750 de ani de la prima atestare documentar─â Salinei Turda | FOTO jpeg

750 de ani de la prima atestare documentar─â Salinei Turda | FOTO

Salina Turda a fost atestat─â documentar ├«n anul 1271 ├«ntr-un document emis ├«n cetatea Buda, prin care regele Ungariei, ┼×tefan al V-lea, d─âruia ocna de sare de la Turda, scoas─â de sub orice autoritate regal─â sau voievodal─â, capitelului Bisericii Transilvaniei. 

Din punct de vedere institu╚Ťional, exploatarea s─ârii a fost reglementat─â de c─âtre c─âm─ârile de sare, cea mai important─â din Transilvania, fiind cea de la Turda. Aceast─â institu╚Ťie era condus─â de un comite, care datorit─â acestei func╚Ťii devine un personaj important al Transilvaniei. Casa C─âm─ârii de Sare se p─âstreaz─â ╚Öi azi, loca╚Ťia acesteia fiind cl─âdirea actualului muzeu de istorie din Turda. 

Din cei 51 de comi╚Ťi identifica╚Ťi ai Casei C─âm─ârii de Sare de la Turda, cel mai reprezentativ a fost Pog├íny Mikl├│s, care a tr─âit ├«n sec. XV. Acesta a fost unul dintre colaboratorii importan╚Ťi ai lui Iancu de Hunedoara, ├«mpreun─â cu care a participat la campaniile antiotomane din anul 1442, respectiv la b─ât─âliile de la Poarta de Fier a Transilvaniei ┼či b─ât─âlia de pe r├óul Ialomi╚Ťa. 

Foto: Facebook / Muzeul de Istorie Turda

salia 2 jpg jpeg

Situat ├«n partea de nord-est a ora╚Öului Turda, z─âc─âm├óntul de sare cu o grosime medie de 250 de metri a fost exploatat sistematic, ini╚Ťial prin lucr─âri de suprafa╚Ť─â, iar mai t├órziu ÔÇô ├«n subteran. Se presupune c─â lucr─ârile au debutat la Turda ├«n perioada ocupa╚Ťiei romane ├«n Dacia, c├ónd ora╚Öul purta denumirea latin─â de Potaissa, cea mai bun─â dovad─â ├«n acest sens fiind existen╚Ťa unor galerii de exploatare piramidale, desp─âr╚Ťite prin ├«mpletituri de nuiele, redescoperite ├«n anul 1862. ├Äncep├ónd cu Retragerea Aurelian─â din anul 271 ╚Öi p├ón─â ├«n jurul anului 1000, sigura dovad─â care ar putea atesta continuarea extrac╚Ťiei de sare o reprezint─â dezvoltarea unui cartier me╚Öte╚Öug─âresc pe Dealul Z├ónelor, popula╚Ťia local─â av├ónd cel mai probabil nevoie de aceste resurse ├«n vederea consumului intern, dar ╚Öi al unor posibile schimburi. 

Perioada de glorie a exploat─ârilor de la Turda

Dup─â o scurt─â stagnare ├«n dezvoltare, instaurarea puterii habsburgice, la ├«nceputul secolului al XVII-lea, determin─â o cre╚Ötere a tuturor ramurilor industriei extractive, c─ârora le este acordat─â o importan╚Ť─â deosebit─â. La Turda, camerele de exploatare ce utilizau procedee rudimentare sunt abandonate treptat, deschiz├óndu-se noi zone de exploatare.

