10 obiective istorice de vizitat la malul Marii Negre jpeg

10 obiective istorice de vizitat la malul Marii Negre

Istoria tumultuoas─â a Dobrogei o face o formidabil─â resurs─â din punct de vedere turistic. Iat─â o scurt─â trecere ├«n revist─â a celor mai interesante locuri de la malul m─ârii, care v─â pot face vara mai frumoas─â ╚Öi mai instructiv─â ├«n egal─â m─âsur─â. 

Fondatorul arheologiei rom├óne╚Öti, Vasile P├órvan, ╚Öi-a dorit la Callatis ÔÇ×o rezerva╚Ťie arheologic─â ╚Öi turistic─â pentru educa╚Ťia genera╚Ťiilor viitoareÔÇŁ, iar la cetatea Histria, descoperit─â de acela╚Öi arheolog ├«n 1914, cercet─ârile continu─â f─âr─â ├«ntrerupere de atunci ╚Öi pute╚Ťi asista la ele ├«n timpul vizit─ârii ceta╚Ťii. Tot lui Vasile P├órvan ├«i dator─âm ├«nfiin╚Ťarea Muzeului de Arheologie din Constan╚Ťa sau s─âpaturile care ne-au oferit Adamclisi. Aceste obiective ╚Öi multe alte muzee sau cet─â╚Ťi din zona Dobrogei pot fi vizitate at├ót ├«n timpul sezonului turistic, c├ónd au program prelungit, c├ót ╚Öi ├«n afara acestuia. Pentru mine, vizitele cele mai reu╚Öite au fost acolo unde am avut ghid ╚Öi unde am alocat suficient timp (cel pu╚Ťin dou─â ore/obiectiv), a╚Öa c─â, pe unde ajunge╚Ťi, ├«ntreba╚Ťi dac─â au ghizi disponibili (nu sunt foarte scumpi) ╚Öi fi╚Ťi r─âbd─âtori.

1. MUZEUL DE ARHEOLOGIE ÔÇ×CALLATISÔÇŁ

Un obiectiv la care se ajunge relativ u╚Öor, ┼či care merit─â toat─â aten╚Ťia, este Muzeul de Arheologie ÔÇ×CallatisÔÇŁ. Este situat ├«n centrul Mangaliei, iar primele ├«ncerc─âri pentru a-l pune la punct sunt mai vechi de un secol. Ruinele anticului ora╚Ö Callatis au atras aten╚Ťia speciali╚Ötilor ├«nc─â de la finalul secolului al XIX-lea. ÔÇ×Mangalia ├«nceputului de secol XX era o localitate relativ mic─â, ale c─ârei cl─âdiri suprapuneau arealul ora┼čului antic. Fiecare nou─â funda┼úie, fiecare amenajare edilitar─â sau gospod─âreasc─â prilejuiau noi descoperiri de monumente ┼či obiecte rare care, ├«n cele mai multe cazuri, ├«nc─âpeau pe m├óna amatorilor de antichit─â┼úi rom├óni sau str─âiniÔÇŁ, poveste┼čte directorul actual al muzeului, cercet─âtor ┼čtiin┼úific dr. Tatiana Odobescu.

1 442 jpg jpeg

Toate obiectele de pre╚Ť, adunate la Prim─ârie. Vasile P├órvan este cel care, ├«ncep├ónd cu anul 1915, va lua primele m─âsuri practice de ordin muzeistic:ÔÇ×...am hot─âr├ót s─â se adune la Prim─âria local─â obiectele antice de pre┼ú ce se mai g─âseau ├«n localitate, le-am declarat proprietatea statului ┼či le-am dat ├«n primire domnului primar cu proces verbal ├«n regul─âÔÇŁ. Deci, chiar din anul 1915 se poate vorbi depre crearea unui nucleu muzeal la Mangalia.

