Amiralul Zheng He a scos China din izolare jpeg

Amiralul Zheng He a scos China din izolare

Una dintre curiozit─â╚Ťile cele mai mari legate de istoria Chinei este absen╚Ťa unui zel explorator din partea acestei grandioase ├«mp─âr─â╚Ťii. P├ón─â la urm─â, nu este situat─â ├«n mijlocul continentului asiatic, ci la marginea acestuia, beneficiind de o re╚Ťea vast─â de porturi ╚Öi golfuri unde ├«╚Öi desf─â╚Öurau activit─â╚Ťile pescarii ╚Öi comercian╚Ťii.

Dar fiii cerului din China nu au pus niciodat─â la cale construc╚Ťia unei flote de r─âzboi care s─â se av├ónte ├«n lupta pentru domina╚Ťia m─ârilor. Cu o excep╚Ťie:Kubilai Khan. Liderul mongol, urma╚Öul temutului Gengis Han, a ini╚Ťiat ├«ntre 1274 ╚Öi 1281 dou─â campanii de cucerire ├«mpotriva Japoniei, dar flotele au ├«mp─ârt─â╚Öit aceea╚Öi soart─â, sf├ór╚Öind nimicite de taifun. Experien╚Ťa aceasta cumplit─â, precum ╚Öi faptul c─â, p├ón─â la sosirea europenilor, China nu fusese niciodat─â de-a face cu o amenin╚Ťare maritim─â, a condus la dezarmarea maritim─â a imperiului. Apele Asiei de Est au r─âmas ├«n primul r├ónd o serie de rute comerciale.

╚śi totu╚Öi, unei na╚Ťiuni de negustori i-ar prinde bine din c├ónd ├«n c├ónd s─â-╚Öi mai etaleze din c├ónd ├«n c├ónd fortele. Asta g├óndea ╚Öi ├«mp─âratul Yongle din dinastia Ming (1402-1424), ├«n timpul c─âruia imperiul ├«╚Öi atinsese apogeul str─âlucitor. ├Ämp─âratul ├«╚Öi pavase drumul spre glorie printr-un s├óngeros r─âzboi civil ╚Öi se prea poate ca n─âzuin╚Ťa sa spre legimitatea puterii s─â fi provocat o dorin╚Ť─â acerb─â de a-╚Öi expune for╚Ťele at├ót ├«n interiorul statului, c├ót ╚Öi ├«n afara sa. Dar ├«mp─âratul era si o fire foarte curioas─â. Dorea s─â cunoasc─â ce fel de oameni, bestii sau fenomene se g─âseau dincolo de m─ârile de care era legat─â capitala Nanjing.

zheng jpg jpeg

A╚Öa c─â ├«mp─âratul alege pentru expeditie o persoan─â potrivit─â din anturajul s─âu, care s─â-I reprezinte curiozitatea ╚Öi nevoia de afirmare:Zhen He (1371-1433). Acesta provenea din provincia Yunnan, din sud, ╚Öi era musulman, urma╚Ö al unui ministru din vremea dinastiei mongole. Odat─â cu supunerea provinciei sale natale de c─âtre dinastia Ming, acesta a ajuns prizonier la curtea ├«mp─âratului. Cu timpul a dob├óndit multe functii importante, asta cu pre╚Ťul b─ârb─â╚Ťiei sale, c─âci nu erau accepta╚Ťi dec├ót eunuci la curte. Dar Zheng He nu ├«╚Öi pierde ├«n niciun caz flerul r─âzboinic. Lupt─â cu succes de partea ├«mp─âratului Yongle. Ajunge ├«ntr-un final sfetnicul cel mai apropiat al acestuia.

