Anticomunismul american în perioada postbelică: McCarthysmul jpeg

Anticomunismul american în perioada postbelică: McCarthysmul

­čôü R─âzboiul Rece
Autor: Emil Colceru

ÔÇ×V├ón─âtoarea de vr─âjitoareÔÇŁ desf─â╚Öurat─â ├«mpotriva comuni╚Ötilor ├«n anii pre╚Öedin╚Ťilor Truman ╚Öi Eisenhower a fost catalogat─â drept una dintre petele democra╚Ťiei americane. ├Än general, vina a fost atribuit─â exponentului acesteia, Joseph McCarthy, autorul celor mai exagerate m─âsuri din cadrul acestui program. Motivele principale ale acestei politici au fost, ├«ns─â, mai multe dec├ót simpla demagogie a unui lider politic ╚Öi ele eman─â, deseori, din mentalul profund al societ─â╚Ťii americane.

Politica anticomunist─â din cadrul Statelor Unite ale Americii ├«n perioada ulterioar─â celui de-al doilea r─âzboi mondial ├«╚Öi poate g─âsi justificarea ├«n situa╚Ťia geostrategic─â mondial─â din acel moment: cele dou─â superputeri ale lumii, fiecare dintre ele reprezent├ónd o concep╚Ťie despre via╚Ť─â ╚Öi un mod de produc╚Ťie ce nu se puteau pune de acord au generat, ├«n cadrul fiec─âreia dintre ele, manifest─âri uneori exagerate, de autoap─ârare, ├«ndreptate ├«mpotriva sus╚Ťin─âtorilor sistemului opus.

Comunismul în Statele Unite ale Americii

Conform articolului Communism din Dictionary of American History, doctrina politic─â a comunismului nu a c├ó╚Ötigat niciodat─â o for╚Ť─â numeric─â semnificativ─â ├«n aceast─â ╚Ťar─â, din cauza lipsei de unitate a militan╚Ťilor s─âi, dar mai ales din cauza faptului c─â ideologia sa nu a g─âsit pe acest teritoriu un sol fertil dezvolt─ârii1.

Mi╚Öcarea comunist─â american─â, bazat─â pe principiile marxismului leninist, ├«╚Öi are ├«nceputurile ├«n 1919, c├ónd s-au creat ├«n septembrie, dou─â partide, Communist Party of America ╚Öi Communist Labor Party. Aceste partide au fost compuse din diziden╚Ťii de extrem─â st├óng─â ai partidului socialist, Socialist Party of America, ├«n urma apari╚Ťiei celei de-a treia Interna╚Ťionale, comunist─â.

├Än urma insisten╚Ťelor venite de la Moscova, cele dou─â, formate din aproximativ 12.000 de membri, s-au unit ├«n mai 1921, d├ónd na╚Ötere unui nou partid denumit Workers (Communist) Party. Acesta ╚Öi-a creat o ramur─â sindical─â, Trade Union Unity League, afiliat─â la Interna╚Ťionala ro╚Öie a sindicatelor muncitore╚Öti, ca ╚Öi o organiza╚Ťie de tineret, Young Communist League. Aceste partide ╚Öi organiza╚Ťii comuniste au func╚Ťionat ├«n cea mai mare parte ├«n clandestinitate, activitatea lor fiind subteran─â, dat─â fiind atitudinea institu╚Ťiilor americane cu privire la organiza╚Ťiile comuniste.

Din acest partid comunist au ├«nceput s─â se deta╚Öeze ├«n scurt timp diferite fac╚Ťiuni care nu erau de acord cu politica centralizat─â promovat─â de partidul aflat sub influen╚Ťa Interna╚Ťionalei. ├Än 1928 a fost constituit─â Liga comuni╚Ötilor, Communist League of America, compus─â din simpatizan╚Ťi ai lui Tro╚Ťki. ├Än 1929 s-a desprins Communist Party of the USA, format─â din persoane care aveau convingerea c─â metodele impuse de Moscova nu se potriveau condi╚Ťiilor din America. ├Än pofida num─ârului restr├óns de aderen╚Ťi pe care l-au avut ├«ntotdeauna partidele comuniste ├«n Statele Unite (Workers Party avea 24.000 ├«n 1928 ╚Öi doar 6.000 ├«n 1932), acestora li se crediteaz─â o oarecare influen╚Ť─â ├«n sindicate muncitore╚Öti precum American Federation of Labor sau Congress of Industrial Organisations2.