Paralel cu aceast─â ac┼úiune de salvare ┼či conservare a patrimoniului arheologic, va ├«ncepe ┼či prima campanie de s─âp─âturi sistematice la Mangalia, condus─â de profesorul clujean D.M. Teodorescu (1881-1947), desemnat de V. P├órvan s─â ├«ntreprind─â sondaje ├«n zona de nord-est a cet─â┼úii. Rezultatele spectaculoase ale acestei cercet─âri, dezvelirea unei p─âr┼úi a impun─âtorului edificiu de epoc─â romano-bizantin─â au f─âcut ÔÇ×s─â se de┼čtepte interesul localnicilor pentru muzeu;unii au f─âcut dona┼úii, al┼úii ┼či-au adus obiectele antice ┼či le-au depozitat la Primarie, al─âturi de ale Statului, a┼ča c─â acuma e numai o chestie de local ┼či de mobilier pentru ca ┼či acest ora┼č s─â-┼či aib─â muzeul s─âu, menit s─â se ├«mbog─â┼úeasc─â destul de repede ┼či s─â constituie o adev─ârat─â podoab─â pentru ora┼čÔÇŁ, men┼úiona Vasile P├órvan ├«n Raportul asupra activit─â┼úii Muzeului Na┼úional de Antichit─â┼úi. 

Rezerva╚Ťie arheologic─â ╚Öi turistic─â pentru ÔÇ×educa╚Ťia genera╚Ťiilor viitoareÔÇŁ. Meritoriile eforturi ale savantului de ├«nfiin┼úare a unui muzeu ┼či de salvare a patrimoniului at├ót de bogat al anticului Callatis, care, ├«n viziunea sa, ar fi trebuit s─â devin─â o rezerva┼úie arheologic─â ┼či turistic─â, ÔÇ×carte vie pentru educa┼úia genera┼úiilor viitoareÔÇŁ, au fost continuate ├«n anii urm─âtori de un grup de profesori ┼či istorici. 

Muzeul de la Callatis a fost inaugurat abia ├«n anul 1959, iar un exponat de mare importan┼ú─â al muzeului, descoperit ├«n acela╚Öi an, este morm├óntul cu papirus, dat├ónd din secolul al IV-lea ├«.Hr. Papirusul descoperit ├«n interiorul morm├óntului a fost scris ├«n limba greac─â ╚Öi reprezint─â cel mai vechi document scos la iveal─â pe teritoriul ╚Ť─ârii noastre. ├Än interiorul morm├óntului s-a descoperit un schelet de b─ârbat. 

Timp de mai bine de 50 de ani, urma papirusului a fost pierdut─â la Moscova, unde a fost dus pentru restaurare. D-abia ├«n 2009, dr. Sorin Marcel Colesniuc, directorul Muzeului Callatis, ╚Öi dr. Ion P├óslaru au demarat cercet─ârile pentru a afla dac─â acest important artefact mai exist─â. Dup─â doi ani, papirusul a fost reg─âsit la Centrul de conservare ÔÇ×I.E. GrabarÔÇŁ din Moscova. ├Än ziua de 22 august 2011, la Mangalia, directorul Centrului de conservare ÔÇ×I.E. GrabarÔÇŁ, dr. Alexander Lesovoy, a predat oficial papirusul directorului Muzeului de Arheologie Callatis. 

papirus muzeu arheologie callatis mangalia foto gheorghe florin 128 jpg jpeg
Foto: Gheorghe Florin

Foto:Gheorghe Florin

Cele mai vechi piese expuse ├«n muzeu dateaz─â din epoca neolitic─â ┼či apar┼úin culturii Hamangia, cultur─â atestat─â ├«n spa┼úiul dobrogean ├«n urm─â cu 5500-5000 de ani. Colec┼úia muzeului con┼úine vase ceramice:pahare ┼či ce┼čti bitronconice, d─âlti┼úe de silex, topora┼če de piatr─â ┼člefuit─â, podoabe, figurine neolitice, descoperite la Mangalia ┼či Limanu. 

2. MUZEUL MARINEI MANGALIA

La c├óteva minute de mers cu ma╚Öina de Muzelul Callatis se afl─â un alt muzeu care merit─â aten╚Ťia: Muzeul Marinei Mangalia. Mai concret, muzeul este plasat la ie┼čirea din Mangalia spre 2 Mai, la ┼čosea, pe partea dreapt─â, la circa 100 m de ultima intersec┼úie de la marginea ora┼čului.

