8 mai 1945: capitulare necondi╚Ťionat─â pentru Germania jpeg

8 mai 1945: capitulare necondi╚Ťionat─â pentru Germania

8 mai 1945, ora 23.01:capitularea militar─â german─â ├«n fa╚Ťa for╚Ťelor Aliate intra efectiv ├«n vigoare pe toate c├ómpurile de lupt─â. Cu acest pas, Alia╚Ťii ob╚Ťinuser─â doar o parte din ╚Ťelul lor final ÔÇô capitularea necondi╚Ťionat─â militar─â ╚śI politic─â, a╚Öa cum o ceruse pentru prima dat─â pre╚Öedintele american Roosevelt la Conferin╚Ťa inter-aliat─â de la Casablanca din ianuarie 1943. 

Pentru puterile occidentale ╚Öi politica formulat─â de ele la Casablanca, capitularea necondi╚Ťionat─â reprezenta cel mai potrivit mijloc pentru eliminarea total─â a statului na╚Ťional-socialist. Alia╚Ťii respingeau ├«n mod categoric posibilitatea negocierii cu un inamic pe care-l considerau criminal ╚Öi refuzau s─â aib─â ├«n vedere orice condi╚Ťie ar fi fost oferit─â sau cerut─â de conducerea german─â. Spre deosebire de cazul sf├ór╚Öitului Primului R─âzboi Mondial ÔÇô c├ónd Antanta a adoptat ideile cuprinse ├«n Cele 14 puncte ale lui Wilson, acum Alia╚Ťii erau hot─âr├ó╚Ťi s─â-╚Öi asigure libertatea total─â de ac╚Ťiune. Conducerii militare ╚Öi politice germane urma s─â i se impun─â semnarea unei capitul─âri politice necondi╚Ťionate, a╚Öa cum avea s─â fie ea redactat─â de for╚Ťele victorioase. 

Cererea pentru o capitulare politic─â nu avea precedent ├«n dreptul interna╚Ťional. Spre deosebire de tratatele de armisti╚Ťiu, dreptul interna╚Ťional considera ÔÇô ╚Öi a╚Öa e ╚Öi ├«n prezent ÔÇô capitularea drept un acord pur militar ├«ncheiat ├«ntre for╚Ťele armate ale statelor beligerante. Cererea pentru o capitulare politic─â ╚Öi militar─â necondi╚Ťionat─â g├óndit─â de Alia╚Ťii occidentali la Casablanca urma s─â stabileasc─â, deci, un precedent ├«n legisla╚Ťia interna╚Ťional─â. 

Capitularea f─âr─â condi╚Ťii era exclusiv un ╚Ťel militar. Ea stabilea forma ├«ncheierii ostilit─â╚Ťilor ╚Öi nu avea implica╚Ťii asupra viitoarei p─âci. ├Än contextul r─âzboiului, cererea pentru o astfel de capitulare reprezenta un scop;├«n rela╚Ťie cu pacea, era doar un mijloc, f─âr─â leg─âtur─â cu caracterul ├«n╚Ťelegerii finale. Astfel, ea era compatibil─â cu modul ÔÇô divergent, chiar contradictoriu ÔÇô ├«n care a fost conceput─â pacea. At├ót propunerile moderate f─âcute de Secretarii de Stat Cordell Hull ╚Öi Henry Stimson, c├ót ╚Öi ÔÇ×pacea cartaginez─âÔÇŁ cerut─â prin Planul Morgenthau (care presupunea transformarea Germaniei ├«ntr-un stat agrar) porneau de la ideea unei capitul─âri germane f─âr─â condi╚Ťii. Cum al treilea membru al triumviratului Aliat, Stalin, respinsese invita╚Ťia de a participa la conferin╚Ťa de la Casablanca, Uniunea Sovietic─â nu a fost implicat─â ├«n proclamarea cererii pentru o capitulare necondi╚Ťionat─â. ├Äns─â Stalin, urm─ârindu-╚Öi propriile interese, avea s─â cear─â la r├óndul s─âu acela╚Öi lucru. 

