10 lucruri pe care nu le ╚Ötia╚Ťi despre Zidul Berlinului jpeg

10 lucruri pe care nu le ╚Ötia╚Ťi despre Zidul Berlinului

­čôü R─âzboiul Rece
Autor: Redac╚Ťia

Zidul Berlinului a fost unul dintre cele mai puternice simboluri ale R─âzboiului Rece, dar ╚Öi cea mai clar─â dovad─â a separ─ârii celor dou─â lumi, cea comunist─â ╚Öi cea democratic─â. Ridicat peste noapte ├«n august 1961, Zidul Berlinului a desp─âr╚Ťit familii ╚Öi prieteni, a ├«mpins oameni la gestui disperate ╚Öi, ├«n 28 de ani de existen╚Ť─â, a dus la moartea a peste 100 de oameni. Ast─âzi, la 25 de ani la c─âderea Zidului, doar vechile genera╚Ťii ├«╚Öi mai aduc aminte de ce a ├«nsemnat el. Pentru genera╚Ťia t├ón─âr─â, el r─âm├óne fie un subiect necunoscut, r─ât─âcit prin manualele de istorie, fie ceva despre care nu cunosc prea multe. S─â afl─âm, a╚Öadar, 10 lucruri despre Zidul Berlinului.  

# 1 Zidul Berlinului a fost ridicat la 15 ani dup─â izbucnirea R─âzboiului Rece

Dup─â apari╚Ťia celor dou─â Germanii, cea federal─â, zis─â de vest, ╚Öi cea democrat─â, zis─â de est, peste dou─â milioane de germani din zona comunist─â au plecat spre Occident. Acest exod masiv din anii 1949-1961 (cu p├ón─â la 1000 de refugia╚Ťi zilnic, apogeu atins ├«n vara lui 1961) i-a f─âcut pe comuni╚Öti s─â caute o solu╚Ťie pentru prevenirea depopul─ârii statului. Solu╚Ťia? Ridicarea unui zid ├«n mijlocul capitalei germane, pe unde plecau cei mai mul╚Ťi dintre refugia╚Ťi. ├Än diminea╚Ťa zilei de 13 august 1961, locuitorii din Berlin s-au trezit ├«n ora╚Öul lor ap─âruse un ╚Öantier:autorit─â╚Ťile comuniste ├«ncepuser─â s─â instaleze un gard de s├órm─â ghimpat─â ├«ntre partea de Est ╚Öi cea de Vest a ora╚Öului. Zidul de beton a fost construit ├«n urm─âtoarele luni. 

#2 Zidul Berlinului a c─âzut... din gre╚Öeal─â  

├Än noaptea de 9 noiembrie 1989, la o conferin╚Ť─â de pres─â, G├╝nter Schabowski, membru al Politburo, a anun╚Ťat c─â restric╚Ťiile privind vizele de c─âl─âtorie vor fi eliminate. Era o ├«ncercare de a calma spiritele agitate, ├«n condi╚Ťiile ├«n care se prefigura deja c─âderea regimurilor comuniste (precedentul fusese deja stabilit prin schimb─ârile politice din Polonia ╚Öi Ungaria). ├Äntrebat din ce moment va intra ├«n vigoare aceast─â m─âsur─â, el a r─âspuns:ÔÇ×Imediat, f─âr─â ├«nt├órziere.ÔÇŁ De fapt, autorit─â╚Ťile comuniste nu aveau nicio inten╚Ťie s─â ridice imediat acele restric╚Ťii. Planul era de a anun╚Ťa m─âsura ├«n ziua urm─âtoare, iar ├«n realitate, procedeul de aplicare pentru viz─â r─âm├ónea oricum ├«ndelungat ╚Öi complicat. R─âspunsul lui Shabowski s-a r─âsp├óndit ├«ns─â repede, iar ├«n cur├ónd mii de oameni, de-o parte ╚Öi de alta a zidului, s-au adunat ├«n apropierea punctelor de trecere a frontierei. Harald J├Ąger, ofi╚Ťer de gard─â la punctul de frontier─â din Bornholmer Strasse, s-a trezit ├«n fa╚Ťa unui num─âr mare de oameni care doreau s─â treac─â grani╚Ťa. ├Än lipsa unor instruc╚Ťiuni clare, a luat decizia de a ridica bariera ╚Öi de a-i l─âsa pe oameni s─â treac─â. 

#3 Au existat de fapt dou─â ziduri

Bariera care separa Berlinul de Vest de cel de Est consta din dou─â ziduri de beton, ├«ntre care se afla o a╚Öa-zis─â ÔÇ×zon─â a mor╚ŤiiÔÇŁ de aproximativ 150m p─âzit─â de solda╚Ťi ├«narma╚Ťi cu mitraliere. Zidul Berlinului a ├«nceput ca un gard de s├órm─â ghimpat─â, transformat p├ón─â ├«n 1975 ├«ntr-un sistem complex de baricade ╚Öi capcane, cu 155 km de zid, 127.5 km de gard electric, 302 turnuri de paz─â, 20 de bunc─âre ╚Öi 11.000 de solda╚Ťi ├«ns─ârcina╚Ťi cu p─âzirea lui. 

