Otto cel Mare

Calendar 7 august: 936 - Otto cel Mare a fost încoronat rege al germanilor în catedrala din Aachen, fosta capitală a lui Carol cel Mare

­čôü Calendar
Autor: Redac╚Ťia

936 - Otto cel Mare a fost încoronat rege al germanilor în catedrala din Aachen, fosta capitală a lui Carol cel Mare.

├Änc─â din clipa ├«n care ╚Öi-a succedat tat─âl la tron, ├«n anul 936, Otto p─ârea hot─âr├ót s─â defineasc─â imaginea monarhului medieval ideal. Dup─â ce succesiunea sa la tron a fost recunoscut─â de nobilii germani, a fost ├«ncoronat de c─âtre episcopul de Mainz. Ceremonia a avut loc la Aachen, ├«n vechea capel─â a lui Carol cel Mare, subliniind astfel importan╚Ťa tradi╚Ťiilor cre╚Ötine ╚Öi france. Ulterior, Otto a acordat o importan╚Ť─â deosebit─â episcopilor din regatul s─âu. Nu doar c─â i-a numit ├«n func╚Ťii importante ├«n stat, dar le-a acordat un rol esen╚Ťial ├«n politica sa estic─â (Drang nach Osten), ca ╚Öi misionari.

Cea mai mare realizare a sa a avut loc ├«n anul 962, c├ónd papa Ioan XII l-a ├«ncoronat ├Ämp─ârat al Sf├óntului Imperiu Romano-German, ├«n bazilica Sf. Petru de la Roma, readuc├ónd la via╚Ť─â vechiul titlu imperial ce avea s─â fie purtat, de atunci ├«nainte (╚Öi p├ón─â ├«n epoca modern─â) de monarhii germani.

├Äns─â B─ât─âlia de la Lechfeld, din 955, ├«n care Otto i-a ├«nvins definitv pe maghiarii care ├«ncercau s─â ├«nainteze c─âtre Europa Occidental─â, a fost cea care i-a consolidat reputa╚Ťia de strateg militar de geniu.

Amenin╚Ťarea hoardelor barbare din Est a fost, mult─â vreme, sursa co╚Ömarurilor Europei Occidentale, ├«nc─â din ultimele zile ale Romei Imperiale. Din nord veneau Vikingii, din sud Maurii, iar din Est c─âl─âre╚Ťii nomazi huni ╚Öi avari. Maghiarii au fost penultima manifestare a acestei ÔÇ×terori esticeÔÇŁ (urma╚Ťi, aproape trei secole mai t├órziu, de mongoli), ap─âr├ónd pentru prima oar─â la grani╚Ťele germane ├«n anii 860-870, dup─â ce se stabiliser─â ├«n c├ómpia Panoniei. De la sf├ór╚Öitul secolului al IX-lea, raidurilor lor au f─âcut ravagii ├«n Europa Central─â, iar maghiarii au ajuns s─â fie cunoscu╚Ťi pentru brutalitatea atacurilor lor.

Scopul maghiarilor nu era de a cuceri teritorii, ci de a aduna c├ót mai mult─â prad─â. Atacau regiuni cu grani╚Ťe slab p─âzite, lu├ónd prin surprindere diverse a╚Öez─âri, ╚Öi plecau doar cu ceea ce putea fi purtat pe spinarea cailor. Evitau s─â fie atra╚Öi ├«n lupte deschise ╚Öi pentru mul╚Ťi ani au profitat de sistemele defensive slabe din Saxonia, Thuringia ╚Öi Bavaria. Unul din cele mai devastatoare atacuri a avut loc ├«n anul 924, c├ónd maghiarii au traversat Bavaria, au trecut Rinul ╚Öi regiunea Alsacia-Lorena ╚Öi au ajuns p├ón─â ├«n teritoriile franceze.

├Än timpul acestei campanii, tat─âl lui Otto, Henric I, l-a capturat pe fiul unei c─âpetenii maghiare ╚Öi a putut negocia un armisti╚Ťiu:├«n schimbul unui tribut, maghiarii se angajau s─â nu mai atace Europa Central─â ╚Öi de Vest timp de nou─â ani. Apoi, Henric s-a folosit de aceast─â perioad─â de pace pentru a-╚Öi ├«nt├óri sistemul de ap─ârare, reu╚Öind ├«n acela╚Öi timp s─â negocieze o alian╚Ť─â cu al╚Ťi nobili germani. Crearea unei noi centuri de fortifica╚Ťi ╚Öi a unei for╚Ťe de ap─ârare formate dintr-o cavalerie puternic─â l-au ├«ncurajat pe Henric, acum mai ├«ncrez─âtor ├«n propriile for╚Ťe, s─â refuze plata tributului ├«n 932. Gestul s─âu a fost urmat de o nou─â invazie maghiar─â ├«n 933 ╚Öi de o victorie ├«n nordul Thuringiei, maghiarii fiind intimida╚Ťi de cavaleria german─â.

Din acel moment, raidurile maghiare nu au mai fost la fel de puternice, dar Otto ├«nc─â se confrunta cu atacuri periodice ├«n Franconia ╚Öi Suabia. ├Än acela╚Öi timp, maghiarii ├«ncepuser─â s─â vad─â ├«n germani o posibil─â amenin╚Ťare la adresa teritoriilor lor. Astfel, campaniile maghiare din 954-955 pot fi considerate o ultim─â ├«ncercare de intimidare a inamicilor occidentali.