Acesta este locul perfect pentru o familie ai c─ârei membri sunt pasiona╚Ťi de artilerie sau vapoare. Pentru micu╚Ťi locul este o ├«nc├óntare, mai ales c─â pot admira ╚Öi diversele exponate care troneaz─â ├«n curte. Este un muzeu mai recent, ├«nfiin╚Ťat ├«n august 2004, ├«ntr-o cl─âdire a cazarmei dezafectate, care nu ocup─â o suprafa╚Ť─â foarte mare, dar care are o impresionant─â colec┼úie de tehnic─â de naviga┼úie ┼či obiecte de patrimoniu, ce redau fidel istoria recent─â a Marinei militare (1952-2000), pe parcursul a dou─â spa┼úii expozi┼úionale ┼či a unei biblioteci. 

muzeul marinei u2 0 jpg jpeg

├Än cadrul expozi┼úiei se g─âsesc obiecte apar┼úin├ónd colec┼úiilor de arme sub ap─â, prezentate ├«n detaliu, dar ┼či sec┼úiuni ale unor torpile ce au fost ├«n dotarea trupelor marinei Garnizoanei Mangalia. ├Än curtea din fa┼úa cl─âdirii sunt expuse piese de artilerie naval─â ┼či antiaerian─â, dominate de masivul tun de 130 m, care a apar┼úinut artileriei de coast─â.

3. CETATEA HISTRIA

Eu am avut norocul s─â vizitez Cetatea Histria ├«ntr-o excursie cu un grup de elevi, iar ghidul a fost un const─ân╚Ťean talentat ╚Öi pasionat de istorie. Imediat la intrarea ├«n complexul arheologic este muzeul acoperit, pe care nu ar trebui s─â ├«l ocoli╚Ťi. Piesele g─âzduite ├«n muzeu sunt din epoca greac─â, roman─â ╚Öi bizantin─â ╚Öi au fost descoperite la Histria ╚Öi ├«n ├«mprejurimi ÔÇô amfore, inscrip┼úii, ornamente, obiecte din sticl─â.

ÔÇ×Muzeul cet─â┼úii, care func╚Ťioneaz─â ca filial─â a Muzeului de Istorie Na╚Ťional─â ╚Öi Arheologie Constan╚Ťa, cuprinde un bogat material documentar, alc─âtuit din inscrip┼úii, elemente arhitectonice, fragmente sculpturale, ceramic─â, vase de sticl─â, monede etc. Cl─âdirea actual─â este deschis─â publicului din 1982 ╚Öi continu─â tradi╚Ťia muzeelor de sit ini╚Ťiat─â de Vasile P├órvan ├«n anul 1916. ╚śantierul dispune ╚Öi de o baz─â arheologic─â cu depozite pentru artefactele recoltate, spa╚Ťii de studiu ╚Öi prelucrare a materialului, precum ╚Öi camere ├«n care sunt caza╚Ťi arheologii ╚Öi studen╚Ťii din echipele de cercetareÔÇŁ, precizeaz─â muzeograful Irina Nastasi.

Zona natural─â unde se ├«ntinde cetatea este una spectaculoas─â, situat─â ├«n Biosfera Deltei Dun─ârii, pe malul complexului lagunar Razelm-Sinoe, ceea ce ofer─â, al─âturi de experien╚Ťa arheologic─â, ╚Öi bog─â╚Ťia unor peisaje deosebite.

ÔÇ×Rezerva╚Ťia func╚Ťioneaz─â sub administrarea Muzeului de Istorie Na╚Ťional─â ╚Öi Arheologie Constan╚Ťa. A fost cercetat─â necontenit, ├«ncep├ónd din 1914, fiind descoperite treptat, restaurate ╚Öi conservate in situ, apoi introduse ├«n circuitul de vizitare, elemente defensive ale a╚Öez─ârii, trasee stradale, edificii de cult, edificii comerciale, re╚Öedin╚Ťe, cartiere me╚Öte╚Öug─âre╚Öti etc.ÔÇŁ, potrivit reprezentan╚Ťilor muzeului const─ân╚Ťean. 

histria minac 2 0 jpg jpeg

75 de hectare. Cel mai bine conservat─â este cetatea romano-bizantin─â, ├«nchis─â de zidul de incint─â ridicat ├«n sec. III d.Hr., aflat─â ├«n dreapta aleii de intrare ├«n rezerva╚Ťia arheologic─â. A┼čezarea reprezint─â ultima perioad─â din existen╚Ťa ora╚Öului, ├«n care teritoriul ap─ârat s-a limitat la un spa╚Ťiu mult mai mic dec├ót ├«n epocile anterioare. Trec├ónd prin Poarta mare se poate admira Pia╚Ťa Mare a cet─â╚Ťii t├órzii, cu cl─âdirile oficiale, apoi zona comercial─â reprezentat─â de b─âile romane, cartierul me╚Öte╚Öug─âresc, basilica episcopal─â, cartierul de est (Domus), situat pe malul lacului, format din insule cu edificii laice ┼či religioase, zona sacr─â cu templul Afroditei, al lui Zeus ╚Öi probabil al lui Apollo. 

