Amfiteatrul roman al Coloniei Dacica Sarmizegetusa jpeg

Amfiteatrul roman al Coloniei Dacica Sarmizegetusa

­čôü Muzeele Rom├óniei
Autor: Gică Băeștean

Atunci c├ónd se vorbe╚Öte de localitatea Sarmizegetusa, de obicei g├óndul ne poart─â la marele ora╚Ö de la nord de Dun─âre: ├«n urm─â cu aproape 2000 de ani, aceste locuri, situate la confluen╚Ťa dintre Ardeal, Banat ╚Öi ╚Üara Rom├óneasc─â, au cunoscut apogeul dezvolt─ârii politice, economice ┼či culturale. Din p─âcate, dec─âderea ╚Öi ruralizarea Sarmizegetusei, dup─â retragerea aurelian─â, au condus la distrugerea treptat─â ╚Öi ireversibil─â a ora╚Öului roman.

Oric├ót ar p─ârea de ciudat, marile distrugeri nu dateaz─â din epoci foarte ├«ndep─ârtate sau de mare instabilitate. Planuri ╚Öi m─ârturii ale unor c─ârturari medievali, ale unor ofi╚Ťeri austrieci sau ale unor oameni de ╚Ötiin╚Ť─â, cum a fost ╚Öi Theodor Mommsen, indic─â faptul c─â o demolare sistematic─â se va produce abia din secolul XIX ╚Öi ├«nceputul secolului XX, c├ónd piatra de la Sarmizegetusa se vindea la pre╚Ťuri modice pe pia╚Ťa Ha╚Ťegului, iar varni╚Ťele se pare c─â au func╚Ťionat p├ón─â ├«n anii ÔÇÖ70 ai secolului trecut. 

Incursiune în istorie

Orice trec─âtor care bate cu piciorul ruinele amfiteatrului sau ale forului Coloniei Dacica Sarmizegetusa va primi date despre trecutul antic al zonei. A╚Öezarea a avut ini╚Ťial forma unui dreptunghi mai mic, cu laturile de 530x430 de metri, dup─â care, la un moment dat, se va m─âri, ajung├ónd ca laturile de nord ╚Öi sud s─â ating─â aproximativ 620 de metri, iar cele de est ╚Öi vest, 520 de metri. Cu aproximativ 34 de hectare ├«ntre ziduri ╚Öi alte 60-80 de hectare ├«n afara acestora, Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa se ├«nscrie ├«ntre ora╚Öele de dimensiune medie la scara Imperiului. Pe aceast─â suprafa╚Ť─â locuia o popula╚Ťie de aproximativ 15-20.000 locuitori. Ast─âzi, comuna, cu toate satele ce-i apar╚Ťin, nu mai are nici 1.500 de locuitori.  

Zona din afara zidurilor era dominat─â de construc╚Ťia gigantic─â, de 88x69 de metri, a amfiteatrului, dedicat at├ót de ├«ndr─âgitelor lupte cu gladiatori, spectacole de dram─â, mim─â, evenimente sportive etc. Toate acestea se desf─â╚Öurau ├«n harena (arena) ast─âzi acoperit─â cu iarb─â, la acea vreme acoperit─â cu nisip sau rumegu╚Ö pentru a absorbi s├óngele.


rtrtrfg jpg jpeg

Cei aproximativ 5-6.000 de spectatori ├«╚Öi ocupau locurile ├«n aren─â ├«ntr-o ordine social─â foarte strict─â. ├Än primele r├ónduri, pe b─ânci din piatr─â, unele rezervate prin inscrip╚Ťiile ce se mai pot vedea pe sp─âtare, st─âteau cei din ordo decurionum, aristocra╚Ťia ora╚Öului. Apoi urmau c├óteva r├ónduri pe care st─âteau oamenii din p─âtura de mijloc. Iar ├«n ultimele r├ónduri st─âteau femeile ╚Öi, eventual, copiii.

