Calendar 26 noiembrie: 1917   A fost semnat Armisti╚Ťiul de la Foc┼čani, dintre Rom├ónia ╚Öi Puterile Centrale jpeg

Calendar 26 noiembrie: 1917 - A fost semnat Armisti╚Ťiul de la Foc┼čani, dintre Rom├ónia ╚Öi Puterile Centrale

­čôü Calendar
Autor: Redac╚Ťia

1504 - A murit regina Isabela a Castiliei ╚Öi Leonului. Isabela ╚Öi so╚Ťul s─âu, Ferdinand al II-lea de Aragon, au pus bazele unific─ârii Spaniei. ├Än timpul domniei lor a fost finalizat─â Reconquista, prin cucerirea Granadei. De asemenea, ei au sponsorizat expedi╚Ťia lui Cristofor Columb spre Lumea Nou─â (n. 1451).


La Rendicion de Granada   Pradilla jpg jpeg

1832 - La New York, a fost pus ├«n func╚Ťiune primul tramvai din lume.

1909 - La Teatrul Na╚Ťional din Bucure╚Öti, a avut loc premiera piesei ÔÇ×ViforulÔÇŁ de Barbu ╚śtef─ânescu Delavrancea.

1909 - S-a născut dramaturgul și eseistul Eugen Ionescu (d. 1994).

1917 - A fost semnat Armisti╚Ťiul de la Foc┼čani, dintre Rom├ónia ╚Öi Puterile Centrale, ca urmare a condi╚Ťiilor militare intervenite ├«n urma armisti╚Ťiului ruso-german de la Brest-Litovsk.

Speran┼úele rom├ónilor ┼či ale generalului Berthelot de men┼úinere a statu-quo-ului de pe front pe parcursul iernii 1917-1918 au fost spulberate atunci c├ónd puterea a fost preluat─â, la Petrograd, de c─âtre Lenin ÔÇô ┼či de ordinul acestuia, din 21 noiembrie, ca armatele ruse┼čti s─â ├«ncheie armisti┼úiul. ┼×cerbacev, av├ónd sus┼úinerea mini┼čtrilor Antantei ┼či a Rom├óniei, a respins ordinul lui Lenin. Inten┼úia lui era s─â continue r─âzboiul sub autoritatea, extrem de ├«ndoielnic─â, a fragilei Republici Ucrainene. Dar majoritatea solda┼úilor ru┼či, afla┼úi sub influen┼úa bol┼čevic─â, au urmat instruc┼úiunile lui Lenin de a crea armisti┼úii locale ad-hoc.

Moment-cheie: armisti┼úiul de la Brest-Litovsk 

Cel mai important factor politic ┼či militar care a silit guvernul rom├ón s─â accepte suspendarea ostilit─â┼úilor a fost armisti┼úiul de la Brest-Litovsk, ├«ncheiat ├«n ziua de 22 noiembrie/5 decembrie 1917. Cu doar o zi ├«nainte, la 4 decembrie, pentru a p─âstra c├ót de c├ót controlul, ┼×cerbacev fusese s─â solicite lui Mackensen ┼či arhiducelui Josef o ├«nt├ólnire la Foc┼čani, pentru a discuta despre un armisti┼úiu pe frontul rom├ónesc. ├Än ziua semn─ârii armisti┼úiului de la Brest-Litovsk, Dmitri Grigorievici ┼×cerbacev a comunicat Regelui Ferdinand ┼či prim-ministrului Ion I.C. Br─âtianu hot─âr├órea sa. Decizia generalului, luat─â f─âr─â o consultare prealabil─â a alia┼úilor rom├óni, punea armata noastr─â ├«n fa┼úa unui fapt ├«mplinit de o extrem─â gravitate.

Deciden┼úii rom├óni se g─âseau astfel ├«n fa┼úa unei dileme teribile. Continuarea luptei pe cont propriu ducea la dezastru: armata rom├ón─â fie ar fi fost prins─â ├«ntr-un ÔÇ×triunghi al mor┼úiiÔÇŁ ├«n Moldova, fie ar fi fost obligat─â s─â se retrag─â ├«n Rusia devenit─â regim bol┼čevic. Pe de alt─â parte, un armisti┼úiu ar fi dus inevitabil la o pace separat─â, iar premierul francez Georges Clemenceau avertizase deja c─â o astfel de solu┼úie urma s─â pun─â ├«n pericol obiectivele de r─âzboi ale Rom├óniei; Clemenceau ├«i m─ârturisise totu┼či reprezentantului rom├ón la Paris, Victor Antonescu, c─â ÔÇ×soarta Rom├óniei ├«i stoarce lacrimiÔÇŁ, cu toate c─â nu era un politician care s─â se ├«nduio┼čeze prea u┼čor.

