptat, rolul Blajului de capital─â politic─â a rom├ónilor din Transilvania, Banat ╚Öi Ungaria va fi preluat de Sibiu. Va contribui la aceasta at├ót personalitatea extraordinar─â a episcopului ortodox Andrei ╚śaguna, care va reu╚Öi s─â ├«nchege ├«n jurul s─âu un grup numeros de tineri intelectuali de mare valoare, c├ót ╚Öi ini╚Ťiativa ar─âdeanului Ioan Slavici de a tip─âri aici, ├«ncep├ónd cu anul 1884, ziarul ÔÇ×TribunaÔÇŁ. La Sibiu se va petrece fuziunea celor dou─â partide politice ale rom├ónilor din Monarhia Habsburgic─â, cu ocazia Conferin╚Ťei Na╚Ťionale din 12-14 mai 1881, iar ASTRA sibian─â prinsese contur ├«nc─â din anul 1861, conjug├ónd ├«n jurul ei toat─â suflarea intelectualit─â╚Ťii rom├óne din Transilvania.

Nu ├«n ultimul r├ónd, la Sibiu func╚Ťiona banca Albina, institu╚Ťie de credit care promova interesele capitalului rom├ónesc din zon─â. Sibiul va deveni localitatea de re╚Öedin╚Ť─â a Partidului Na╚Ťional Rom├ón din Transilvania, Banat ╚Öi Ungaria, iar ziarul ÔÇ×TribunaÔÇŁ se va impune drept cel mai r─âsp├óndit ziar politic al rom├ónilor din Monarhia Habsburgic─â (L. Boia, Eugen Brote. 1850-1912, p. 52). Rolul Sibiului de capital─â politic─â a rom├ónilor transilv─âneni va atinge punctul culminant ├«n momentele mi╚Öc─ârii memorandiste din ultimul deceniu al secolului al XIX-lea.

Aradul, ├«n fruntea mi╚Öc─ârii politice a rom├ónilor din Monarhia Austro-Ungar─â 

Dup─â ├«ntemni╚Ťarea memorandi╚Ötilor ╚Öi decapitarea conducerii Partidului Na╚Ťional Rom├ón din Transilvania, Banat ╚Öi Ungaria, rolul Sibiului de capital─â politic─â a rom├ónilor din Monarhia Habsburgic─â va fi preluat de Arad. Impunerea Aradului ├«n fruntea mi╚Öc─ârii politice a rom├ónilor din Monarhie scotea ├«n eviden╚Ť─â rolul deosebit de important pe care ora╚Öul de pe Mure╚Ö ├«l juca ├«n via╚Ťa social─â, cultural─â, economic─â ╚Öi politic─â a rom├ónilor supu╚Öi ├Ämp─âratului. Comitatul Aradului era unul majoritar rom├ónesc, iar Episcopia Ortodox─â a Aradului, Or─âzii Mari, Ienopolei, H─âlmagiului ╚Öi p─âr╚Ťilor adnexe din Banatul timi╚Öan func╚Ťiona ├«n acest ora╚Ö ├«nc─â din zorii secolului al XVIII-lea.