├Än st├ónga aleii se ├«ntinde partea roman─â timpurie a cet─â╚Ťii, l─âsat─â ├«n afara spa╚Ťiului fortificat odat─â cu construirea zidului de incint─â romano-bizantin ╚Öi acoperit─â mai t├órziu de necropola corespunz─âtoare a╚Öez─ârii. Aici poate fi vizitat un al doilea complex de b─âi romane.

Un moment important în istoria contemporană a Histriei este reprezentat de includerea sitului în Lista Patrimoniului European. Întreg arealul se întinde pe 75 de hectare.

Accesul la Histria se face pe DN 2A (p├ón─â la Ovidiu), DN 22 (p├ón─â la Tariverde), DJ 22A (la cetate). 

4. MUZEUL DE ISTORIE NA╚ÜIONAL─é ╚śI ARHEOLOGIE CONSTAN╚ÜA

O vizit─â la Constan╚Ťa ar trebui s─â includ─â ╚Öi vizitarea acestui muzeu, cu o istorie de peste o sut─â de ani, mai ales c─â ├«n aceast─â var─â g─âzduie╚Öte ╚Öi dou─â expozi╚Ťii periodice inedite:ÔÇ×Aurul ┼či argintul antic al Rom├ónieiÔÇŁ ╚Öi ÔÇ×Rembrandt ÔÇô Apogeul Artei GravuriiÔÇŁ. 

Actul de ├«nfiin╚Ťare al acestui muzeu se leag─â tot de arheologul Vasile P├órvan. Dup─â R─âzboiul de Independen╚Ť─â (1877-1878), lucr─ârile de extindere a ora╚Öului Constan╚Ťa au dus la descoperirea unor ├«nsemnate vestigii ceramice, statuare, epigrafice, numismatice etc., toate atest├ónd locul anticului Tomis ├«n istoria veche a ┼ú─ârii. Constatarea c─â multe piese antice intrau ├«n colec┼úii particulare ┼či alc─âtuiau material de specul─â a trezit ├«ngrijorarea edililor, care s-au g├óndit la un muzeu de arheologie. 

Piesele str├ónse de-a lungul timpului au fost ad─âpostite ├«n diverse cl─âdiri, ├«ns─â actul de na╚Ötere al muzeului a fost posibil ├«n anul 1911, c├ónd arheologul Vasile P├órvan ├«nainteaz─â un raport Ministerului Cultelor ┼či Instruc╚Ťiunii Publice, ├«n care pune din nou problema ├«nfiin╚Ť─ârii unui muzeu la Constan╚Ťa. Ordinul Ministerului, seria B, nr. 73245/27 octombrie 1911, este favorabil. Astfel, Raportul lui Vasile P├órvan ┼či Ordinul Ministerului sunt considerate ÔÇô de la aceast─â dat─â ÔÇô actele de ├«nfiin╚Ťare ale Muzeului de Antichit─â┼úi din Constan╚Ťa.

fortuna cu pontos dscn5983 0 jpg jpeg

┼×arpele Glykon ┼či Fortuna cu Pontos. De┼či amenajat ├«n 1928, muzeul ├«┼či va deschide por╚Ťile abia ├«n 1930, iar din vara anului 1935, c├ónd a ├«nceput clasificarea pe epoci istorice, a devenit o institu┼úie organizat─â pe criterii ╚Ötiin╚Ťifice. Cre┼čterea permanent─â a colec╚Ťiilor prin dona┼úii, achizi┼úii, s─âp─âturi de salvare sau cercet─âri organizate ÔÇô la Histria, Capidava, Adamclisi, Constan╚Ťa ÔÇô a ridicat problema insuficien╚Ťei spa╚Ťiului. ├Än timpul celui de-Al Doilea R─âzboi Mondial, muzeul ╚Öi-a ├«ncetat temporar activitatea. Pe 22 septembrie 1957 s-a inaugurat, par┼úial, muzeul ├«n noul s─âu sediu. Prilejul pentru o alt─â etap─â a vie┼úii institu┼úiei l-a oferit s─ârb─âtoarea Centenarului Independen╚Ťei:pentru noua tematic─â, care avea s─â conduc─â ┼či la schimbarea numelui institu╚Ťiei, s-a oferit toat─â cl─âdirea Prim─âriei, ea ├«ns─â┼či monument istoric.