├Än ianuarie 1944 a avut loc la Londra o ├«nt├ólnire a Comisiei Consultative Europene (European Advisory Commission, ├«n text EAC), o institu╚Ťie ├«nfiin╚Ťat─â la ├«nt├ólnirea mini╚Ötrilor de Externe de la Moscova din octombrie 1943. EAC a fost ini╚Ťial compus─â din c├óte un reprezentant al fiec─âreia dintre cele trei mari puteri Aliate (c─ârora li se adaug─â, ├«n noiembrie 1944, un reprezentant al Guvernului Provizoriu al Fran╚Ťei). Principalul s─âu scop era elaborarea, la nivel inter-aliat, a unui plan pentru Germania. Pe 25 iulie 1944, EAC s-a pus de acord asupra unui act privind capitularea necondi╚Ťionat─â a Germaniei. 

Documentul ├«╚Öi avea originile ├«ntr-un plan g├óndit de Departamentul de Stat american, pe care Cordell Hull l-a transmis lui Eden ╚Öi Molotov la ├«nt├ólnirea mini╚Ötrilor de Externe de la Moscova. Documentul de capitulare trebuia s─â fie semnat de cea mai ├«nalt─â autoritate civil─â german─â. Preambulul includea recunoa╚Öterea deschis─â a ├«nfr├óngerii germane, sub urm─âtoarea form─â:ÔÇ×recunoscut ╚Öi admi╚Ť├ónd c─â for╚Ťele armate germane terestre, pe mare ╚Öi ├«n aer au fost complet ├«nvinse, Guvernul Imperial German ╚Öi ├Änaltul Comandament German proclam─â prin prezenta capitularea necondi╚Ťionat─â a GermanieiÔÇŁ. Acest preambul era urmat de condi╚Ťiile individuale militare ╚Öi politice ale capitul─ârii, iar articolul 12 al documentului prevedea transferul c─âtre Alia╚Ťi a autorit─â╚Ťii politice ├«n Germania:ÔÇ×Statele Unite, Marea Britanie ╚Öi Uniunea Sovietic─â ├«╚Öi vor asuma suprema autoritate ├«n Germania. ├Än exerci╚Ťiul acestei autorit─â╚Ťi vor lua acele m─âsuri pe care le vor considera necesare pentru viitoarea pace ╚Öi securitate, inclusiv dezarmarea ╚Öi demilitarizarea complet─â a Germaniei.ÔÇŁ Ulterior, a fost ad─âugat─â o propunere pentru destr─âmarea Germaniei ├«n mai multe state.

keitel 0 jpg jpeg
Wilhelm Keitel semneaz─â un document de capitulare la sediul for╚Ťelor sovietice din Berlin pe 9 mai 1945. Sovieticii insistaser─â s─â organizeze un al doilea ceremonial de semnare a capitul─ârii ├«n Berlinul ocupat, dup─â cel din 8 mai organizat de Alia╚Ťii occidentali.

Wilhelm Keitel semneaz─â un document de capitulare la sediul for╚Ťelor sovietice din Berlin pe 9 mai 1945. Sovieticii insistaser─â s─â organizeze un al doilea ceremonial de semnare a capitul─ârii ├«n Berlinul ocupat, dup─â cel din 8 mai organizat de Alia╚Ťii occidentali.

Dup─â conferin╚Ťa de la Ialta, documentul EAC a mai suferit o ultim─â modificare important─â. Spre sf├ór╚Öitul lunii martie 1945, guvernul britanic se convinsese c─â odat─â ce Germania va fi complet ├«nvins─â, nu va mai exista nicio autoritate militar─â sau civil─â capabil─â s─â-╚Öi asume actul de capitulare. Drept consecin╚Ť─â, ├«nving─âtorii ar fi trebuit, probabil, s─â recurg─â la o procedur─â diferit─â ╚Öi s─â proclame unilateral ├«nfr├óngerea german─â ╚Öi asumarea autorit─â╚Ťii asupra statului. Prin urmare, documentul de capitulare a fost rescris de c─âtre EAC sub forma unei declara╚Ťii.

