5 maeștri olandezi ai picturii care continuă să inspire generații de artiști
În ciuda dimensiunilor sale mici, Olanda este o țară care a dat patrimoniului cultural mondial numeroase opere de artă și reprezintă un nume de referință în istoria picturii. Tablouri ale marilor maeștrii ai picturii olandeze se găsesc în cele mai prestigioase muzee din capitalele europene și impresionează de-a lungul secolelor, generații întregi de artiști și iubitori ai frumosului.
Cu siguranță, nume precum Jan Vermeer și Rembrandt Harmenszoon van Rijn sunt cunoscute lumii întregi și măiestria execuției unor tablouri continuă să emoționeze și constituie teme de studiu la cursurile facultăților de specialitate.
1. Jan Vermeer și misterul personajului tabloului „Fata cu cercel de perlă”
Tabloul lui Jan Vermeer „Fata cu cercel de perlă”, realizat în jurul anului 1665, este probabil cel mai faimos portret feminin din istoria artei, după Mona Lisa. Pe lângă celebritatea lor, cele două portrete au în comun și faptul că nu se cunoaște identitatea personajelor reprezentate. În romanul și filmul The Girl with the Pearl Earring, care se învârte în jurul celei mai cunoscute opere a lui Vermeer, se presupune că servitoarea fictivă Griet, interpretată de Scarlett Johansson, este imortalizată pe o pânză de către pictor. Alte ipoteze variază de la un model profesionist la una dintre fiicele lui Vermeer.
2. Rembrandt van Rijn și arta clar-obscurului în „Rondul de noapte”
Opera de căpătâi a pictorului baroc olandez Rembrandt van Rijn este faimoasa pânză „Rondul de noapte”. Pictura este o lucrare comandată și destinată inițial sălii de bal a breslelor de pușcași din Amsterdam. A fost expus acolo din 1642 până în 1715 și apoi a ajuns la primărie. Cu toate acestea, din cauza lipsei de spațiu, a trebuit să fie redusă la 363 × 437 cm. Aproximativ o sută de ani mai târziu, a intrat în colecția Rijksmuseum din Amsterdam, unde a fost recent restaurată, prilej cu care au fost descoperite tehnici nebănuite de lucru ale artistului.
3. Vincent van Gogh și efectele hipnotice din „Noapte înstelată”
Vincent van Gogh a creat multe picturi celebre, printre care seria cu floarea-soarelui, priveliștea din dormitorul său din Arles și autoportretele. Cea mai cunoscută, însă, este „Noaptea înstelată” din iunie 1889, una dintre cele mai frecvent reproduse picturi din lume. La acea vreme, pictorul era plin de energie și spera să atragă mulți colegi în sudul Franței, pe care îl iubea atât de mult. Singurul care s-a mutat aici a fost însă Paul Gauguin, cu care s-a și certat violent, dispută în urma căreia van Gogh și-a tăiat o parte din urechea stângă. „Noaptea înstelată” a fost finalizată în timpul șederii lui van Gogh într-un spital psihiatric din Saint-Rémy-de-Provence, unde îi era tratată căderea nervoasă. Vârtejurile cu care a descris cerul par să reflecte sufletul tulburat al pictorului.
4. Carel Fabritius – realitate și iluzie în tabloul „Sticletele”
Carel Fabritius este un faimos ucenic al lui Rembrandt, care a pictat tabloul „Sticletele” chiar în anul morții sale premature, 1654, spulberat de explozia depozitului de praf de pușcă din Delft. Tabloul, executat sub forma unui trompe-l'oeil, înfățișează un sticlete așezat pe cutia sa de hrană, de care era legat cu un lanț elegant. Sticletele era un animal de companie popular în Olanda la acea vreme și era considerat un talisman al norocului. Păsările decorative își duceau existența legate cu lanțuri de pereții exteriori ai caselor. Deoarece Fabritius a executat pictura pe un panou de lemn, este posibil ca acesta să fi fost cândva parte a unui oblon, a cărui pictură trebuia să insinueze prezența unui sticlete real.
5. Hieronymus Bosch: „Grădina deliciilor pământești”, între Rai și Iad
La sfârșitul secolului al XV-lea și începutul secolului al XVI-lea, pictorul Hieronymus Bosch era favoritul multor clienți importanți din Țările de Jos. Cea mai faimoasă lucrare a lui Bosch, „Grădina deliciilor pământești”, a fost comandată de Engelbert al II-lea, conte de Nassau-Breda, și a fost expusă în palatul său. Imaginea centrală a tripticului de stejar prezintă motivul eponim, iar în aripa stângă este reprezentată Grădina Edenului cu Adam și Eva și Hristos. Cu toate acestea, tripticul își datorează statutul de obiect de cult aripii drepte a tabloului, care înfățișează iadul: aici păcătoșii sunt supuși unor pedepse înspăimântătoare, de coșmar, de către ființe grotești.
Prin acești artiști și operele lor, pictura olandeză continuă să inspire și să impresioneze prin originalitate, tehnică și profunzime, lăsând o moștenire artistică ce transcende generațiile.