Maghiarii au profitat de o revoltă organizată de fiul și ginerele lui Otto, iar în 954, maghiarii au reușit să traverseze toată Germania, ajungând până în Aquitania franceză, în timp ce Otto era distras de luptele cu nobilii din regatul său.

Campania din anul 954, ├«n termeni de teritorii traversate, ar putea fi considerat─â un exemplu al pericolului reprezentat de maghiari. De fapt, ea a ar─âtat c─â acest tip de raiduri erau din ce ├«n ce mai ineficiente. ├Äntr-adev─âr, maghiarii reu╚Öeau s─â acumuleze multe pr─âzi atac├ónd sate ╚Öi or─â╚Öele slab ap─ârate, dar ├«n momentul ├«n care li se opunea rezisten╚Ť─â ├«n a╚Öez─ârile fortificate, ei erau for╚Ťa╚Ťi s─â renun╚Ťe.

Cu lec╚Ťia ├«nv─â╚Ťat─â, c├ónd campania a fost reluat─â ├«n 955, maghiarii str├ónseser─â o armat─â de 50.000 de oameni (format─â, ├«n general, din ╚Ť─ârani). Au invadat Bavaria ╚Öi au ├«nceput asediul ora╚Öului Augsburg. Estim├ónd c─â armata lui Otto era deja sl─âbit─â de pe urma luptelor interne, maghiarii sperau s─â-l prind─â ├«ntr-o ambuscad─â ├«n timp ce armata sa venea ├«n ajutorul ora╚Öului Augsburg sau, eventual, s─â-l atrag─â ├«ntr-o b─ât─âlie pe c├ómpiile din jurul r├óului Lech. Aici, maghiarii inten╚Ťionau s─â se foloseasc─â de vechea tactic─â de a ataca, de la distan╚Ť─â, cu arca╚Öi, pentru a-╚Öi sl─âbi adversarul.

Confrunta╚Ťi cu amenin╚Ťarea maghiar─â, nobilii din spa╚Ťiul german ÔÇô inclusiv cei ce se r─âsculaser─â cu un an ├«nainte ÔÇô s-au unit ├«n jurul lui Otto, pentru a pune cap─ât, definitiv, amenin╚Ť─ârii barbnare. Astfel, Otto i-a putut confrunta pe maghiari ├«n fruntea unei armate de aproape 10.000 de cavaleri, veni╚Ťi din Bavaria, Suabia, Boemia, Franconia, Lorena ╚Ö.a.

Confruntarea final─â a avut loc pe 10 august 955, iar Otto a ob╚Ťinut o victorie total─â. A fost proclamat Imperatorpe c├ómpul de b─ât─âlie, dup─â vechea tradi╚Ťie roman─â. ├Än urm─âtorii ani, Otto avea s─â devin─â protectorul papalit─â╚Ťii ╚Öi, practic, cel mai puternic om din Europa la acea vreme. C├ót despre maghiari, ei nu s-au mai ├«ntors niciodat─â ├«n teritoriile germane, abandon├óndu-╚Öi ulterior cultura nomad─â. S-au stabilit ├«n cele din urm─â ├«n teritoriile din C├ómpia Panoniei, cre├ónd Regatul Ungariei, ╚Öi s-au convertit la cre╚Ötinism.

1560 - S-a născut contesa maghiară Elisabeta Báthory (d. 1614).

Elisabeta Báthory a ucis sute de femei tinere jpeg
Elisabeta Báthory

1782 - George Washington a ├«nfiin╚Ťat Insigna de Merit Militar, destinat─â decor─ârii solda╚Ťilor r─âni╚Ťi pe c├ómpul de lupt─â, decora╚Ťie devenit─â ulterior Inima Purpurie.

1876 - S-a n─âscut dansatoarea olandez─â Margaretha Geertruida Zelle, cunoscut─â sub numele de scen─â Mata Hari (d. 1917).

1864 - A fost ├«nfiin╚Ťat─â Prim─âria municipiului Bucure╚Öti. Primul primar ales a fost Barbu Vl─âdoianu.

1908 - ├Än Austria a fost descoperit─â statueta din calcar ÔÇ×Venus din WillendorfÔÇŁ, dat├ónd din Paleoliticul superior (circa 25.000 ├«.Hr. - 22.000 ├«.Hr.).

1914 - Armata german─â a ocupat ora┼čul Liege, ├«n timpul Primului R─âzboi Mondial.

1940 - A fost ├«ncheiat acordul dintre Churchill ╚Öi De Gaulle privind organizarea For╚Ťelor Franceze Libere.

1940 - Germania nazist─â a anexat Alsacia-Lorena.

1941 - A murit scriitorul indian Rabindranath Tagore, laureat al Premiului Nobel (n. 1861).

1942 - A început Bătălia de la Guadalcanal, prima ofensivă militară americană a celui de-al Doilea Război Mondial, în Insulele Solomon.

1943 - A început Bătălia de la Smolensk, o ofensivă majoră a Armatei Roșii în vestul Rusiei, finalizată în octombrie cu o victorie decisivă sovietică.

1998 - Atentatele cu bombe de la ambasadele americane din Nairobi (Kenya) ╚Öi Dar es Salaam (Tanzania). 257 de persoane (din care 12 americani) ╚Öi-au pierdut via╚Ťa ├«n atentate.