├Än anul 1790, cu ocazia Congresului iliric de la Timi╚Öoara, s├órbii pretind o mare parte din Banat ca ÔÇ×teritoriu na╚ŤionalÔÇŁ, solicitare care ├«i pune ├«n gard─â pe rom├óni, majoritari ├«n aceast─â zon─â. Ar─âdenii, mai ales, ├«i acuz─â pe s├órbi de faptul c─â au monopolizat toate func╚Ťiile superioare biserice╚Öti ╚Öi conducerea m─ân─âstirilor, chiar ╚Öi ├«n zonele ├«n care exist─â o cople╚Öitoare majoritate rom├óneasc─â. Rom├ónii ortodoc╚Öi din Banat ╚Öi Cri╚Öana reclamau ╚Öi dispropor╚Ťia dintre veniturile biserice╚Öti alocate s├órbilor, comparativ cu cele acordate rom├ónilor, solicit├ónd totodat─â ├«nfiin╚Ťarea mai multor gimnazii, institute teologice ╚Öi m─ân─âstiri ├«n care preo╚Ťii rom├óni s─â poat─â fi preg─âti╚Ťi pentru ocuparea func╚Ťiilor ├«nalte biserice╚Öti, propor╚Ťional cu num─ârul lor (Keith Hitchins, Ortodoxie ╚Öi na╚Ťionalitate ÔÇô Andrei ╚śaguna ╚Öi rom├ónii din Transilvania. 1846-1873, p. 38). Pentru rom├ónii ortodoc╚Öi b─ân─â╚Ťeni ╚Öi cri╚Öeni, biserica ├«ncepea s─â reprezinte o veritabil─â institu╚Ťie na╚Ťional─â, deoarece oferea controlul asupra ╚Öcolilor confesionale, stabilea o structur─â administrativ-teritorial─â pornind de la nivelul parohiilor, continu├ónd cu protopopiatele ╚Öi, ├«n final, cu eparhiile. Astfel, ortodoxia devine ÔÇ×un veritabil contrafort spiritual al con╚Ötiin╚Ťei de neamÔÇŁ (Lucian Blaga, G├óndirea rom├óneasc─â ├«n Transilvania ├«n secolul al XVIII-lea, p. 93), iar aceast─â expresie a tr─âirii na╚Ťionale se va ├«nt─âri pe m─âsur─â ce rom├ónii b─ân─â╚Ťeni ╚Öi cri╚Öeni vor ├«ncepe lupta pentru eliberarea de sub tutela ierarhiei s├órbe.


2 jpg jpeg

La Arad, unde mi╚Öcarea na╚Ťional─â c├ó╚Ötigase mul╚Ťi aderen╚Ťi, at├ót ├«n r├óndul intelectualilor, c├ót ╚Öi al clericilor, rom├ónii ortodoc╚Öi vor utiliza forme extrem de subtile, dar ╚Öi de eficiente pentru impunerea specificului na╚Ťional-bisericesc. Dincolo de solicit─ârile oficiale adresate ierarhilor s├órbi pentru ca limba rom├ón─â s─â fie utilizat─â ├«n serviciile religioase ╚Öi ├«n administra╚Ťia bisericeasc─â, preparanzii ar─âdeni ÔÇô desigur, cu ├«ng─âduin╚Ťa profesorilor ÔÇô ├«ncep s─â dea r─âspunsurile liturgice din stran─â utiliz├ónd latinescul ÔÇ×M─ârire ╚Üie, Doamne, M─ârire ╚Üie!ÔÇŁ, ├«n locul slavonescului ÔÇ×Slav─â ╚ÜieÔÇŽÔÇŁ. Sau ÔÇ×Binecuv├ónteaz─â-ne pe noi, Doamne!ÔÇŁ, ├«n loc de ÔÇ×Blagoslove╚Öte-neÔÇŽÔÇŁ. Fire╚Öte, sanc╚Ťiunile pentru astfel de ÔÇ×abateriÔÇŁ canonice sunt la ordinea zilei, iar preotul Popa Dimitrie Novac este cercetat disciplinar de c─âtre Moise Manuilovici, stare╚Ťul m─ân─âstirii Hodo╚Ö-Bodrog, pentru ÔÇ×p─âc─âtuire criminal─âÔÇŁ, deoarece a ├«ndr─âznit s─â citeasc─â ╚Öase psalmi ├«n limba rom├ón─â. Stare╚Ťul ├«i arat─â preotului rom├ón o scrisoare canonic─â a Mitropolitului de la Carlovi╚Ť, prin care acesta din urm─â ÔÇ×aspru porunce╚Öte s─â nu se c├ónte, nici s─â se ceteasc─â rom├óne╚ÖteÔÇŁ (Cornelia Bodea, Moise Nicoar─â. 1784-1861, p. 52).