Pe 25 decembrie 1977 s-a inaugurat Muzeul de Istorie Na┼úional─â ┼či Arheologie Constan╚Ťa. Spa╚Ťiul expozi╚Ťional ocup─â trei nivele:parter, etajul I ┼či etajul II. La parter sunt amenajate dou─â s─âli de tezaur;etajul I cuprinde, cronologic, istoria veche ┼či medieval─â a Dobrogei;la etajul II continu─â istoria modern─â ┼či, de asemenea, sunt amenajate c├óteva expozi┼úii tematice. Sala Tezaur este cea mai valoroas─â pentru c─â ├«n ea sunt expuse cele 24 de piese sculpturale descoperite la 1 aprilie 1962:13 statui ╚Öi statuete, 10 basoreliefuri ╚Öi un mic altar f─âr─â decor sau inscrip╚Ťie. Pe l├óng─â piese sunt expuse ╚Öi fotografiile realizate ├«n momentul descoperirii. Piesele de rezisten╚Ť─â sunt ╚Öarpele Glykon (sculptur─â lucrat─â ├«ntr-un singur bloc de marmur─â) ╚Öi grupul statuar Fortuna cu Pontos.

5. EDIFICIUL ROMAN CU MOZAIC

La 100 de metri de Muzeul de Arheologie, ├«n Pia┼úa Ovidiu nr. 12, se afl─â ÔÇ×Edificiul cu mozaicÔÇŁ, descoperit ├«n timpul lucr─ârilor de construc┼úie a unor blocuri de locuin┼úe pe faleza de sud-vest a ora┼čului, ├«n 1959, potrivit Irinei Nastasi, muzeograf la Muzeul de Istorie Na╚Ťional─â ╚Öi Arheologie Constan╚Ťa. ├Än momentul descoperirii, lucr─ârile au fost sistate ╚Öi s-a ├«nceput cercetarea sistematic─â a zonei ├«n campanii arheologice succesive. Cl─âdirea monumental─â a fost construit─â la ├«nceputul secolului al IV-lea d.Hr., ├«n vremea ├«mp─âratului Constantin cel Mare, pe trei terase s─âpate ├«n faleza ├«nalt─â. 

a white dove the only zoomorphic motive preserved on this mosaic floor jpg jpeg

Edificiul a func╚Ťionat, cu c├óteva modific─âri ale func╚Ťionalit─â╚Ťii ╚Öi ale aspectului general, p├ón─â spre sf├ór╚Öitul secolului al VI-lea d.Hr., c├ónd ┼či-a ├«ncetat existen┼úa, cel mai probabil ├«n urma unui cataclism ce a provocat pr─âbu┼čirea ├«nc─âperilor boltite. Marele ansamblu de terase cu mozaic situat ├«n zona portului antic relev─â ast─âzi miilor de vizitatori o imagine sugestiv─â a intensei vie┼úi economice, sociale ┼či comerciale ce se desf─â┼čura odat─â ├«n hotarele anticului Tomis.

6. COMPLEXUL MUZEAL DE LA ADAMCLISI (TROPAEUM TRAIANI)

Pe ┼čoseaua na┼úional─â Constan┼úa-Ostrov se poate ajunge ├«ntr-un punct de un deosebit interes arheologic, ┼či de o mare valoare istoric─â ├«n ceea ce prive┼čte ├«nceputul form─ârii poporului rom├ón:localitatea Adamclisi. Monumentul, muzeul ┼či cetatea de aici reprezint─â unul din cele mai mari complexe arheologice ┼či muzeistice din Rom├ónia, potrivit muzeografului Irina Nastasi.

