A condus o femeie Imperiul Roman? Cazul Severinei, soţia lui Aurelian jpeg

A condus o femeie Imperiul Roman? Cazul Severinei, soţia lui Aurelian

Dup─â domnia lui Claudius al II-lea Gothicus imperiul cunoa┼čte o scurt─â perioad─â de stabilizare odat─â cu Aurelian, care ├«l reunific─â, caut─â s─â limiteze infla┼úia ┼či fortific─â Roma, toate acestea ├«n numai cinci ani. Spre deosebire de predecesorii s─âi, Aurelian se pare c─â nu utilizeaz─â imaginea ├«mp─âr─âtesei ca mijloc de propagand─â dec├ót ├«n ultimul an de domnie. Dar cazul ei este mai interesant decat ne-am inchipui.

In surse o reg─âsim ├«n Historia Augusta[1]┼či la Zonaras[2], dar nu i se men┼úioneaz─â numele. Este probabil fiica lui Ulpius Crinitus, de rang consular la Roma ├«n timpul la Valerian ┼či se speculeaz─â c─â ar descinde din Traian cu care chiar seam─ân─â, dar afirma┼úia este exagerat─â[3]. Domne┼čte al─âturi de Aurelian ├«n perioada 270-275 ┼či prime┼čte titlurile de Augusta, mater castrorum, mater senatus┼či mater patriaeabia ├«n 274. ├Än interregnul dintre Aurelian ┼či Tacitus are capacitatea de a emite moned─â pentru c├óteva luni. Primii ani de domnie sunt ├«nv─âlui┼úi ├«n mister, iar c├ónd apare ├«ntr-un final ├«n m─ârturiile publice adopt─â tot rolul tradi┼úional ┼či conservator. Sa fi avansat ea in urma mortii lui Aurelian intr-o pozitie de putere nemaivazuta pana atunci in lumea romana? Sa vedem ce ne spun datele.

Succesul lui Aurelian pe plan militar ┼či civil se reflect─â ┼či ├«n iconografia portretistic─â, ca de pild─â capul de la Brescia. Stilul mai geometrizant ┼či mai abstract al lui Gallienus ├«l ├«nt├ólnim ┼či la el, dar f─âr─â frizura ┼či barba filosofului, ci pe modelul sold─â┼úesc. Date fiind victoriile asupra go┼úilor ┼či Zenobiei ├«n ampania de reunificare a imperiului, axarea pe virtutea militar─â nu este surprinz─âtoare.

├Än reprezent─ârile publice ale Severinei referin┼úele militare nu figureaz─â ├«n mod special, iar titulatura face abatere de la cea a predecesoarelor. Severina nu prime┼čte titlul de Augusta dec├ót ├«n 274, dar inscrip┼úii care o onoreaz─â apar ┼či ├«nainte. ├Än afar─â de Augusta, titlu frecvent, la fel de des ├«nt├ólnit este ┼či epitetul de coniunx, specific pentru acest secol. Nicio inscrip┼úie ├«ns─â nu o descrie ca sanctissima, de┼či ┼či acesta este relativ comun.

├Än schimb apare un titlu nemaifolosit din timpul lui Maximin Thrax :pia/piissima, care ├«ndepline┼čte aceea┼či func┼úie de onorare a piet─â┼úii. Probabil epitetul apare pentru c─â Aurelian ├«┼či subliniaz─â propria pietate ├«n anumite serii numismatice care ├«l ├«nf─â┼úi┼čeaz─â cu personificarea conceptului de pietassacrific├ónd la un altar. Oferindu-i acest titlu Severinei, Aurelian nu doar c─â transfer─â propria pietate so┼úiei, dar ├«┼či amplific─â propria virtute. Conceptul implic─â ┼či ideea de stabilizare a statului ┼či domniei.