Mai mult, cele trei Mari Puteri ├«ncheiaser─â un acord inter-aliat prin care stabileau c─â vor accepta capitularea necondi╚Ťionat─â doar sub dou─â forme. Mai ├«nt├ói, capitularea total─â ╚Öi f─âr─â condi╚Ťii a guvernului german ╚Öi a ├«naltului comandament militar. Aceast─â capitulare trebuia s─â se fac─â pe toate fronturile, s─â fie impus─â ├«n rela╚Ťie cu toate cele trei puteri simultan ╚Öi s─â fie acceptat─â la unison de SUA, Marea Britanie ╚Öi URSS. Cea de-a doua presupunea capitularea local─â, exclusiv militar─â, a unit─â╚Ťilor armate individuale;o astfel de capitulare putea fi oferit─â de c─âtre comandantul unei unit─â╚Ťi germane ╚Öi acceptat─â de omologul s─âu Aliat, ╚Öi nu presupunea o ac╚Ťiune comun─â a celor trei mari puteri. 

Prima variant─â ÔÇô capitularea necondi╚Ťionat─â politic─â ╚Öi militar─â ÔÇô era ╚Ťelul strategic suprem al Alia╚Ťilor. Cea de-a doua, ├«n schimb, era considerat─â un simplu pas tactic temporar pe drumul c─âtre obiectivul strategic final. Pentru fiecare dintre aceste dou─â variante Alia╚Ťii au preg─âtit documentele necesare. De╚Öi schi╚Ťa actului pentru capitularea necondi╚Ťionat─â a Germaniei fusese redactat─â de c─âtre EAC, pentru capitularea individual─â a unit─â╚Ťilor de lupt─â germane nu putea fi redactat ├«n avans un act similar. ├Äns─â ├«n august 1944, ╚Öefii Statelor Majore Aliate s-au pus de acord asupra unui document scurt care prezenta procedura general─â ce trebuia urmat─â de comandan╚Ťii militari Alia╚Ťi atunci c├ónd acceptau capitularea militar─â a vreunei unit─â╚Ťi egrmane. Astfel, capitularea trebuia s─â fie necondi╚Ťionat─â ╚Öi restric╚Ťionat─â doar la aspectele pur militare, iar inamicului nu trebuia s─â i se fac─â nicio promisiune. Prima capitulare sub aceast─â form─â s-a f─âcut pe frontul italian ├«n prim─âvara anului 1945, ├«nainte de moartea lui Hitler. 

Dictatorul nazist respinsese ├«n mod categoric cererea Aliat─â privind capitularea necondi╚Ťionat─â. Drept consecin╚Ť─â, Alia╚Ťii au trebuit s─â lupte timp de doi ani pentru realizarea ╚Ťelului strategic stabilit la Casablanca. Prin sinucidere, Hitler s-a eschivat de la luarea deciziei finale privind soarta Germaniei, pe care a l─âsat-o pe seama Amiralului D├Ânitz, comandantul suprem al Marinei. Potrivit testamentului politic al lui Hitler, prin care D├Ânitz-╚Öi nu G├Âring ÔÇô era ├«ns─ârcinat cu preluarea conducerii ca pre╚Öedinte al Reich-ului ╚Öi Comandant Suprem al For╚Ťelor Armate, amiralului i se cerea s─â continue r─âzboiul prin toate mijloacele posibile ╚Öi s─â-╚Öi fac─â datoria p├ón─â la cap─ât. Av├ónd ├«n vedere presta╚Ťia lui D├Ânitz de p├ón─â atunci, poate c─â Hitler chiar se a╚Ötepta ca acesta s─â-i urmeze dispozi╚Ťiile.

├Äns─â D├Ânitz avea alte planuri. Odat─â liber s─â ac╚Ťioneze din proprie ini╚Ťiativ─â, noul lider al Germaniei ╚Öi-a f─âcut foarte clar─â dorin╚Ťa de a pune cap─ât r─âzboiului. Potrivit m─ârturiei amiralului Godt, c├ónd a aflat c─â a fost numit succesor al lui Hitler, D├Ânitz ar fi exclamat:ÔÇ×s─â-i punem cap─ât, am purtat destule lupte eroice, s─â salv─âm poporul;s─â punem cap─ât sacrificiilor de s├ónge inutileÔÇŁ. Astfel, odat─â ce a preluat puterea politic─â ╚Öi militar─â, D├Ânitz a pus ├«n mi╚Öcare instrumentele pentru ├«ncheierea p─âcii cu Alia╚Ťii. El era preg─âtit s─â accepte o capitulare militar─â pe frontul de Vest, dar nu era dispus s─â ordone ├«ncetarea focului pe frontul de Est. 