├Än anul 1813 asist─âm deja la o ├«nchegare a mi╚Öc─ârii na╚Ťionale din p─âr╚Ťile Banatului ╚Öi Cri╚Öanei, cu prec─âdere dup─â ├«nfiin╚Ťarea Preparandiei ar─âdene. La doar un an dup─â ctitorirea acestei institu╚Ťii de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt rom├ónesc, care avea s─â preg─âteasc─â ├«nv─â╚Ť─âtori ╚Öi preo╚Ťi pentru ├«ntregul spa╚Ťiu locuit de rom├óni din Banat ╚Öi Cri╚Öana, doi intelectuali din fruntea Preparandiei, respectiv Dimitrie ╚Üichindeal ╚Öi Constantin Diaconovici-Loga, sunt reclama╚Ťi autorit─â╚Ťilor biserice╚Öti de la Carlovi╚Ť de faptul c─â ÔÇ×ar vrea s─â fac─â o peti╚Ťie ├«n numele neamului rom├ónesc, ca pe viitor s─â pun─â ├«n fruntea acelui neam rom├óni, iar nu s├órbi care nu ╚Ötiu rom├óne╚Öte ╚Öi nu pot ├«ndeplini slujba a╚Öa ca rom├ónii ╚Öi nici nu pot lucra spre binele bisericii ╚Öi a neamului ca ei, care peti╚ŤieÔÇŽ au cutezat s-o poarte prin eparhiile Aradului, Timi╚Öoarei ╚Öi V├ór╚Öe╚Ťului, ├«ndrum├ónd preo╚Ťii s-o isc─âleasc─âÔÇŁ. ├Än pofida faptului c─â ac╚Ťiunea rom├ónilor ortodoc╚Öi din Banat ╚Öi Cri╚Öana fusese divulgat─â, peti╚Ťia va fi semnat─â la data de 14 iulie 1814 ╚Öi ├«naintat─â ├«mp─âratului Francisc I sub numele de ÔÇ×Supplex Libellus Valachorum Diecensis Aradiensis Francisco I Imperatori CollatioÔÇŁ. Supplica ar─âdenilor, semnat─â ÔÇ×de tot neamul rom├ónescÔÇŁ, reclama numirea unui episcop rom├ón ├«n fruntea eparhiei Aradului. Acesta este momentul ├«n care se afirm─â ├«n fruntea luptei na╚Ťionale a rom├ónilor b─ân─â╚Ťeni ╚Öi cri╚Öeni Moise Nicoar─â, cel despre care Ioan Russu-╚śirianu spunea c─â a fost ÔÇ×un lupt─âtor pentru de╚Öteptarea tuturor Rom├ónilorÔÇŁ.

O nou─â genera╚Ťie de politicieni, crescu╚Ťi pe b─âncile Preparandiei 

La Arad se ridicase o nou─â genera╚Ťie de politicieni, crescu╚Ťi pe b─âncile Preparandiei, ╚Öcoli╚Ťi la universit─â╚Ťile din Viena, Berlin, Budapesta, Cern─âu╚Ťi sau la alte mari universit─â╚Ťi europene, dinamici sub raport organizatoric ╚Öi receptivi la ideea necesit─â╚Ťii schimb─ârii strategiei de lupt─â a Partidului Na╚Ťional Rom├ón, care vedeau ├«n activismul politic, social, economic ╚Öi cultural calea de urmat pentru cucerirea de drepturi na╚Ťionale.

Nu ├«n ultimul r├ónd, ├«n ultimele decenii ale secolului al XIX-lea se constat─â o consolidare economic─â a rom├ónilor ar─âdeni din p─âtura mijlocie, proces care se afla ├«n leg─âtur─â direct─â cu ├«nfiin╚Ťarea la Arad, ├«n anul 1886, a b─âncii Victoria, a doua banc─â rom├óneasc─â important─â din Monarhia Habsburgic─â, dup─â Albina sibian─â. Ini╚Ťiat─â de un grup de intelectuali ar─âdeni, ├«n frunte cu Aurel Suciu, Nicolae Oncu, fra╚Ťii Alexandru ╚Öi Antoniu Mocioni, banca Victoria a sus╚Ťinut, din punct de vedere financiar, majoritatea ini╚Ťiativelor culturale rom├óne╚Öti din comitatul Aradului, printre care ├«nfiin╚Ťarea ziarului ÔÇ×Tribuna PoporuluiÔÇŁ, construc╚Ťia Casei Na╚Ťionale, ridicarea Palatului Tribuna etc. De asemenea, banca Victoria ├«ncuraja ╚Öi finan╚Ťa asocierea ╚Ť─âranilor rom├óni ├«n vederea cump─âr─ârii de mo╚Öii ale grofilor maghiari, scoase la v├ónzare ├«n C├ómpia Aradului ├«n Podgorie. Prin aceast─â politic─â na╚Ťional─â se urm─ârea sc─âderea influen╚Ťei magna╚Ťilor maghiari ╚Öi cre╚Öterea ponderii rom├ónilor mijloca╚Öi, fapt sesizat ├«n epoc─â inclusiv de c─âtre anali╚Ötii maghiari. Au existat interpel─âri ├«n acest sens chiar ├«n Parlamentul de la Budapesta, cum este cazul deputatului Baross J├ínos, care, la 28 ianuarie 1911, sus╚Ťinea c─â ÔÇ×b─âncile rom├óne sunt avanposturile unui mare stat politic daco-roman. Ele ├«╚Öi ├«ntind tentacolele deja ╚Öi ├«n comitatele curat maghiare. Aceste b─ânci rom├óne╚Öti sunt r─âsadni╚Ťele noii clase de mijloc ╚Öi ale intelectualit─â╚Ťii ├«n formareÔÇŁ.