ÔÇ×Frica de Ro╚ÖiiÔÇŁ din perioada interbelic─â

Dac─â revolu╚Ťia rus─â din Octombrie ╚Öi formarea Interna╚Ťionalei a III-a nu au creat foarte mul╚Ťi simpatizan╚Ťi ├«n Statele Unite, ├«n schimb ele au inflamat un mare num─âr de inamici. ├Äntr-un stat care poate fi numit exponent al ÔÇ×capitaluluiÔÇŁ, a╚Öa cum este el descris ├«n lucr─ârile marxiste, o concep╚Ťie revolu╚Ťionar─â era mai mult dec├ót neavenit─â, era chiar ├«nfrico╚Ö─âtoare. ├Än acest fel poate fi explicat─â campania dus─â ├«mpotriva ÔÇ×pericolului ro╚ÖuÔÇŁ de c─âtre un mare segment al popula╚Ťiei SUA.

Ministrul Justi╚Ťiei din acea vreme, A. Mitchell Palmer, s-a dovedit un ardent oponent al mi╚Öc─ârii muncitore╚Öti. Lui i s-a creat, mai ales din partea mediilor procomuniste, o imagine terifiant─â, fiind acuzat c─â ar fi responsabil ├«n perioada 1919 ÔÇô 1920 pentru arestarea ╚Öi condamnarea unui num─âr mare de muncitori (acuza╚Ťi de a fi agen╚Ťi ai puterilor str─âine, comploti╚Öti, anarhi╚Öti etc.), pentru razii ├«n cartierele muncitore╚Öti ╚Öi la sediile organiza╚Ťiilor lor (spre exemplu, la data de 1 ianuarie 1920, ├«n 33 de ora╚Öe ar fi avut loc 6.000 de arest─âri), pentru anchetarea ╚Öi maltratarea a 60.000 ÔÇô 70.000 de persoane ├«ntre 1919 ╚Öi 19203.

Adunarea Legislativ─â a statului New York a exclus 5 deputa╚Ťi sociali╚Öti, cu toate c─â Partidul socialist era legal ╚Öi deputa╚Ťilor nu li s-au adus ├«nvinuiri. Aceea╚Öi Adunare Legislativ─â a fondat o comisie senatorial─â condus─â de C. Lusk pentru investigarea socialismului revolu╚Ťionar. ├Än peste o treime din state au fost promulgate legi de ├«nfr├ónare a mi╚Öc─ârii revolu╚Ťionare, de pedepsire a celor care propag─â sau agit─â ÔÇ×o schimbare ├«n proprietatea industrial─â sau controlul ei, sau ar viza o modificare politic─â oarecareÔÇŁ4.

├Än 1919, decizia Schenck a Cur╚Ťii Supreme de Justi╚Ťie (socialistul Charles Schenck fusese acuzat de a fi violat Legea Spionajului, iar el apelase la dreptul de liber─â expresie) a stabilit c─â pentru a afla dac─â limbajul subversiv era protejat sau nu de dreptul la libera exprimare cur╚Ťile de justi╚Ťie trebuiau s─â determine leg─âtura dintre scrisul respectiv ╚Öi ac╚Ťiunea prohibit─â pe care o propunea. ├Än opinia cur╚Ťii, exprimat─â de Oliver Wendell Holmes, primul amendament nu este menit s─â protejeze discursul ce ├«ncuraja insubordonarea. Ca rezultat al deciziei, Schenck a fost condamnat la ╚Öase luni de ├«nchisoare5.


Eisenhower si Truman jpg jpeg

Eisenhower ┼či Truman - pre┼čedin┼úii ├«n timpul c─ârora s-a manifestat isteria anticomunist─â

Alexandru Vianu citeaz─â pentru perioada interbelic─â o serie de organiza╚Ťii ce au ├«ntre╚Ťinut isteria anticomunist─â ╚Öi au ├«ntreprins ├«mpotriva ei o activitate huliganic─â ╚Öi terorist─â: Legiunea american─â (asocia╚Ťie a veteranilor de r─âzboi ├«nfiin╚Ťat─â ├«n martie 1919, num─âra peste un milion de membri), Societatea american─â de ap─ârare, Liga na╚Ťional─â de ap─ârare, Slujitorii libert─â╚Ťii6.