├Än condi╚Ťiile ├«n care civilii ╚Öi solda╚Ťii trebuiau s─â se refugieze din calea Armatei Ro╚Öii, D├Ânitz era dispus s─â foloseasc─â toate resursele aflate la dispozi╚Ťia sa pentru a proteja coloanele de refugia╚Ťi ╚Öi tranporturile navale de persoane din Marea Baltic─â. ├Än opinia sa, opt p├ón─â la zece zile erau necesare pentru retragerea ├«n siguran╚Ť─â ÔÇô ├«n spatele liniilor anglo-americane ÔÇô a solda╚Ťilor ╚Öi civililor din teritoriile estice. ├Än tot acest timp, opera╚Ťiunile militare urmau s─â continue pe frontul de Est. 

├Äns─â cererea Aliat─â pentru o capitulare simultan─â pe toate fronturile nu era compatibil─â cu viziunea lui D├Ânitz, care dorea s─â capituleze ├«n Vest ╚Öi s─â continue lupta ├«n Est. Drept urmare ÔÇô ╚Öi ├«n pofida opozi╚Ťiei generalilor din ├Änaltul Comandament German, care doreau s─â permit─â unit─â╚Ťilor individuale s─â ├«ncheie armisti╚Ťii din proprie ini╚Ťiativ─â, pe 1 mai D├Ânitz a optat pentru o capitulare total─â progresiv─â a for╚Ťelor armate germane prin intermediul capitul─ârilor locale coordonate de la nivel central. 

├Än data de 2 mai, capitularea armatei din Italia, negociat─â independent de Feldmare╚Öalul Alexander la sf├ór╚Öitul lunii aprilie, a intrat ├«n vigoare. Aceast─â zi a marcat ╚Öi prima ac╚Ťiune local─â ├«n procedura de capitulare g├óndit─â de D├Ânitz. Acesta a luat leg─âtura cu Feldmare╚Öalul britanic Montogomery care, teoretic, trebuia s─â cear─â delega╚Ťiei germane trimise de D├Ânitz capitularea necondi╚Ťionat─â ╚Öi simultan─â a tuturor for╚Ťelor germane. El a acceptat ├«ns─â o capitulare strict militar─â a for╚Ťelor germane din NV ╚Ť─ârii, Olanda ╚Öi Danemarca. Armisti╚Ťiul a intrat ├«n vigoare la ora 8.00 ├«n data de 5 mai. ├Än ziua urm─âtoare, ├«ntre Grupul G al Armatei Germane ╚Öi Armata a 6-a american─â era instituit un alt armisti╚Ťiu.

f880fafc5330495d976e0324ccc075b2 jpg jpeg

Eisenhower n-a avut aceea╚Öi atitudine precum Montgomery atunci c├ónd, pe 5 mai, ├Änaltul Comandament German i-a oferit capitularea necondi╚Ťionat─â a tuturor for╚Ťelor germane aflate ├«nc─â ├«n conflict cu puterile occidentale. Generalul american le-a dat nem╚Ťilor un ultimatum:fie accept─â capitularea total─â ╚Öi necondi╚Ťionat─â a tuturor for╚Ťelor de pe toate fronturile ÔÇô ├«n fa╚Ťa celor trei puteri Aliate, fie se confrunt─â cu o reluare a bombardamentelor anglo-americane ╚Öi blocarea rutelor de evacuare a refugia╚Ťilor veni╚Ťi din Est. D├Ânitz n-a mai avut ce s─â fac─â:a fost obligat s─â accepte capitularea total─â.