3 jpg jpeg

Preparandia Rom├ón─â a fost prima ┼čcoal─â pedagogic─â rom├óneasc─â, ├«nfiin┼úat─â la Arad, ├«n anul 1812


Av├ónd ├«n vedere importan╚Ťa economic─â, social─â ╚Öi cultural─â pe care ╚Öi-o c├ó╚Ötigase Aradul printre rom├ónii din vestul Transilvaniei, Banat ╚Öi Ungaria, nu este ├«nt├ómpl─âtor faptul c─â prima forma╚Ťiune politic─â a rom├ónilor din Monarhia Habsburgic─â va lua fiin╚Ť─â tot aici, ├«nc─â din anul 1867. Astfel, ├«n ziarul ÔÇ×AlbinaÔÇŁ din 12/24 februarie 1867, ├«n articolul cu titlul ÔÇ×ConferintiÔÇÖa natiunala romana in AraduÔÇŁ, se precizeaz─â faptul c─â ÔÇ×romanii din comitatuluÔÇÖ Aradului si-au perceputu missiunea. Straformarile cele aduncu tait├│re in vi├ętiÔÇÖa politica a imperiului si cu deosebire in a Ungariei, ne impunu a detorintia a ne ingrigi de viitoriulu nostru natiunaluÔÇŁ. Ini╚Ťiativa frunta╚Öilor ar─âdeni este reluat─â ├«n luna decembrie a anului 1867, c├ónd Miron Romanul, Nicolae Philimon ╚Öi Laz─âr Ionescu vor convoca o nou─â conferin╚Ť─â, av├ónd ca obiectiv prioritar organizarea politic─â a rom├ónilor din comitatul Aradului, ├«n noile condi╚Ťii ale compromisului austro-ungar. Cel care semneaz─â convocatorul din ÔÇ×AlbinaÔÇŁ este prim-vicecomitele congrega╚Ťiei comitatense ar─âdene, Iosif Goldi╚Ö, viitorul episcop de la cump─âna veacurilor.

 Dup─â ├«ntemni╚Ťarea memorandi╚Ötilor, vidul de putere de la v├órful Partidului Na╚Ťional Rom├ón va fi acoperit, ├«n primul r├ónd, de c─âtre ar─âdeni. Vor conta, ├«n ceea ce prive╚Öte impunerea ar─âdenilor ├«n fruntea mi╚Öc─ârii na╚Ťionale a rom├ónilor din Transilvania, ╚Öi leg─âturile deosebit de str├ónse ale conduc─ârilor grup─ârii ar─âdene cu liberalii bucure╚Öteni, ├«n primul r├ónd cu Dimitrie A. Sturdza, dar ╚Öi cu al╚Ťi intelectuali transilv─âneni stabili╚Ťi ├«n capitala Regatului: Ioan Bianu, Ioan Slavici, Eugen Brote, Aurel C. Popovici etc. Astfel, Vasile Mangra va conduce delega╚Ťia Partidului Na╚Ťional Rom├ón la Bucure╚Öti, ├«n luna martie 1895, unde se vor purta discu╚Ťii cu reprezentan╚Ťii slovacilor ╚Öi s├órbilor ├«n vederea preg─âtirii unui congres al na╚Ťionalit─â╚Ťilor. P├ón─â la urm─â, Congresul Na╚Ťionalit─â╚Ťilor se va desf─â╚Öura ├«n ziua de 29 iulie/10 august 1895 la hotelul Na╚Ťional din Budapesta, ├«n prezen╚Ťa a 800 de delega╚Ťi rom├óni, slovaci ╚Öi s├órbi ╚Öi a numero╚Öi ziari╚Öti de la Bucure╚Öti. Pornind de la ideea c─â ÔÇ×Ungaria nu este un stat, c─âruia un singur popor ar putea s─â-i deie caracterul s─âu na╚Ťional, ci numai totalitatea popoarelor ungare unite ├«ntrÔÇÖun ├«ntregÔÇŁ, delega╚Ťii rom├ónilor, slovacilor ╚Öi s├órbilor vor elabora un program ├«n 22 de puncte, pe care-l vor aproba ├«n unanimitate.