La sf├ór╚Öitul luptelor, suprafa╚Ťa se cur─â╚Ťa cu ap─â, care era apoi drenat─â prin marele canal ce t─âia arena dinspre vest spre est. ├Än partea sa central─â canalul se ├«ntrep─âtrunde cu o camer─â ce ad─âpostea, probabil, o ma╚Öin─ârie pentru realizarea de efecte speciale ├«n timpul spectacolelor, pegma. O inscrip╚Ťie din Muzeul de Arheologie Sarmizegetusa ne vorbe╚Öte despre un C. Valerius Maximus care a fost pegmarius, unul dintre manipulan╚Ťii ma╚Öin─âriei.

Urmele sistemului de canalizare. Din fotografii mai vechi se pot observa c├óteva blocuri de piatr─â patrulatere, aliniate de-a lungul sistemului de canalizare. Cinci piese de acest gen erau amplasate pe marginea canalului, d├ónd impresia c─â au fost descoperite ├«n interiorul structurilor subterane. Unul dintre blocuri se sprijinea pe peretele de vest al camerei, dar nu este sigur dac─â a fost surprins in situ.  

Blocurile sunt din andezit, cu latura de 50 cm ╚Öi o grosime de 20 cm. ├Än zona central─â prezint─â un orificiu cu diametrul de 8-9 cm. Deasupra sau dedesubtul orificiului se afla o inscrip╚Ťie, p(edes), urmat─â de o cifr─â. Dac─â s-a anticipat corect locul de descoperire a blocurilor de piatr─â, pare plauzibil─â ipoteza unor blocuri de racord pentru o conduct─â din plumb, care s─â aprovizioneze bazinul din camera central─â, cu at├ót mai mult cu c├ót unul dintre blocuri a fost descoperit ├«n aceast─â camer─â.


rtrt jpg jpeg

Sistemul de canalizare, blocurile din piatr─â, tuburile ceramice ╚Öi conductele din plumb ne ├«ndrept─â╚Ťesc s─â ├«nscriem metropola Daciei al─âturi de marile ora╚Öe ale Imperiului Roman, care au ├«nsemnat etaloane ╚Öi standarde de urbanism ╚Öi civiliza╚Ťie la cel mai ├«nalt nivel.

Muzeul de Arheologie Sarmizegetusa  

Din anul 1924, la ini╚Ťiativa lui Constantin Daicoviciu, Sarmizegetusa beneficiaz─â ╚Öi de un muzeu ce colecteaz─â piesele descoperite ├«n timpul s─âp─âturilor. Noua expozi╚Ťie de baz─â se dore╚Öte o ├«mbinare ├«ntre vechi ╚Öi nou, ├«ntre trecut ╚Öi prezent: pe l├óng─â piesele originale descoperite ├«n timpul cercet─ârilor, muzeul ├«ncearc─â s─â ofere vizitatorilor o imagine a cum trebuie s─â fi ar─âtat acestea ├«n urm─â cu aproape 2.000 de ani.  

├Än muzeu se reg─âse╚Öte ╚Öi o machet─â la scar─â, care ofer─â o propunere de reconstituire a amfiteatrului de la Sarmizegetusa. ├Än prezent, amfiteatrul se mai p─âstreaz─â doar p├ón─â la nivelul cel mai de jos al zidurilor prezentate ├«n machet─â ÔÇô cele dou─â por╚Ťi principale au fost ├«n mare m─âsur─â distruse; intr─ârile pentru spectatori sau lojile oficiale ├«n mare parte nu mai exist─â.

(Complexul arheologic ╚Öi Muzeul) 
Adul┼úi ÔÇô 10 lei
Elevi, studen╚Ťi, pensionari, persoane cu handicap mediu ╚Öi u╚Öor ÔÇô 2 lei
Program de vizitare 
Muzeu: 9:00-17:00
Zona monumentelor, vara: 8:00-20:00 / iarna: 9:00-17:00