Actul de predare militar─â a fost semnat de ├Änaltul Comandament German la Reims, la sediul For╚Ťelor Expedi╚Ťionare Aliate (cu generalul Eisenhower) ╚Öi la Karlshorst, unde se afla sediul for╚Ťelor armate sovietice (cu mare╚Öalul Jukov). ├Äns─â delega╚Ťiei germane nu i s-a prezentat, nici la Reims, nici la Karlshorst, documentul EAC privind ÔÇ×capitularea necondi╚Ťionat─âÔÇŁ, c─âci Alia╚Ťii ├«nc─â nu se hot─âr├óser─â p├ón─â ├«n acel moment care document s─â fie semnat de nem╚Ťi ÔÇô versiunea original─â acceptat─â de cele patru puteri Aliate sau versiunea revizuit─â de la Ialta. ├Än consecin╚Ť─â, Eisenhower le-a prezentat trimi╚Öilor germani un document ce privea strict capitularea militar─â necondi╚Ťionat─â, al c─ârui articol 4 prevedea c─â acest act putea fi ├«nlocuit de documentul EAC. 

P├ón─â la momentul intr─ârii ├«n vigoare a armisti╚Ťiului, ├«n data de 8 mai, D├Ânitz ├«╚Öi atinsese doar par╚Ťial obiectivul. Totu╚Öi, el reu╚Öise s─â aduc─â de pe Frontul de Est 1, 8 milioane de solda╚Ťi (55% din total) ├«n spatele liniilor anglo-americane;restul au c─âzut ├«n captivitate sovietic─â sau iugoslav─â. 

Num─ârul refugia╚Ťilor est-germani care a ajuns ├«n zonele controlate de Alia╚Ťii occidentali e mai dificil de stabilit, c─âci c─âl─âtoria lor n-a fost nici organizat─â, nici ├«nregistrat─â de autorit─â╚Ťi. Istoricii estimeaz─â ├«ns─â c─â c─â num─ârul refugia╚Ťilor a fost mai mic dec├ót al solda╚Ťilor retra╚Öi din est. Astfel, ├«n timpul primei s─âpt─âm├óni ale lunii mai, ├«n zona de vest a Germaniei, controlat─â de puterile occidentale, s-au refugiat ├«n total ├«ntre 2, 5 ╚Öi 3 milioane de solda╚Ťi ╚Öi civili. 

Pozi╚Ťia ferm antisovietic─â a lui D├Ânitz era, ├«n bun─â m─âsur─â, un produs al ideologiei na╚Ťional-socialiste ╚Öi a propagandei de r─âzboi. Dup─â cum a declarat ├«n discursul s─âu c─âtre poporul german transmis la radio pe 1 mai 1945, Hitler ÔÇ×recunoscuse teribilul pericol al bol╚Öevismului ╚Öi ├«╚Öi dedicase ├«ntreaga fiin╚Ť─â acestei lupteÔÇŁ. Mai mult, ÔÇ×devotamentul s─âu fa╚Ť─â de lupta ├«mpotriva bol╚Öevismului nu fusese doar pentru Germania, ci ╚Öi pentru Europa ╚Öi ├«ntreaga lume civilizat─âÔÇŁ. Astfel, r─âzboiul de cucerire ╚Öi distrugere al lui Hitler ├«mpotriva URSS, inspirat de ideologia rasist─â, a fost legitimat de propaganda de r─âzboi nazist─â drept o cruciad─â antibol╚Öevic─â. Hot─âr├órea lui D├Ânitz de a retrage c├ót mai mul╚Ťi solda╚Ťi ╚Öi refugia╚Ťi ├«n sfera de influen╚Ť─â a Occidentului ├«nainte de tragerea ultimului glon╚Ť a fost ├«ns─â ╚Öi o reac╚Ťie la comportamentul Armatei Ro╚Öii. Evenimentele din zona Balticii ╚Öi provinciile estice ale Germaniei demonstraser─â deja c─â trupele sovietice nu respectau nici via╚Ťa solda╚Ťilor captura╚Ťi, nici pe cea a civililor. Drept r─âzbunare pentru invazia german─â din 1941 ╚Öi comportamentul nem╚Ťilor din teritoriile sovietice, acum era r├óndul ru╚Öilor s─â fac─â ravagii ├«n Germania:femeile erau violate, civilii ├«mpu╚Öca╚Ťi sumar sau r─âpi╚Ťi ╚Öi trimi╚Öi la munc─â for╚Ťat─â ├«n Uniunea Sovietic─â. De aceea, strategia de capitulare a lui D├Ânitz avea ca scop salvarea popula╚Ťiei din Germania de est ╚Öi armatele de pe acest front aduc├óndu-le ├«n zona sigur─â a influen╚Ťei anglo-americane. 