4 jpg jpeg

├Änsc─âunarea episcopului Iosif  Goldi╚Ö (1899) ├«n fa╚Ťa a zece mii de rom├óni veni╚Ťi la Arad


├Än urma gra╚Ťierii frunta╚Öilor Partidului Na╚Ťional Rom├ón ├«ntemni╚Ťa╚Ťi ├«n procesul Memorandului, la v├órful partidului izbucnesc o serie de ne├«n╚Ťelegeri legate de proprietatea asupra Institutului Tipografic din Sibiu, cel care edita ziarele ÔÇ×TribunaÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×Foaia PoporuluiÔÇŁ. Pre╚Öedintele Ioan Ra╚Ťiu dorea ca ÔÇ×oficiosulÔÇŁ ÔÇ×TribunaÔÇŁ s─â fie controlat exclusiv de c─âtre frunta╚Öii care suferiser─â ÔÇ×pu╚Öc─âria ungureasc─âÔÇŁ, nu de c─âtre cei care preferaser─â ÔÇ×dulcele exil bucure╚ÖteanÔÇŁ, ├«n frunte cu Eugen Brote. ├Än realitate, liderii din fruntea Partidului Na╚Ťional Rom├ón ├«ncepeau s─â devin─â con╚Ötien╚Ťi de importan╚Ťa tot mai mare a presei ├«n ceea ce prive╚Öte transmiterea discursului politic c─âtre o p─âtur─â tot mai numeroas─â de cititori-aderen╚Ťi. Acest fenomen se ├«nscrie perfect ├«n mai largul curent central-european de la sf├ór╚Öitul secolului al XIX-lea, unde ÔÇ×intelligentsiaÔÇŁ devine animatoarea mi╚Öc─ârilor na╚Ťionale, iar redac╚Ťiile ziarelor devin principalele laboratoare politice ╚Öi, totodat─â, veritabile trambuline electorale. Tot mai mult, concep╚Ťia elitist─â ce caracterizase construc╚Ťia ╚Öi strategia politic─â a Partidului Na╚Ťional Rom├ón de p├ón─â spre sf├ór╚Öitul secolului al XIX-lea avea s─â lase locul conceptului democratic, de deschidere a partidului c─âtre masele largi populare, iar tribunismul ar─âdean va deveni vehicolul prin care se va realiza acest proces.

Nucleul politic neoactivist de la Arad 

Prin╚Öi la mijloc ├«ntre pasivi╚Ötii b─âtr├ónului Ioan Ra╚Ťiu de la Sibiu ╚Öi b─ân─â╚Ťenii coordona╚Ťi de c─âtre Alexandru Mocioni, frunta╚Öii ar─âdeni ╚Öi cei din jurul ziarului ÔÇ×Revista Or─â╚ÖtieiÔÇŁ str├óng r├óndurile ╚Öi, spre sf├ór╚Öitul anului 1895, ├«╚Öi propun s─â formeze un puternic nucleu politic neoactivist la Arad. O prim─â ├«ntrunire politic─â ├«n acest sens va avea loc la Bra╚Öov, pe 10/22 decembrie 1895, la care vor participa Vasile Mangra, Vasile Goldi╚Ö, la acea vreme profesor la liceul bra╚Öovean, Ioan Russu-╚śirianu, G. Bogdan Duic─â ╚Öi T.L. Albini. Cu aceast─â ocazie se decide ├«nfiin╚Ťarea la Arad a unui ziar politic, prin care neoactivi╚Ötii s─â-╚Öi promoveze ideile ╚Öi, implicit, s─â accead─â ├«n fruntea Partidului Na╚Ťional Rom├ón. ├Än vara anului urm─âtor are loc o nou─â ├«ntrunire politic─â, la M─âgurele, l├óng─â Bucure╚Öti, unde Ioan Slavici func╚Ťiona ca director al Institutului Otetele╚Öanu. De comun acord cu liberalii bucure╚Öteni, tribuni╚Ötii de la Arad pun la punct un proiect politic neoactivist, pe linia deschis─â de c─âtre marele mitropolit Andrei ╚śaguna, proiect politic pe care vor reu╚Öi s─â-l impun─â tuturor rom├ónilor transilv─âneni.