Cazul cel mai cunoscut al anticomunismului interbelic a fost procesul revolu╚Ťionarilor italieni, Niccolo Sacco ╚Öi Bartolomeo Vanzetti, imigra╚Ťi ├«n Statele Unite ├«n 1908, acuza╚Ťi de asasinat. De╚Öi ei au dovedit imposibilitatea prezen╚Ťei lor la locul faptei, au fost condamna╚Ťi la moarte ╚Öi executa╚Ťi ├«n august 1927. Judec─âtorul Webster Thayer, justific├ónd condamnarea lui Vanzetti, declara:

ÔÇ×Acest om, de╚Öi poate nu a s─âv├ór╚Öit crima ce-i este imputat─â, este totu╚Öi moralmente vinovat, pentru c─â este du╚Ömanul institu╚Ťiilor noastreÔÇŁ7.

Originile McCarthysmului

La ├«nceputul anului 1947, lumea intra ├«n R─âzboiul Rece. Declara╚Ťia lui Winston Churchill de la 5 martie 1946 privind ÔÇ×cortina ro╚ÖieÔÇŁ a fost urmat─â de elaborarea politicii americane de ÔÇ×containmentÔÇŁ (├«ngr─âdire a comunismului). ÔÇ×Doctrina TrumanÔÇŁ concretizat─â ├«n martie 1947 prin care Statele Unite au ajutat guvernele Greciei ╚Öi Turciei ├«mpotriva amenin╚Ť─ârii comuniste a fost urmat─â de elaborarea planului Marshall de ajutor economic oferit Europei Occidentale pentru recuperarea din r─âzboi. Politica de ├«ngr─âdire a comunismului pe plan mondial a fost aplicat─â ╚Öi pe plan intern.

├Änc─â din 1938 fusese creat─â comisia HUAC (House Un-American Activities Commity) pentru a investiga activitatea st├óngii americane. Legea din 1940, Alien Registration Act, a constituit precedentul legislativ pentru anchetarea comuni╚Ötilor. Camera de Comer╚Ť a Statelor Unite a publicat ├«n 1956 o serie de raporturi afirm├ónd existen╚Ťa unei influen╚Ťe comuniste clandestine ├«n diferite domenii ale vie╚Ťii americane, ceea ce a dus la faimoasa investiga╚Ťie a HUAC de la Hollywood din 1947 ╚Öi la acuzele Red Channels privind o domina╚Ťie de st├ónga a radiourilor ├«n 19508.

├Än martie 1947 pre╚Öedintele Truman a emis un ordin executiv instituind o Comisie cu misiunea de a ancheta loialitatea func╚Ťionarilor publici: p├ón─â ├«n 1951, peste 3.500.000 de func╚Ťionari au fost supu╚Öi anchetei, c├óteva sute dintre ei fiind demi╚Öi. Legea TaftÔÇôHartley din 1947 cerea tuturor liderilor sindicali s─â presteze un jur─âm├ónt c─â nu erau comuni╚Öti.

├Än 1949 Alger Hiss (foto dreapta), ├«nalt func╚Ťionar al Departamentului de Stat a fost acuzat de a fi membru al Partidului comunist ╚Öi de spionaj. Cu toate c─â termenul de judecare expirase, Hiss a fost judecat pentru sperjur ╚Öi condamnat la 5 ani de ├«nchisoare ├«n 1950.

Alger Hiss (1950) jpg jpeg

Pe 17 ianuarie 1949, 11 conduc─âtori ai Partidului Comunist au fost trimi╚Öi ├«n judecat─â pentru a fi ├«nc─âlcat legea Smith din 1940 (ce interzicea oric─ârei persoane s─â pledeze sau s─â demonstreze necesitatea unei r─âsturn─âri a guvern─ârii ├«n Statele Unite). Pe 21 octombrie ei au fost condamna╚Ťi. Guvernul a continuat prin anchetarea a mai mult de 100 al╚Ťi membri ai partidului.

ÔÇ×Legea de securitate intern─âÔÇŁ (McCarran Act) din 23 septembrie 1950 prevedea ca: persoanele ╚Öi organiza╚Ťiile cu ÔÇ×activitate comunist─âÔÇŁ s─â se ├«nregistreze la Ministerul Justi╚Ťiei; s─â fie interzis─â utilizarea comuni╚Ötilor la lucr─ârile de ap─ârare na╚Ťional─â; s─â se interzic─â intrarea ├«n SUA a oric─ârui imigrant care f─âcuse parte dintr-o organiza╚Ťie de st├ónga9.