Planul lui D├Ânitz s-a desf─â╚Öurat a╚Öa cum trebuia. Controlul central exercitat asupra ├«ncheierii ostilit─â╚Ťilor pe front a f─âcut posibil─â nu doar refugierea unui num─âr mare de civili ╚Öi solda╚Ťi ├«n Vestul Germaniei, dar a permis ╚Öi o capitulare sistematic─â ╚Öi ordonat─â a for╚Ťelor armate germane, iar evacuarea trupelor din zone ocupate (Olanda, Danemarca ╚Öi Norvegia) s-a f─âcut ├«n lini╚Öte. 

Capitularea politic─â necondi╚Ťionat─â a Germaniei s-a f─âcut o lun─â mai t├órziu, pe 5 iunie 1945. Din moment ce liderii germani ÔÇô din guvern ╚Öi ├«naltul comandament armat ÔÇô se aflau deja ├«n captivitate, capitularea total─â militar─â ╚Öi politic─â a statului german a fost proclamat─â de cele patru puteri Aliate victorioase sub forma declara╚Ťiei EAC, ca ÔÇ×declara╚Ťie privind ├«nfr├óngerea Germaniei ╚Öi asumarea autorit─â╚Ťii supreme cu privire la Germania de c─âtre guvernele Marii Britanii, Statelor Unite, URSS ╚Öi Guvernul Provizoriu al Republicii FrancezeÔÇŁ. Tot atunci s-au emis declara╚Ťii privind zonele de ocupa╚Ťie ╚Öi mecanismele de control ce urmau s─â fie aplicate ├«n Germania. O analiz─â comparativ─â ├«nte documentul original EAC ╚Öi declara╚Ťia f─âcut─â ├«n final arat─â c─â toate articolele documentului original a fost preluate f─âr─â schimb─âri majore. A fost ├«ns─â inserat un preambul detaliat ╚Öi scoase sec╚Ťiunile suplimentare despre care se discutase la Ialta. 

Preambul declara╚Ťiei ├«ncepea cu aceste cuvinte: 

For╚Ťele germane terestre, pe mare ╚Öi ├«n aer au fost complet ├«nvinse ╚Öi s-au predat necondi╚Ťionat, iar Germania, care poart─â responsabilitatea pentru r─âzboi, nu mai este capabil─â s─â reziste voin╚Ťei puterilor victorioase. Capitularea necon╚Ťionat─â a Germaniei a fost astfel efectuat─â, iar Germania a devenit subiectul unor astfel de cerin╚Ťe precum sunt sau ├«i vor impuse de acum ├«nainte. Cele patru puteri victorioase ├«╚Öi asum─â prin prezenta autoritatea suprem─â asupra Germaniei, inclusiv asupra tuturor puterilor guvernului german, ├Änaltului Comandament ╚Öi oric─ârei autorit─â╚Ťi de stat, municipale sau locale. Asumarea acestei autorit─â╚Ťi ÔÇô cu scopul men╚Ťionat mai sus-╚Öi puteri nu afecteaz─â anexarea Germaniei. 

Articolul 4 al actului de capitulare militar─â a fost subiectul unei intense controverse, at├ót ├«n dezbaterea politic─â privind predarea Germaniei, c├ót ╚Öi din punct de vedere al dreptului interna╚Ťional. Alia╚Ťii nu au privit acest articol drept baza legal─â necesar─â pentru declara╚Ťia din 5 iunie, ci pur ╚Öi simplu ca un mijloc pentru rezervarea dreptului de a decreta un act al capitul─ârii din pozi╚Ťia lor de puteri victorioase. Drept consecin╚Ť─â, ei nu au declarat capitularea total─â politic─â ╚Öi militar─â ├«n baza articolului 4, care nu este de fapt men╚Ťionat ├«n declara╚Ťie, ci mai degrab─â prin virtutea dreptului lor de ├«nving─âtori:for╚Ťele armate germane nu mai erau capabile s─â reziste voin╚Ťei puterilor victorioase, prin urmare ÔÇ×capitularea necon╚Ťionat─â a Germaniei a fost astfel efectuat─âÔÇŁ.