Nu este singura particularitate a titulaturii Severinei. Inscrip┼úiile o mai onoreaz─â ┼či ca personificare a Victoriei sau ca domina. ├Änaintea ei, r─âm─â┼či┼úele epigrafice o mai celebreaz─â pe Tranquillina drept zei┼ú─â, dar ├«ntr-o inscrip┼úie din Pannonia Severina este onorat─â ca ├«ncarnare a zei┼úei Nike[8]. Dat─â fiind recuren┼úa temei Victoriei/Nike ├«n materialul epigrafic al lui Aurelian, nu este surprinz─âtoare apari┼úia sa ├«n inscrip┼úiile consoartei. Ce frapeaz─â mai mult este epitetul de domina, care mai apare ├«ntr-o singur─â inscrip┼úie a Saloninei, dar ├«n timpul lui Aurelian ├«l ├«nt├ólnim ┼či pe monede. Folosirea sa sugereaz─â transformarea progresiv─â a epitetelor dominus/domina├«n titulatur─â oficial─â.

severina jpg jpeg

Doar dou─â inscrip┼úii r─âmase o prezint─â pe Severina ├«n postura de mater, dintre care una din Pola ├«n Regio X, Italia de Nord, ca mater castrorum, epitet rezultat probabil din rela┼úia personal─â a ├«mp─âr─âtesei cu trupele sta┼úionate aici, c─âci Epit. de Caes. men┼úioneaz─â c─â Aurelian ┼či armata sa sta┼úioneaz─â la Placentia, Fortunae, Ticinum[10]. Cealalt─â inscrip┼úie din Tarragona cuprinde titulatura ├«ntreag─â, mater castrorum et senatus et patriae. Referin┼úele oricum par pu┼úin ciudate, ├«ntruc├ót ├«mp─âr─âteasa nu concepe un mo┼čtenitor, dar ele pot fi considerate simbolice.

Pentru c─â Severina nu prime┼čte titlul de Augusta dec├ót abia ├«n 274 ┼či pentru c─â titulatura are conota┼úii tradi┼úionale, deducem c─â rolul s─âu ├«n propagand─â este cu totul secundar. Sursele epigrafice se situeaz─â ├«n Italia (Verona, Clusium), Pannonia (Rodosto), Asia (Smyrna), Africa (Augusta Semta) sau Spania (Tarragona).

Monede nu exist─â ├«nainte reformei monetare a lui Aurelian. Poate c─â ├«mp─âratul a dorit s─â-┼či asume pe deplin refacerea statulului, dup─â cum se ├«ntrevde din multele legende care ├«l onoreaz─â ca restaurator al Orientului. Numismatica Severinei, similar─â cu cea a Tranqullinei, se axeaz─â ├«n principal pe tema armoniei ┼či stabilit─â┼úii mariajului. A┼čadar, cel mai popular revers este cel cu personificarea concordiei. Diferen┼úa dintre ├«mp─âr─âtesele de la ├«nceput ┼či una dintre ultimele ale acestei perioade const─â ├«n epitetele ascoiate cu conceptul :concordia Augg. Celebreaz─â mariajul, prin urmare, reversul ├«i ├«nf─â┼úi┼čeaz─â pe cei doi ┼úin├óndu-se de m├ón─â. Cel─âlalt tip numismatic ilustreaz─â o personificare a armoniei sub legenda concordia militum. Propaganda echivaleaz─â iar─â┼či armonia ┼či stabilitatea din imperiu cu stabilitatea mariajului.

├Än ciuda limit─ârilor, Severina tot beneficiaz─â de mai multe emisiuni dec├ót Tranquillina. Monedele sale o mai figureaz─â pe Venussau pe Iuno, divinit─â┼úi standard. Ca la majoritatea ├«mp─âr─âteselor-soldat, Iuno Reginacu patera ┼či sceptrul func┼úioneaz─â ca liant cu t─âr├ómul divin. Este ┼či o paralel─â la rela┼úia pe care Aurelian o construie┼čte cu Iupiter, care apare pe monedele sale ca Iovi Conservatori, care ├«i ofer─â ├«mp─âratului globul simboliz├ónd lumea. Scena ├«nvestiturii amintea solda┼úilor, principala ┼úint─â a propagandei, c─â dreptul la guvernare al ├«mp─âratului este sub auspiciile divinit─â┼úii, deci loialitatea fa┼úa de el echivala cu cea fa┼ú─â de Iupiter. Prin asocierile acestea mariajul imperial este sinonim cu mariajul divin transpus pe plan terestru.