├Än ce prive╚Öte discursul comunist, acesta a fost declarat ├«n 1951 de Curtea Suprem─â ilegal, deoarece, potrivit lui Harold Medina ÔÇ×cuvintele pot fi instrumentele prin care pot fi comise crimeleÔÇŁ. Accentul trecea de la rela╚Ťia dintre discurs ╚Öi ac╚Ťiunea pe care o promoveaz─â la inten╚Ťionalitatea discursului ├«n sine10.

Impactul asupra mandatului Eisenhower

Pe data de 9 februarie 1950, senatorul republican de Wisconsin, Joseph McCarthy, declara ├«n fa╚Ťa unei ├«ntruniri a Clubului de femei republicane din Wheeling, West Virginia, c─â de╚Ťine numele a 57 de comuni╚Öti membri ai Departamentului de Stat11. Efectul discursului s─âu, ├«ntr-o opinie public─â alarmat─â de ascensiunea Uniunii Sovietice ├«n Europa de Est ╚Öi de procesul ├«n curs al lui Alger Hiss a fost electrizant.

├Än aceea╚Öi lun─â a fost creat─â o comisie senatorial─â condus─â de democratul Millard Tydings pentru a investiga existen╚Ťa persoanelor inamice Statelor Unite ├«n Departamentul de Stat. ├Än audierea ce a urmat, McCarthy a prezentat o list─â de 110 nume. Cu toate c─â aceast─â comisie a catalogat oficial acuzele lui McCarthy ca fiind ÔÇ×├«n╚Öel─âciuneÔÇŁ sau ÔÇ×fraud─âÔÇŁ, 81 din cei de pe lista lui au p─âr─âsit guvernul p├ón─â ├«n 1954 demision├ónd sau fiind demi╚Öi.

├Än 1953, fiind cel mai ├«naintat ├«n v├órst─â, McCarthy a devenit pre╚Öedintele Subcomitetului Permanent de Investiga╚Ťii al Senatului. ├Äntre 1953 ╚Öi 1964 acest comitet a anchetat 653 de martori. La sf├ór╚Öitul anului 1953, comitetul ╚Öi-a extins ancheta asupra Armatei. Aceast─â ultim─â anchet─â, prin caracterul s─âu exagerat, a dus la decredibilizarea ac╚Ťiunii senatorului. Dup─â ce Senatul a luat pozi╚Ťie public─â ├«mpotriva lui, ├«n martie 1954 a fost nevoit s─â renun╚Ťe la func╚Ťia de pre╚Öedinte al comisiei, r─âm├ón├ónd simplu senator.

V├ón─âtoarea de vr─âjitoare, cum s-a numit politica McCarthyst─â din primii doi ani ai administra╚Ťiei Eisenhower a dus la demiterea a 3.002 func╚Ťionari de Stat ╚Öi la obligarea altor 5.006 de a demisiona12. Acuzele de ÔÇ×influen╚Ťe comunisteÔÇŁ ale lui McCarthy din anii 1950 ÔÇô 1952 asupra guvernului democrat a ajutat Partidul Republican s─â c├ó╚Ötige alegerile ├«n 1952; se pare c─â ├«nfr├óngerea mai multor candida╚Ťi democra╚Ťi ├«n lupta pentru o func╚Ťie public─â s-a datorat campaniei republicanului.

├Än ce-l prive╚Öte pe pre╚Öedintele republican, generalul Dwight David Eisenhower, acesta a fost acuzat ulterior, c─â ├«n ciuda declara╚Ťiilor ar fi ├«mpotriva McCarthysmului, nu ar fi f─âcut nimic pentru a-l opri. Anumi╚Ťi comentatori ai guvern─ârii sale, ├«ns─â, afirm─â c─â pre╚Öedintele ar fi jucat un rol activ, ├«ns─â ascuns cu grij─â, ├«n a-l discredita ╚Öi marginaliza pe senator13. Dup─â terminarea mandatului, ├«n volumul memorial Mandate for a change, pre╚Öedintele ╚Öi-a afirmat pozi╚Ťia:

ÔÇ×McCarthysmul a fost d─âun─âtor multor oameni ╚Öi ╚Ť─ârii ├«ntregi. Nimeni nu era la ad─âpost de acuza╚Ťiile nebune╚Öti lansate de ni╚Öte iresponsabili. Au c─âzut victime persoane nevinovate, care nici p├ón─â ast─âzi nu au reu╚Öit s─â ias─â din umbra b─ânuielii ne├«ntemeiateÔÇŽ B─ârba╚Ťi ╚Öi femei ╚Öi-au pierdut slujbele sau ├«ncrederea superiorilor ╚Öi colegilor lor. Pre╚Ťul a fost tragicÔÇŁ14.