Primele cercet─âri arheologice au fost efectuate la Cetatea Adamclisi-Tropaeum Traiani de c─âtre Grigore Tocilescu ├«n anii 1891-1909, pentru ca ┼čtafeta s─â fie preluat─â de c─âtre marele arheolog ┼či istoric Vasile P├órvan ├«ncep├ónd cu anul 1911. Cetatea de la Adamclisi a fost construit─â de ├«mp─âratul Traian pentru familiile veteranilor care au participat la r─âzboaiele dacice (┼či este considerat─â drept cea mai mare a┼čezare civil─â roman─â de pe teritoriul Dobrogei). La ├«nceputul secolului IV d.Hr., cetatea a fost reconstruit─â de c─âtre ├«mp─âratul Constantin cel Mare, ├«n urma distrugerilor provocate de go┼úi. 

adamclisi 22 jpg jpeg

Al doilea element component al complexului este Monumentul triumfal, care constituie unul dintre cele mai ├«nsemnate monumente de art─â provincial─â roman─â, nu numai de pe teritoriul Rom├óniei, dar ┼či de pe toat─â ├«ntinderea vechii lumi romane imperiale. El a fost construit ├«ntre anii 106-109. Pe acela┼či platou, la doar c├óteva sute de metri de monument (250 m vest-nord-vest), se afl─â altarul funerar dedicat celor aproximativ 3.800 de solda┼úi romani c─âzu┼úi pe c├ómpul de lupt─â.

Ultima component─â a complexului este reprezentat─â de Muzeul Adamclisi. Conceput─â ca un lapidarium, cl─âdirea extrem de spa┼úioas─â a muzeului cuprinde numeroase vestigii arheologice descoperite ├«n cetatea Tropaeum Traiani, la monument (piesele originale) ┼či ├«n vecin─âtatea imediat─â sau mai ├«ndep─ârtat─â. ├Än principal, exponatele sunt constituite din colec┼úiile ceramice, piese de arhitectur─â, podoabe ┼či accesorii vestimentare etc.

7. NOVIODUNUM (ISACCEA) ╚śI CRIPTA MARTIRILOR CRE╚śTINI

Cetatea Noviodunum este situat─â ├«n punctul ÔÇ×Pontonul VechiÔÇŁ, la aproximativ 2 km de ora╚Öul Isaccea, pe un promontoriu, ├«n apropierea unuia dintre cele mai importante vaduri ale Dun─ârii. Men╚Ťionat─â de autori antici ╚Öi bizantini, ├«n surse cartografice ╚Öi ├«n relat─ârile unor c─âl─âtori medievali, Noviodunum a jucat un important rol strategic ╚Öi economic la Dun─ârea de Jos. Detalii, pe www.noviodunum.ro .

poza noviodunum7 jpg jpeg

La mic─â distan┼ú─â de cetate, se afl─â un alt obiectiv pe care ├«l pute╚Ťi vizita: Cripta Martirilor Cre╚Ötini. Situat ├«n partea de nord-est a satului Niculi╚Ťel (Tulcea), pe strada Muzeului nr. 1, monumentul este constituit dintr-o bazilic─â ridicat─â la sf├ór╚Öitul sec. al IV-lea. ├Än zona central─â a absidei, sub pavimentul altarului, se afl─â o cript─â martiric─â monumental─â. Complet ├«ngropat─â, construc┼úia etajat─â a criptei a permis ad─âpostirea a dou─â grupuri de martiri:un grup de patru, ├«n partea superioar─â a martyrion-ului, ╚Öi un grup de doi, la nivelul inferior. 

├Än decembrie 2015 s-a finalizat proiectul de reabilitare ┼či modernizare a monumentului paleocre┼čtin, iar investi┼úia s-a ridicat la peste 11 milioane de lei, bani proveni┼úi de la Uniunea European─â. 

8. Argamum ÔÇô Orgame (Jurilovca)

Cetatea romano-bizantin─â (secolele V-VI d.Hr.) se ├«ntinde pe dou─â hectare ╚Öi este suprapus─â peste locuiri coloniale grece┼čti din secolul al VII-lea ├«.Hr. 

argamum  jurilovca 0 jpg jpeg

Cum ajunge╚Ťi la Argamum? Cetatea este localizat─â pe malul complexului Razelm-Sinoe, la 20 de kilometri de bra╚Ťul Sf├óntul Gheorghe, la 40 de kilometri la nord de Cetatea Histria ╚Öi la 7 kilometri de comuna Jurilovca (jude╚Ťul Tulcea). Accesul se face prin Jurilovca, de unde trebuie s─â urma╚Ťi indicatoare. De 8 ani este drum asfaltat p├ón─â la cetate, iar zona natural─â este una extrem de frumoas─â. 