Pe scena ideologic─â mai apare ┼či Venus Felix (fig. 30), imagine care face aluzie nu doar la ├«nceputurile de glorie ale imperiului, ci ┼či la o epoc─â mai familiar─â, cea a lui Gallienus. ├Än sfera abunden┼úei, prosperit─â┼úii ┼či protec┼úiei divinit─â┼úii se ├«nscriu ┼či laetitia sau abundantia, reg─âsite pe multe emisiuni din epoc─â, ceea ce justific─â folosirea Severinei ca vehicol de propagand─â pentru calit─â┼úile domniei. Ceea ce frapeaz─â este lipsa unor monede care s─â celebreze ┼či altceva ├«n afar─â de armonia imperial─â ┼či militar─â ├«n condi┼úiile ├«n care regimul s─âu este unul dintre cele mai stabile ale epocii.

RIC 0007 jpg jpeg

Un posibil motiv al includerii Severinei ├«n programul propagandistic ├«l constituie campaniile din est ├«mpotriva Zenobiei, care din 268 conduce efectiv Palmyra ┼či care ├«┼či consolideaz─â puterea prin campanii ├«n Arabia, Iudeea, Syria ┼či Egypt, devenind o amenin┼úare direct─â la tron. Aurelian o confrunt─â ├«n vara lui 272, captur├ónd-o ┼či defil├ónd cu ea prin ora┼če p├ón─â la Roma[21]. Finele acestor campanii de readucere a teritoriului sub control roman impunea probabil o prezen┼ú─â feminin─â subordonat─â, tradi┼úional─â, ca exemplu de adecvare ├«n compara┼úie cu o conduc─âtoare cu o real─â putere politic─â. Neav├ónd surse, putem doar presupune c─â Aurelian a dorit s─â o reduc─â pe Severina la obscuritate. Nu putem dovedi leg─âtura dintre reformele monetare din 273-274 ┼či apari┼úia Severinei pe monede. Putem cel mult interpreta decizia sa ca o reac┼úie la autoproclamarea Zenobiei ca Augusta ├«n 272[22], ca o modalitate de a contrasta necuviin┼úa Zenobiei ┼či virtutea Ulpiei Severina.

Situa┼úia devine mai interesant─â dup─â moartea lui Aurelian, c├ónd sunt opt luni de interregn ├«ntre el ┼či Tacitus, vreme ├«n care s-a avansat ipoteza c─â Severina ar fi controlat imperiul[23], un eveniment f─âr─â precedent, ┼či se pare sus┼úinut de dovezile numismatice. ├Än ultimul an de domnie a lui Aurelian officinaedivizate se g─âsesc la Roma, Ticinium ┼či Antiohia ;la Roma erau dou─â pentru ├«mp─âr─âteas─â, iar dup─â moartea lui Aurelian toate cele ┼čase produc emisiuni doar pentru Severina. Aceea┼či realitate se poate urm─âri ┼či la Ticinum ┼či Antiohia, ba mai mult, ultimele emisiuni ale Severinei poart─â legenda concordia militum, potrivit─â pentru o femeie care ├«ncearc─â s─â revendice controlul asupra imperiului.

Ideea interregnului pare mai degrab─â un mit. Doar dou─â surse men┼úioneaz─â o astfel de situa┼úie politic─â, Historia Augusta┼či Aurelius Victor, ultimul povestind despre o colaborare de ┼čase luni ├«ntre armata din Thracia ┼či senat, p├ón─â ce este desemnat Tacitus ├«mp─ârat[25]. Pentru determinarea duratei unui interregn, trebuie s─â ne raport─âm la sursele numismatice, dintre care cruciale sunt cele alexandrine, care sugereaz─â c─â perioada dintre moartea lui Aurelian ┼či ascensiunea lui Tacitus nu ar fi dep─â┼čit unsprezece s─âpt─âm├óni[26].