Problema a fost sintetizat─â de Walter Lippman: ÔÇ×guvernul a ├«ng─âduit s─â fie intimidat de un demagog ambi╚Ťios ╚Öi lipsit de scrupuleÔÇŁ15.

Caricatură anticomunistă în presa americană

caricatura jpg jpeg

Motive ╚Öi explica╚Ťii

Succesul deosebit de care s-au bucurat afirma╚Ťiile lui McCarthy ├«n condi╚Ťiile ├«n care ele nu se sprijineau pe nimic real continu─â s─â-i uimeasc─â pe cercet─âtori. Un alt aspect interesant al problemei este c─â nu mai exist─â niciun sus╚Ťin─âtor al McCarthysmului ast─âzi, fo╚Ötii suporteri reneg├óndu- ╚Öi convingerile. ├Än aceste condi╚Ťii determinarea motivelor r─âm├óne o provocare.

Astfel, s-a ├«ncercat explicarea succesului prin factorii externi. Declara╚Ťiile ╚Öi mai t├órziu interoga╚Ťiile comisiei conduse de senator alimentau un public supraexcitat ╚Öi ├«nfrico╚Öat de faptul c─â Uniunea Sovietic─â produsese bomba atomic─â, de ofensiva comunismului ├«n lume, de victoria sa ├«n China sau de izbucnirea r─âzboiului din Coreea. Pe de alt─â parte, McCarthysmul poate fi considerat o expresie a imaginii de frustrare prezente ├«n mentalul a milioane de contemporani.

Aceast─â g├óndire poate fi privit─â ├«n termenii unui silogism: America este puternic─â. Totu╚Öi lucrurile nu merg a╚Öa cum ne dorim noi. ├Än concluzie suntem tr─âda╚Ťi16. Aceast─â teorie a conspira╚Ťiei a func╚Ťionat foarte bine ├«ntr-o societate american─â dominat─â de trei fobii: exist─â o conspira╚Ťie ├«n interiorul statului pentru a submina capitalismul; agen╚Ťii conspira╚Ťiei, ├«n spe╚Ť─â comuni╚Ötii, corup moral na╚Ťiunea, ├«n special tineretul; pozi╚Ťii ├«nalte ale guvern─ârii au fost infiltrate de oameni care vor s─â v├ónd─â America17.

P├ón─â la urm─â, principalul efect al McCarthysmului a fost acela de a transforma ceea ce ar fi trebuit s─â fie o problem─â de politic─â extern─â ÔÇô felul ├«n care trebuie tratat─â puterea comunist─â peste grani╚Ťe ÔÇô ├«n cea mai emo╚Ťionant─â ╚Öi periculoas─â problem─â de politic─â intern─â american─â18.

NOTE:

1. Gordon S. Watkins, Communism, în John Truslow Adams (ed.), Dictionary of American History (vol. I), New York, Charles Scribner´s sons, 1968, p. 440
2. Ibidem
3. Alexandru Vianu, Istoria Statelor Unite ale Americii, Ed. ├ćtiin╚Ťific─â, Bucure╚Öti, 1973, p. 296
4. Ibidem
5. Alan Filreis, Words with ÔÇ×All the Effects of ForceÔÇŁ: Cold war interpretation, ├«n American Quarterly, , 1987, p. 306
6. Alexandru Vianu, op. cit., p. 297
7. Ibidem
8. Godfrey Hodgson, America in our time, New York, Doubleday, 1976, p. 40
9. Alexandru Vianu, op. cit., p. 401
10. Alan Filreis, op. cit., p. 307
11. Godfrey Hodgson, op. cit., p. 34
12. Alexandru Vianu, op. cit., p. 402
13. Mary S. McAuliffe, Eisenhower, the president, în The Journal of American History, Vol. 68, No. 3, Dec. 1981, p. 627
14. Alexandru Vianu, op. cit., p. 402
15. Ibidem, p. 403
16. Godfrey Hodgson, op. cit., p. 36
17. Ibidem, p. 48
18. Ibidem, p. 45