├Än 1403 Yongle ├«l nume╚Öte pe eunucul credincios amiral ╚Öi ├«i ├«ncredin╚Ťeaz─â construc╚Ťia unei m─âre╚Ťe flote cu care s─â plece ├«n lume ╚Öi s─â arate puterea dinastiei Ming. Nucleul flotei o reprezentau cor─âbiile negustore╚Öti, lungi de 80 de metri ╚Öi ├«nc─ârcate cu tot felul de m─ârfuri. Solda╚Ťii care le protejau c─âl─âtoreau fie ├«n ele, fie ├«n ambarca╚Ťiuni mai mici ├«n urma lor. Dar ├«n 1405 este gata prima mare flot─â chinez─â. Cuprindea 62 de vase cu un echipaj de 28.000 de oameni. Zheng He c─âl─âtore╚Öte ├«n lung ╚Öi-n lat, prin Vietnam, Java, Sri Lanka, India de sud, acolo unde ofer─â bunuri de lux ca por╚Ťelanul ╚Öi m─âtasea ├«n schimbul mirodeniilor, animalelor exotice ╚Öi altor curiozit─â╚Ťi. Alte dou─â c─âl─âtorii ├«l ├«mping tot spre vest, iar de data asta intr─â ╚Öi solda╚Ťii ├«n ac╚Ťiune, ├«mpotriva pira╚Ťilor sau a principilor locali care refuzau s─â coopereze.

A patra c─âl─âtorie, desf─â╚Öurat─â ├«ntre 1413 ╚Öi 1415, ├«l poart─â ╚Öi mai departe pe amiral. Flota imperial─â ajunge ├«n golful Persic, ├«n sudul Arabiei ╚Öi chiar ├«n Africa de Est. Pe l├óng─â bog─â╚Ťii ╚Öi alte exemplare bizare din flor─â ╚Öi faun─â, amiralul ia la bord ╚Öi reprezentan╚Ťi diplomatici din Arabia ╚Öi Africa, pe care s─â-i aduc─â la curtea imperial─â. Dar nu au fost nic─âieri stabilite pucnte comerciale de durat─â sau baze militare:amiralul avea incredere exclusiv ├«n puterea cov├ór╚Öitoare a flotei sale.

├Äntr-adev─âr, in urma acestor expedi╚Ťii se dezvolt─â un schimb foarte viu de diploma╚Ťi ╚Öi bunuri. ├Äntre 1471 ╚Öi 1422 Zheng He se afl─â iar─â╚Öi ├«n frunte cor─âbiilor care navigheaz─â ├«n Oceanul Indian p├ón─â ating ├«nc─â o dat─â Africa. Numai cheltuielile necesare acestor colosale expedi╚Ťii ├«n sud si vest contrazic ipoteza fantezist─â a unor c─âl─âtorii ╚Öi prin est care s-ar fi soldat cu ÔÇťdescoperireaÔÇŁ Americii. Mai mult, ├«n 1424 ├«ndr─âzne╚Ťul amiral sufer─â un ╚Öoc ├«ngrozitor, ├«ntruc├ót mentorul s─âu imperial moare, iar noul fiu celest nu se mai arat─â dispus s─â continue politica expedi╚Ťional─â. C─âl─âtoriile pe mare nu mai sunt un ╚Ťel principal, agricultorii revenind ├«n centrul aten╚Ťiei ├«n detrimentul marinarilor. Cor─âbiile au fost aduse ├«n porturi, marinarii trimi╚Öi acas─â, iar amiralul prime╚Öte o func╚Ťie birocratic─â ├«n Nanjing.

Dar iar intervine soarta:noul ├«mp─ârat pu╚Ťin dornic de cheltuieli moare devreme, ├«n 1425. Urma╚Öul s─âu, Xuande, a fost dintotdeauna fascinat de exotismul bunicului s─âu, a╚Öa c─â Zheng He ╚Öi-a reluat activitatea. Cor─âbiile au fost iar ├«nc─ârcate, iar ├«n 1431 amiralul mai conduce o dat─â o flot─â glorioas─â ├«nsum├ónd 100 de vase. Navigheaz─â ├«n direc╚Ťia Thailandei prin marea Chinei de Sud, pentru a re├«nvia vechile contacte comerciale.

Nu se ╚Ötie sigur dac─â amiralul a murit ├«n timpul acestei expedi╚Ťii sau la scurt timp dup─â ├«ntoarcerea acas─â. Morm├óntul s─âu de marmur─â din Nanjing este gol. Odat─â cu el piere ╚Öi ambi╚Ťia maritim─â a dinastiei Ming, China ├«ntorc├óndu-se la starea ei de izolare.

sursa:g-geschichte.de