Din numismatic─â deducem c─â Aurelian ├«nc─â mai era recunoscut ├«mp─ârat la finele lui august 275, iar un document din Oxyrhynchus datat la 19 octombrie pledeaz─â de asemenea pentru men┼úinerea sa la putere[27]. Oricum, ├«ntr-un pasaj ulterior din Historia Augustaautorul se refer─â la Tacitus ┼či Florian ca regen┼úi ├«ntre Aurelian ┼či Probus, ideea de interregn comport├ónd deci poate un alt sens ├«n epoc─â[28].

Revenind la monedele Severinei, toate sunt post 274, iar Alexandria nu emite dec├ót din august 274[29], ceea ce face mai plauzibil─â ipoteza unei coregen┼úe cu Aurelian care ar explica controlul s─âu ├«n cele zece-unsprezece s─âpt─âm├óni dup─â moartea ├«mp─âratului, ipotez─â sus┼úinut─â ┼či de legenda Providentia Deorum. C├ót despre legenda concordia militum, o putem explica prin ├«ncercarea ├«mp─âr─âtesei de a c├ó┼čtiga loialitatea trupelor dup─â Aurelian, cu at├ót mai mult cu c├ót nu avem ├«n paralel monede omoloage. La Antiohia se sesizeaz─â o modificare ├«n ┼čtan┼úare, iar una dintre monede folose┼čte ├«n loc de concordia Augg. singularul Aug.[30].

├Än orice caz, numismatica Severinei o promoveaz─â ├«ntr-o manier─â f─âr─â precedente prea mari la celelalte personaje imperiale feminine, iconografia puternic militarizant─â asociind-o explicit cu armata. Indiferent dac─â este vorba despre un statul aparte ├«n timpul interregnului, sau despre o amplificare a rela┼úiei lui Aurelian cu armata, figura ├«mp─âr─âtesei se axeaz─â pe armonia dintre conduc─âtor ┼či armat─â.

Dup─â cum este de a┼čteptat ├«n acest secol, nici pentru Ulpia Severina nu de┼úinem portrete identificabile, situa┼úie cu at├ót mai pu┼úin surprinz─âtoare cu c├ót ea nu figureaz─â ├«n propaganda imperial─â dec├ót dup─â 274, de┼úin├ónd p├ón─â atunci un rol cu totul neglijabil. C├óteva caracteristici putem trasa din iconografia numismatic─â, ce sugereaz─â o figur─â relativ masculin─â :ochi mari, nas drept ┼či lung, spr├óncene dese, obraji sub┼úia┼úi, gur─â ┼či b─ârbie mici. Scheitelzopffrisur cuprinde o pleat─â care ajunge spre frunte, este dublat─â ┼či ├«ndoit─â sub cunun─â. Portrete discutabile se afl─â la Berlin, Staatliche Museen, Antikenabteilung, Museo del Palazzo dei Conservatori din Roma sau Museo Torlonia, dar imaginile fie deviaz─â de la iconografia monedelor, fie sunt degradate sau ref─âcute astfel ├«nc├ót identitatea devine dificil, dac─â nu imposibil de verificat[31].

[1]HA, Vita Aur. 45.5., 50.2.

[2]Zon. 12.27.

[3]Watson 1999, 113. Numele de Ulpia sugereaz─â o origine din Dacia.

[8]Watson 1999, 184.

[10]Epit. de Caes. 35.2-3.

[21]Potter 2004, 272.

[22]Zos. 1.39.2.

[23]G├Âbl 1993, 246.

[25]Aur. Vict., Caes.35.9.-36.1.

[26]Watson 1999, 110.

[27]Watson 1999, 224-225.

[28]HA, Tac., 14.5.

[29]Watson 1999, 114.

[30]Watson 1999, 113.

[31]Pentru controversele acestor sculpturi vezi Bergmann 1977, Felletti-Maj 1958 sau Wegner 1979.