„Acordul de la Szeged” a deschis drumul lui Matia Corvin spre tronul Ungariei
În data 12 ianuarie 1458 a avut loc „Acordul de la Szeged”, dintre Elisabeta Szilágyi, soția lui Iancu de Hunedoara, și palatinul László Garai.
În cadrul acestui acord, Elisabeta Szilágyi a promis în numele fiului ei Matia, iertarea lui Garai pentru rolul jucat de acesta în decapitarea lui Ladislau de Hunedoara. De asemenea, s-a hotărât căsătoria lui Matia cu Anna, fiica lui Garai, și fosta logodnică a fratelui său, ce avea la acea vreme vârsta de 8 ani, scrie Muzeul Castelul Corvinilor, pe pagina de Facebook a instituției.
În schimb, Garai și ceilalți aristocrați, promiteau ajutor în vederea înscăunării lui Matia ca rege al Ungariei.
Acest acord a pus capăt conflictului militar din regatul Ungariei și a pecetluit destinul măreț al regelui Matia Corvin.
Decapitarea lui Ladislau de Hunedoara
Ladislau de Hunedoara a fost primul fiu al lui Iancu de Hunedoara și al Elisabetei Szilágyi, și fratele mai mare al lui Matia, care mai târziu a devenit regele Ungariei, cunoscut sub numele de Matia Corvin.
După moartea lui Iancu de Hunedoara, 11 august 1456, soarta fiilor săi a fost determinată de ambițiile politice ale familiei, ambiții care au stârnit dorința dușmanilor de a-i elimina din viața politică.
După ce în luna septembrie regele Ladislau al V-lea l-a numit pe Ulrich Cillei, dușmanul Corvinilor, în funcția de căpitan general al țării, regele a venit să preia cetățile din mâna Corvinilor. Oastea regală și-a întins tabăra la Novi Sad unde era plănuită întâlnirea dintre rege și Ladislau de Hunedoara. În urma negocierilor s-a ajuns la compromisul ca Ladislau să renunțe la veniturile regale și la cetatea Belgradului, iar regele să nu mai ceară socoteală pentru modul în care au fost administrate veniturile.
În baza înțelegerii, pe data de 8 octombrie, regele și oastea s-a au sosit la Belgrad pentru a prelua cetatea, dar și cu gândul pedepsirii lui Ladislau. Planul urmărea ca Ulrich Cillei să solicite o întrevedere cu Ladislau în timpul căreia să îl asasineze. Ladislau, prevenit de intențiile dușmanilor și sfătuit de susținătorii săi, a construit un plan prin care să contracareze uneltirile dușmanilor. Așa se face că a permis doar regelui și lui Cillei intrarea în cetate, armata de mercenari fiind nevoită să campeze în afara cetății, pentru ca în dimineața următoare, 9 octombrie 1456, Cillei Ulrich să fie asasinat de către oamenii lui Ladislau de Hunedoara.
După asasinarea lui Cillei, regele a ajuns sub controlul Corvinilor și însoțit de Ladislau s-a întors la Timișoara unde se afla Elisabeta Szilágyi și Matia. Aici a fost forțat să promită Corvinilor și susținătorilor acestora că nu vor avea de suferit în urma celor întâmplate. Ba mai mult Ladislau nu a renunțat la nici una din cetățile regale, însușindu-și pe deasupra și comitatele Timișoara și Trenčin unde se aflau mare parte dintre aceste cetăți.
Anul următor, pentru dușmanii Corvinilor, a sosit ocazia răzbunării. Sub pretextul organizării unei cruciade, regele a chemat în capitală toți căpitanii țării. După eliminarea principalului rival, Ladislau, beneficiar al unui bilet de liberă trecere din partea regelui, era convins că numai există nici un pericol și împreună cu fratele său Matia și sfătuitorii familiei, Ioan Vitéz, Kanizsai Lázsló și Rozgonyi Sebestyén, se prezintă la Buda, pe 14 martie 1457, unde sunt arestați pe loc și după o judecată înșelătoare, fără știrea lor, la 16 martie 1457, în Piața Sf. Gheorghe din Buda ”capul superb al lui Huniadi, în etate de ani 24, a căzut sub barda călăului”.
Foto sus: Intrarea Regelui Matia în Buda, pictură de Benczur Gyula, 1919 (© Magyar Nemzeti Galeria)
Mai multe pentru tine...