#4 Cel pu╚Ťin 140 de oameni au murit ├«ncerc├ónd s─â treac─â grani╚Ťa dintre Est ╚Öi Vest

Cite╚Öte ╚Öi Moartea la Zidul Berlinului 

ewarmjc png png

Potrivit estim─ârilor oficiale, 138 de persoane au murit ├«mpu╚Öcate sau au suferit accidente fatale ├«n ├«ncercarea de a trece zidul. Prima persoan─â care a murit din cauza zidului a fost Ida Siekmann:├«n ziua de 22 august 1961, ea a ├«ncercat s─â sar─â de la geamul balconului ei care d─âdea spre o strad─â aflat─â, teoretic, ├«n zona Berlinului de Vest. 

#5 Din cei 10.000 de oameni care au ├«ncercat s─â scape din Germania de Est, peste 5000 au reu╚Öit trec├ónd peste sau sub Zidul Berlinului 

Bariera dintre cele dou─â zone ale ora╚Öului nu i-a descurajat pe germani. Mii de oameni au ├«ncercat s─â treac─â zidul ╚Öi au conceput metode care mai de care mai inventive. Spre exemplu, acrobatul Horst Klein s-a folosit de un cablu electric vechi, care nu mai era ├«n uz, ╚Öi a mers pe el, la o ├«n─âl╚Ťime considerabil─â, p├ón─â ce a trecut oficial grani╚Ťa. Pe m─âsur─â ce m─âsurile de securitate din jurul zidului s-au intensificat, ╚Öi oamenii au devenit mai inventivi:au ap─ârut ma╚Öinile cu compartimente secrete, tunelurile sau documentele false. 

Cite╚Öte ╚Öi Libertatea de la cap─âtul tunelului:povestea unei evad─âri curajoase din Berlinul de Est

#6 Demolarea oficial─â a zidului a ├«nceput pe 13 iunie 1990 

Data oficial─â a c─âderii Zidului este 9 noiembrie 1989, ├«ns─â demolarea lui nu a ├«nceput dec├ót ├«n iunie 1990. ├Än acele ╚Öapte luni, controlul la grani╚Ť─â ├«nc─â exista, dar nu mai era la fel de strict ca ├«nainte. Toate punctele de trecere a frontierei au fost desfiin╚Ťate la 1 iulie 1990, iar ├«n luna octombrie a aceluia╚Öi an, Germania a redevenit o singur─â ╚Ťar─â. 

Galerie foto ZIDUL BERLINULUI-O istorie în imagini

#7 ├Än Germania de Est, zidul era numit ÔÇ×Pav─âza de protec╚Ťie antifascist─âÔÇŁ. ├Än Germania de Vest, i se spunea ÔÇ×Zidul Ru╚ÖiniiÔÇŁ

Autorit─â╚Ťile est-germane au sus╚Ťinut c─â zidul era menit s─â-i protejeze pe cet─â╚Ťeni de fasci╚Ötii occidentali ╚Öi de spioni. La c├óteva s─âpt─âm├óni dup─â ridicarea zidului, Walter Ulbricht declara c─â s-au sigilat fisurile prin care puteau p─âtrunde cei mai r─âi inamici ai poporului german. Willy Brandt, ├«n schimb, la acel moment primar al Berlinului de Vest (╚Öi viitor cancelar al Germaniei), a spus despre noua grani╚Ť─â c─â este un Zid al Ru╚Öinii.

#8 Partea de vest a Zidului era acoperit─â de graffitti-uri, spre deosebire de cealalt─â, care a r─âmas mereu gri.

Acest fapt se explic─â prin prezen╚Ťa for╚Ťelor armate din partea est-german─â a Zidului, care nu permiteau nim─ânui s─â se apropie de el. 

berlinermauer11111 jpg jpeg

#9 Zidul Berlinului a servit drept ghen─â a vest-berlinezilor 

Berlinii din Vest obișnuiau să-și arunce vechiturile peste zid ca modalitatea cea mai simplă de a scăpa de lucrurile nedorite din casă.

#10 Cioc─ânitorile de Zid

La doar c├óteva ore dup─â c─âderea zidului ╚Öi ├«n lunile ce vor urma, mii de oameni ÔÇô cunoscu╚Ťi drept Mauerspechte, cioc─ânitori de zid ÔÇô au folosit ciocane pentru a lua c├óte o p─ârtici─â din Zidul Berlinului ca suvernir, devenite acum suveniruri pentru turi╚Öti.