Cetatea a fost fondat─â de coloni┼čtii greci veni┼úi din Asia Mic─â prin secolul VII ├«.Hr. Mult timp s-a crezut c─â cea mai veche a┼čezare de pe teritoriul Rom├óniei este Histria, ├«ns─â fost g─âsit un complex funerar din secolul VII ├«nainte de Hristos la situl arheologic de la Capul Dolo┼čman, aflat la mic─â distan╚Ť─â de Argamum. S-a stabilit c─â o persoan─â de vaz─â a fost ├«nmorm├óntat─â aici, cu cel pu┼úin 20-30 de ani ├«nainte de fondarea Histriei. Detalii, pe www.argamum.freeservers.com 

9.Capidava (Topalu)

Cetatea romano-bizantin─â situat─â pe malul Dun─ârii este, de asemenea, o zon─â excelent─â din punct de vedere al peisajului natural ╚Öi reprezint─â una dintre cet─â╚Ťile cu cea mai mare notorietate pentru frontiera rom├ón─â a Dun─ârii de Jos. 

cetatea capidava sapaturi arheologice situri istorie ruine ld 9538 0 jpg jpeg

Cum se ajunge? Satul Capidava se gaseste pe malul dobrogean ├«nalt al Dun─ârii, la jum─âtatea distan╚Ťei ├«ntre drumurile na╚Ťionale 2A (E 60) (Constan╚Ťa-H├ór╚Öova-Slobozia-Urziceni-Bucure╚Öti) ╚Öi 3A ÔÇô A2 ÔÇô 22C (autostrada Bucure╚Öti-Cernavod─â, continuat─â apoi cu 22C ├«nspre Constan┼úa). La intrarea ├«n satul Capidava, pe terasa ├«nalt─â a Dunarii, apar zidurile cet─â╚Ťii romane ╚Öi bizantine, ridicate pe un masiv de calcar. Detalii, pe http://www.capidava.ro .

10. Enisala

Cetate bizantin─â ╚Öi apoi genovez─â, Enisala este p─âstrat─â relativ bine ╚Öi ofer─â, de asemenea, un peisaj natural spectaculos. Accesul ├«n localitatea Enisala se face pe drumurile jude┼úene DJ 222 Tulcea-Enisala-Ceamurlia de Jos ┼či DJ 223A Enisala-Babadag.

cetatea enisala 2 0 jpg jpeg

Cetatea a fost construit─â cu scop militar, defensiv ┼či de supraveghere de la ├«n─âl╚Ťime a drumurilor de pe uscat ╚Öi mai ales de pe ap─â ├«ntr-o perioad─â ├«n care gurile Cernet ╚Öi Dunav─â╚Ť nu erau ├«nc─â blocate, iar actualul lac Razim era ├«nc─â golf al M─ârii Negre. A fost ridicat─â de puterea imperial─â bizantin─â ╚Öi de cea comercial─â genovez─â la finalul secolului al XIII-lea. 

├Än timpul lui Mircea cel B─âtr├ón, cetatea a trecut ├«n st─âp├ónirea ┼ó─ârii Rom├óne┼čti, fiind inclus─â ├«n sistemul defensiv. La sf├ór┼čitul domniei acestuia, este cucerit─â de Imperiul Otoman. Cetatea s-a ruinat ├«n urm─âtoarele veacuri, ├«ns─â abandonarea ei de c─âtre turci a f─âcut ca, ├«n timpul r─âzboaielor ruso-otomane, Enisala s─â fie singura care a sc─âpat f─âr─â a fi demolat─â, astfel ├«nc├ót a r─âmas singura cetate medieval─â din Dobrogea. Detalii, pe www.cetateaenisala.ro .

Edi╚Ťia estival─â a revistei Historia Digital porne╚Öte ├«n c─âutarea vacan╚Ťelor pierdute. Ne oprim ├«n Marsilia, Provence, Ravenna, Murano, Avignon, Strasbourg, Matera, Plovdiv, Sofia, Atena, Basel, Edinburgh, Amsterdam, Saint-Tropez, Paris ╚Öi ├«n multe alte locuri ├«nc─ârcate de istorie. Revista Historia Digital este disponibil─â pe platforma paydemic.com.

Cump─âr─â Acum

coperta calatorii jpg jpeg