Num─ârul de prob─â al ziarului ÔÇ×Tribuna PoporuluiÔÇŁ, tip─ârit la Or─â╚Ötie de c─âtre A. Popovici-Barcianu, apare la Arad chiar de s─ârb─âtoarea Na╚Öterii M├óntuitorului, pe 25 decembrie 1896. Redactor-╚Öef este numit tribunistul Ioan Russu-╚śirianu, nepotul lui Ioan Slavici, care performase ├«n redac╚Ťia ÔÇ×TribuneiÔÇŁ sibiene. Al─âturi de ar─âdenii Vasile Mangra ╚Öi Roman Ciorogariu, ├«n primul num─âr vor semna articole nume de referin╚Ť─â dintre rom├ónii transilv─âneni, respectiv Vasile Lucaciu ╚Öi George Co╚Öbuc. C├ót prive╚Öte politica editorial─â a ÔÇ×Tribunei PoporuluiÔÇŁ, aceasta este precizat─â c├ót se poate de clar ├«nc─â din primele numere. Astfel, ├«n opinia tribuni╚Ötilor ar─âdeni, concep╚Ťia elitist─â de organizare de p├ón─â atunci a Partidului Na╚Ťional Rom├ón ar trebui s─â fie abandonat─â pur ╚Öi simplu, iar baza de construc╚Ťie a forma╚Ťiunii politice rom├óne╚Öti din Monarhie s─â devin─â marea mas─â a aleg─âtorilor.


5 jpg jpeg

Recrutarea militarilor din armata austro-ungar─â ├«n Pia╚Ťa Avram Iancu din Arad, 1 august 1914

Desprins─â din mai-vechea teorie a lui Ioan Slavici expus─â ├«nc─â din 1884 ├«n primul num─âr al ÔÇ×TribuneiÔÇŁ sibiene, conform c─âreia ÔÇ×num─ârul e temelia valorii noastre politiceÔÇŁ, necesitatea democratiz─ârii Partidului Na╚Ťional Rom├ón va fi teoretizat─â ╚Öi popularizat─â prin paginile ÔÇ×Tribunei PoporuluiÔÇŁ de c├ó╚Ťiva intelectuali remarcabili, printre care Vasile Goldi╚Ö, Eugen Brote, Ioan Russu-╚śirianu, Nicolae Oncu, Roman Ciorogariu, Vasile Mangra, Ioan Mihu, Ilarie Chendi, Octavian Goga, Octavian T─âsl─âuanu etc. ├Än scurt─â vreme, gruparea neoactivist─â de la Arad se va impune ├«n fruntea Partidului Na╚Ťional Rom├ón, iar ├«ncep├ónd cu anul 1905 rom├ónii transilv─âneni vor intra, oficial, ├«n activitatea politic─â parlamentar─â. Participarea efectiv─â la campaniile electorale, precum ╚Öi educa╚Ťia politic─â care se f─âcea tuturor aleg─âtorilor de c─âtre candida╚Ťi, preo╚Ťi ╚Öi ├«nv─â╚Ť─âtori vor contribui la maturizarea discursului politic rom├ónesc: de la autonomia teritorial─â la autonomia na╚Ťional─â ╚Öi, ├«n final, la promovarea principiului de autodeterminare.

├Än anul 1899, cu prilejul ├«ntroniz─ârii episcopului Iosif Goldi╚Ö ├«n fruntea eparhiei, tribuni╚Ötii ar─âdeni organizeaz─â o mare festivitate popular─â la care particip─â peste 10.000 de rom├óni din comitat ╚Öi din ├«mprejurimile acestuia. Astfel de manifest─âri grandioase se vor mai organiza ╚Öi cu prilejul inaugur─ârii Casei Na╚Ťionale (1902), a noului sediu al ziarului ÔÇ×TribunaÔÇŁ (1908) sau cu prilejul zborului demonstrativ al lui Aurel Vlaicu din anul 1912.