Actuala salin─â ├«╚Öi are originile ├«n jurul anului 1690, c├ónd sunt s─âpate pu╚Ťurile din cupola camerei ÔÇ×TereziaÔÇŁ ╚Öi, la scurt timp, cele ale minei ÔÇ×Sf. AntonÔÇŁ, perimetru ├«n care activitatea de exploatare va continua pentru aproximativ 240 de ani. ├Än anul 1867, mineralogul Johann Fridwaldsky afirma cu privire la exploat─ârile de sare de la Turda c─â ÔÇ×aceste ocne sunt vrednice de cea mai mare admira╚Ťie ╚Öi curiozitateÔÇŁ, fiind ÔÇŁat├ót de vestite ├«nc├ót aproape c─â nu au egal ├«n ├«ntregul r─âs─âritÔÇŁ. Acela╚Öi autor face o descriere detaliat─â a sistemului ├«n care fusese construit─â ocna, a unei saline mult mai mari ╚Öi mai vechi, aflat─â ├«n conservare ├«ncep├ónd cu anul 1762 pentru a evita surparea, precum ╚Öi a procedeelor utilizate ├«n vederea exploat─ârii:ferirea z─âc─âm├óntului de infiltr─ârile de ap─â, extragerea s─ârii cu ajutorul crivacului, ac╚Ťionat prin for╚Ťa cailor, al─âturi de situa╚Ťia locuitorilor din Turda, angrena╚Ťi ├«n activit─â╚Ťile de t─âiere a s─ârii. 

Declinul activit─â╚Ťilor de exploatare a s─ârii de la Turda

Salina de la Turda resimte, ├«ncep├ónd cu anul 1840, concuren╚Ťa puternic─â exercitat─â de c─âtre salina de la Ocna Mure╚Ö, ajung├ónd s─â fie dep─â╚Öit─â de aceasta ├«n importan╚Ť─â la nivelul Transilvaniei ╚Öi devenind treptat o rezerv─â. ├Än 1862, exploatarea s─ârii ├«n pu╚Ťul Anton este sistat─â, iar transportul s─ârii c─âtre suprafa╚Ť─â devine din ce ├«n ce mai dificil, din cauza pantei abrupte. Astfel, este construit─â galeria de transport denumit─â ÔÇ×Franz JosefÔÇŁ, cu o lungime de aproape un kilometru, ce conecta intr─ârile pu╚Ťurilor din Valea S─ârat─â cu depozitele din zona Turda Nou─â. Concomitent, s-au realizat moderniz─âri ╚Öi l─ârgiri, fiind ad─âugate dou─â camere laterale: ÔÇ×RudolfÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×GhizelaÔÇŁ, asupra c─ârora se concentreaz─â extrac╚Ťia.

Intrarea în Salina Turda în anul 1931, cu un an înainte de închiderea sa. Reproducere după o carte poștală

istoric4 png png

├Än ciuda acestor eforturi de revigorare a activit─â╚Ťilor de exploatare a s─ârii, dot─ârile ├«nvechite ╚Öi tehnologia de extrac╚Ťie cu un randament sc─âzut, r─âmas─â neschimbat─â fa╚Ť─â de secolele anterioare, al─âturi de condi╚Ťiile grele de munc─â ╚Öi salariile mici, ce impuneau dese mi╚Öc─âri de protest, ╚Öi de cre╚Öterea ├«n importan╚Ť─â a z─âc─âmintelor de la Ocna Dej ╚Öi Ocna Mure╚Ö, duc la punctul culminant, reprezentat prin ├«nchiderea minei ├«n anul 1932.

Renașterea Salinei Turda

De╚Öi accesul vizitatorilor a fost permis ├«n anumite intevale din perioada comunist─â, mina nu a fost utilizat─â la adev─ârata sa valoare. Rena╚Öterea sa are loc abia ├«n anul 2008, c├ónd salina intr─â ├«ntr-un amplu proces de reamenajare, fiind reintrodus─â ├«n circuitul turistic ├«n ianuarie 2010, constituind, prin expunerea utilajelor folosite ├«n trecut la exploatarea ╚Öi transportul s─ârii, un adev─ârat muzeu al mineritului ├«n sare, dincolo de una dintre cele mai moderne baze turistice ╚Öi de tratament din Transilvania. Proiectul de reamenajare a Salinei Turda a ├«nsemnat transformarea sa ├«ntr-un parc subteran unic. 

Vezi aici GALERIE FOTO

Turda 3 jpg jpeg
Turda 2 jpg jpeg
Turda 6 jpg jpeg
Turda 1 jpg jpeg