Aceast─â capitulare total─â ├«nsemna ╚Öi dispari╚Ťia statului na╚Ťional pruso-german, a Reich-ului, de pe harta politic─â a lumii ÔÇô dar nu ╚Öi din dreptul interna╚Ťional sau constitu╚Ťional. Acest fapt, la r├óndul s─âu, a generat contoverse privind dou─â interpret─âri ale capitul─ârii totale, una a speciali╚Ötilor ├«n drept constitu╚Ťional ╚Öi interna╚Ťional, alta a istoricilor ╚Öi politologilor. Doctrina german─â dominant─â cu privire la legisla╚Ťia ├«n fapt consider─â ╚Öi ast─âzi c─â statul german ╚Öi-a p─âstrat identitatea legal─â ├«n 1945, dar pur ╚Öi simplu a renun╚Ťat la capacitatea sa de a ac╚Ťiona ca atare. Aceast─â diferen╚Ťiere teoretic─â ├«ntre capacitatea legal─â ╚Öi capacitatea de a ac╚Ťiona este str─âin─â istoriei ╚Öi politologiei, pentru care capacitatea politic─â de a lua decizii ╚Öi a le implementa este esen╚Ťial─â existen╚Ťei statului. 

Diferen╚Ťa dintre cele dou─â metode este aparent─â ├«n modul ├«n care ele privesc capitularea din 1945. Pentru c─â dreptul interna╚Ťional recunoa╚Öte doar conceptul de capitulare militar─â, nu ╚Öi politic─â, capitularea german─â este v─âzut─â doar ca eveniment militar. Altfel spus, ea este judecat─â prin prisma teoriei juridice, care nu reflect─â ├«n fapt evenimentele reale. De aceea, juri╚Ötii nu recunosc capitularea necondi╚Ťionat─â proclamat─â prin declara╚Ťia din 5 iunie;pentru juri╚Öti precum Erich Kraske sau Georg Dahm, ÔÇ×capitularea ├«n acest sens nu exist─âÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×conceptul capitul─ârii politice este necunoscut ├«n dreptul interna╚ŤionalÔÇŁ. 

Asta l-a f─âcut pe istoricul ╚Öi politologul Michael Freun s─â vorbeasc─â despre ÔÇ×fic╚Ťiunile juri╚Ötilor cu privire la existen╚Ťa ne├«ntrerupt─â a ceea ce a fost de fapt un Reich german ├«nvinsÔÇŁ. ├Än schimb, interpretarea oferit─â de istorici consider─â c─â, prin capitularea german─â, s-a pus cap─ât ╚Öi Reich-ului german. De facto, capitularea militar─â necondi╚Ťionat─â din 8 mai 1945 a lipsit Reich-ul de capacitatea sa de a ac╚Ťiona ca stat;de jure, el ╚Öi-a pierdut aceast─â capacitate prin declara╚Ťia privind capitularea total─â necondi╚Ťionat─â, militar─â ╚Öi politic─â, din 5 iunie. 

Semnifica╚Ťia istoric─â ╚Öi politic─â a acestei capitul─âri este revelat─â foarte clar ├«n cuvintele prin care Generalul de Gaulle s-a adresat adun─ârii consultative din Fran╚Ťa pe 15 mai 1945:

ÔÇ×Victoria a c─âp─âtat acelea╚Öi dimensiuni ca ╚Öi r─âzboiul. Germania, condus─â la fanatism de visul de cucerire, a purtat acest r─âzboi ÔÇô material, politic ╚Öi moral ÔÇô ca un r─âzboi total. ├Än consecin╚Ť─â, victoria trebuia s─â fie o victorie total─â. Acest lucru s-a ├«nt├ómplat. ├Än m─âsura ├«n care acesta este cazul, statul, puterea, doctrina, ├«nsu╚Öi Reich-ul german, este complet distrus.ÔÇŁ

Sursa:Reimer Hansen, Germany's Unconditional Surrender, ├«n History Today, vol.45, nr. 5, mai 1995 

coperta ww2 jpg jpeg