├Äncep├ónd cu anul 1911, la Arad apare ╚Öi ziarul ÔÇ×Rom├ónulÔÇŁ, ca urmare a disensiunilor care ├«ncepuser─â a se manifesta la v├órful Partidului Na╚Ťional Rom├ón din Transilvania. Astfel, ├«ntre tinerii o╚Ťeli╚Ťi de la ziarul ÔÇ×TribunaÔÇŁ, ├«n frunte cu Octavian Goga, Ilarie Chendi, Sever Bocu, Roman Ciorogariu etc., ╚Öi ÔÇ×oficialiiÔÇŁ grupa╚Ťi ├«n jurul redac╚Ťiei ziarului ÔÇ×Rom├ónulÔÇŁ (Vasile Goldi╚Ö, Alexandru Vaida-Voevod, ╚śtefan Cicio Pop, Iuliu Maniu etc.) se va declan╚Öa o veritabil─â criz─â politic─â, care va cuprinde, treptat, ├«ntreaga intelectualitate rom├óneasc─â. ÔÇ×Criza de la AradÔÇŁ, cum avea s─â r─âm├ón─â ├«n istoriografia rom├óneasc─â, va fi stins─â prin implicarea politicienilor de la Bucure╚Öti, care-l vor mandata pe Constantin Stere s─â rezolve aceast─â problem─â deosebit de delicat─â, care risca s─â ├«mpart─â societatea rom├ónilor transilv─âneni ├«n dou─â tabere ireconciliabile. Prin interven╚Ťia lui Constantin Stere, cele dou─â ziare ar─âdene vor fuziona la ├«nceputul anului 1912, sub numele ÔÇ×Rom├ónulÔÇŁ, iar ├«n conducerea Partidului Na╚Ťional Rom├ón vor p─âtrunde ╚Öi tribuni╚Ötii Octavian Goga ╚Öi Roman Ciorogariu (Doru Sinaci, Discursul politic ├«n perioada tribunismului ar─âdean).

Consolidarea pozi╚Ťiei statului rom├ón dup─â cea de-a doua Conflagra╚Ťie Balcanic─â (1913) va influen╚Ťa decisiv atitudinea rom├ónilor ar─âdeni, care erau convin╚Öi de faptul c─â ÔÇ×Rom├ónia va avea for╚Ťa s─â apere interesele rom├ónismului ├«ntreg, a c─ârui soart─â va fi de aici ├«nainte inseparabil─â de soarta Rom├ónieiÔÇŁ (ÔÇ×Rom├ónulÔÇŁ, III, nr. 164, din 28 iulie/10 august 1913).

├Än to╚Ťi ace╚Öti ani, din 1895 p├ón─â la 1 Decembrie 1918, Aradul a jucat rolul de capital─â politic─â a rom├ónilor din Monarhia Habsburgic─â. Aici s-a ╚Ölefuit genera╚Ťia politic─â a Marii Uniri ╚Öi tot aici s-a organizat marea ac╚Ťiune plebiscitar─â de la 1 Decembrie 1918 de la Alba Iulia, care a condus la des─âv├ór╚Öirea statului na╚Ťional unitar rom├ón.

Blaga, Lucian, G├óndirea rom├óneasc─â ├«n Transilvania ├«n secolul al XVIII-lea, Editura ╚śtiin╚Ťific─â, Bucure╚Öti, 1966.
Bodea, Cornelia, Moise Nicoar─â (1784-1861) ╚Öi rolul s─âu ├«n lupta pentru emanciparea na╚Ťional-religioas─â a rom├ónilor din Banat ╚Öi Cri╚Öana, Editura Diecezana, Arad, 1943.
Boia, Lucian, Eugen Brote (1850-1912), Editura Humanitas, București, 2013.
Hitchins, Keith, Ortodoxie ╚Öi na╚Ťionalitate. Andrei ╚śaguna ╚Öi rom├ónii din Transilvania 1846-1873, Editura Univers Enciclopedic, Bucure╚Öti, 1995.
Sinaci, Doru, Discursul politic ├«n perioada tribunismului ar─âdean, Editura ÔÇ×Vasile Goldi╚ÖÔÇŁ University Press, Arad, 2013.
Colec╚Ťiile ziarelor: ÔÇ×AlbinaÔÇŁ, ÔÇ×Biserica ╚Öi ╚ścoalaÔÇŁ, ÔÇ×Tribuna PoporuluiÔÇŁ, ÔÇ×TribunaÔÇŁ, ÔÇ×Rom├ónulÔÇŁ.