De altfel, ├«ntr-un amplu memoriu ├«naintat alia┼úilor, Ion I. C. Br─âtianu analiza cu realism starea de izolare ├«n care se g─âsea Rom├ónia ca urmare a ie┼čirii separate din r─âzboi a Rusiei, nu numai pe plan militar (dezorganizarea frontului, imposibilitatea pentru armata rom├ón─â de a prelua ap─ârarea tuturor sectoarelor), dar ┼či prin anularea tuturor leg─âturilor ei cu alia┼úii, ce se f─âceau exclusiv pe teritoriul rus, inclusiv interzicerea posibilit─â┼úilor de aprovizionare cu alimente ┼či muni┼úii, de folosire a rezervelor aflate ├«n diferite baze de aprovizionare organizate la est de Prut. Prim-ministrul demonstra astfel c─â Rom├ónia se g─âsea ├«n fa┼úa pericolului iminent al ocup─ârii ei de Puterile Centrale dac─â nu va accepta formula unui armisti┼úiu. Br─âtianu ad─âuga ┼či c─â, ├«ntr-o atare ipotez─â, nu va surveni nicio modificare a inten┼úiilor Rom├óniei ┼či a raporturilor ei cu alia┼úii, a┼ča cum fuseser─â precizate ├«n tratatul ┼či conven┼úia din august 1916, rezerv├óndu-┼či dreptul de a re├«ncepe lupta armat─â de ├«ndat─â ce condi┼úiile externe i-o vor permite.

├Än cele din urm─â, cabinetul rom├ón l-a autorizat pe generalul Prezan s─â trimit─â delega┼úi la Foc┼čani. ├Äntrunit sub pre┼čedin┼úia Regelui Ferdinand, Cabinetul de Mini┼čtri a decis ├«n unanimitate c─â ÔÇ×armisti┼úiul este impus de un caz de for┼ú─â major─â ┼či c─â el va avea un caracter pur militarÔÇŁ. Pentru a sublinia natura strict militar─â a tratativelor ┼či pentru a nu-l implica pe Rege, comanda suprem─â a armatei a fost transferat─â generalului Prezan.

Cum era de a┼čteptat, Puterile Centrale au r─âspuns cu ner─âbdare cererii de armisti┼úiu. Forma final─â a documentului a fost semnat─â la 26 noiembrie/9 decembrie 1918.

Efectele armisti╚Ťiului 

Cum era de a┼čteptat, armisti┼úiul a exacerbat dorin┼úa de pace. Comandamentul rom├ón era preocupat de impactul armisti┼úiului asupra propriilor solda┼úi, mai ales c─â echipele de propagand─â ale inamicului fraternizau cu solda┼úii care primeau pachete ┼či manifeste care incitau deseori la dezertare sau revolt─â. De aceea s-au creat echipe de contrapropagand─â, cu ├«ndemnuri patriotice ┼či religioase, care ├«ncercau s─â explice trupei semnifica┼úia ├«ncheierii armisti┼úiului.

De┼či armata rom├ón─â nu a fost cuprins─â de ÔÇ×febraÔÇŁ p─âcii, pe m─âsur─â ce armisti┼úiul s-a prelungit moralul a avut de suferit. Adun─ârile, chiar ┼či al unui num─âr redus de solda┼úi, au fost interzise, ca ┼či ÔÇ×discu┼úiile despre situa┼úia ├«n care ne afl─âmÔÇŁ, cei prin┼či ├«ntr-o asemenea situa┼úie fiind pasibili de trimiterea ├«n fa┼úa Cur┼úii Mar┼úiale. Fiecare companie aflat─â ├«n tran┼čee avea un ofi┼úer supraveghetor. Se pare c─â m─âsurile adoptate de autorit─â┼úile militare rom├óne au dat roade, de vreme ce, ├«ntr-un raport datat 29 decembrie 1917, un ofi┼úer austriac se pl├óngea c─â ÔÇ×din cauza aplic─ârii stricte a armisti┼úiului de la Foc┼čani ┼či a disciplinei invaribil stricte a trupelor rom├óne, propaganda n-a putut realiza nicun progresÔÇŁ. De┼či dezert─ârile erau pu┼úine, fraternizarea trupelor nu a putut fi evitat─â ÔÇô istoricul Gheorghe Br─âtianu descrie astfel vizita pe care a f─âcut-o al─âturi de un camarad ├«n liniile inamice ├«n apropiere de Cire┼čoaia, ├«n decembrie 1917.

1922 - Howard Carter și Lord Carnarvon au intrat pentru prima data în mormântul faraonului Tutankhamon.


Tutankamon jpg jpeg

1939 - S-a n─âscut c├ónt─ârea╚Ťa american─â Tina Turner.


1940 - Asasinatele de la Jilava: Legionarii au ├«mpu╚Öcat 64 de fo╚Öti demnitari ai regimului carlist, precum ╚Öi ofi┼úeri de poli┼úie ┼či jandarmi, subofi┼úeri ┼či func┼úionari care luaser─â parte la reprimarea Mi┼čc─ârii Legionare. 

1942 - La New York, a avut loc premiera filmului ÔÇ×CasablancaÔÇŁ.


1949 - S-a născut Ivan Patzaichin, multiplu campion olimpic și mondial la caiac-canoe.

2003 - A avut loc ultimul zbor al avionului Concorde.