Calendar 24 martie: 1999   NATO a început bombardarea Iugoslaviei, fără acordul consiliului ONU jpeg

Calendar 24 martie: 1999 - NATO a început bombardarea Iugoslaviei, fără acordul consiliului ONU

­čôü Calendar
Autor: Redac╚Ťia

809 - A murit califul Harun al-Rashid, cel important reprezentant al dinastiei Abbasizilor (n. 763).

1562 - Diaconul Coresi a ├«nceput, la Bra┼čov, tip─ârirea unui Tetraevanghel slavon. Lucrarea f─âcea parte dintr-o serie mai ampl─â, de peste 15 volume.

1603 - Iacob al VI-lea al Scoţiei a devenit regele Iacob I al Angliei, după moartea reginei Elisabeta I (n. 1533)

1714 - Domnitorul Constantin Br├óncoveanu a fost mazilit, ├«n urma conflictului cu boierii Cantacuzini. Fiul stolnicului Constantin Cantacuzino, ┼×tefan, a c─âp─âtat domnia ╚Ü─ârii Rom├óne╚Öti.

1818 - Gheorghe Laz─âr a fost numit ÔÇ×dasc─âl" de aritmetic─â, geometrie ┼či geografie la ┼×coala de la ÔÇ×Sf├óntul Sava", unde a inaugurat cursurile ├«n limba rom├ón─â.

1874 - S-a n─âscut faimosul iluzionist american Harry Houdini (Erich Weiss pe numele real), celebru ├«n pentru abilitatea cu care reu┼čea s─â evadeze din spa┼úii ├«nchise (d. 1926).


Harry Houdini jpg jpeg

1882 - Medicul ┼či microbiologul german Robert Koch a anun┼úat descoperirea bacteriei responsabile pentru tuberculoz─â (mycobacterium tuberculosis).

1905 - A murit scriitorul francez Jules Verne, p─ârintele romanului SF (n. 1828).

1965 - Chivu Stoica a devenit pre┼čedinte al Consiliului de Stat al Rom├óniei, ├«n urma decesului lui Gheorghe Gheorghiu-Dej.

1973 - Trupa rock Pink Floyd a lansat albumul ÔÇ×Dark Side of the MoonÔÇŁ.


1976 - A murit feldmare┼čalul britanic Bernard Law Montgomery, unul dintre principalii comandan┼úi militari britanici din timpul celui de-Al Doilea R─âzboi Mondial.

1999 - Operaţiunea Forţele Aliate: NATO a început bombardarea Iugoslaviei, fără acordul consiliului ONU.

La 24 martie 1999, dup─â escaladarea conflictelor etnice ├«n provincia Kosovo, NATO a declan┼čat atacuri aeriene asupra Iugoslaviei, viz├ónd pozi┼úiile militare s├órbe din provincie. Aflat─â ├«n inima regatului Serbiei ├«n evul mediu, provincia a fost cucerit─â de turcii otomani ├«n 1389, dup─â ├«nfr├óngerea Serbiei ├«n b─ât─âlia de pe C├ómpia Mierlei (Kosovo Polje). ├Än 1913, c├ónd Kosovo a revenit Serbiei, etnicii albanezi deveniser─â majoritari, iar sub conducerea lui Tito, ├«ncep├ónd cu anul 1974 regiunea a beneficiat de o autonomie extins─â.

Politica de limitare a autonomiei, dus─â de Slobodan Milosevici, a dus la escaladarea conflictelor interetnice, ├«ndeosebi ├«ntre Armata de Eliberare din Kosovo ┼či poli┼úia s├órb─â, care s-a transformat ├«n 1999 ├«ntr-un conflict deschis. La 18 martie 1999, negocierile de pace de la Paris au e┼čuat, dup─â ce delega┼úia s├órb─â a refuzat s─â semneze un acord prin care s─â recunoasc─â autonomia regiunii Kosovo ┼či trimiterea de trupe NATO pentru men┼úinerea acordului. Dou─â zile mai t├órziu armata s├órb─â declan┼ča o ofensiv─â pe scar─â larg─â ├«n regiune, iar la 24 martie NATO ├«ncepea bombardamentele aeriene.

├Än afara pozi┼úiilor militare ale armatei s├órbe, campania aerian─â a vizat cl─âdiri guvernamentale ┼či infrastructura pentru a destabiliza regimul Milosevici. Opera┼úiunile aeriene au fost suspendate la 11 iunie 1999, c├ónd Serbia a acceptat un acord de pace care prevedea retragerea for┼úelor s├órbe din provincie ┼či ├«nlocuirea lor cu trupe NATO de men┼úinere a p─âcii. Cu excep┼úia a doi pilo┼úi americani deceda┼úi ├«n timpul unei misiuni de antrenament ├«n Albania, nu au existat alte pierderi de vie┼úi omene┼čti ├«n timpul celor 78 de zile ale opera┼úiunii. Au existat ┼či incidente nefericite care au dus la moartea unor refugia┼úi albanezi, membri ai Armatei de Eliberare din Kosovo ┼či civili albanezi.

Cel mai controversat incident a fost bombardarea ambasadei Chinei din Belgrad, la 7 mai 1999, care a dus la moartea a trei jurnali┼čti chinezi ┼či a declan┼čat o criz─â ├«n rela┼úiile bilaterale chinezo-americane.
La 12 iunie, for┼úele NATO au p─âtruns ├«n Kosovo din Macedonia;├«n aceea┼či zi, trupe ruse au debarcat ├«n Pristina, capitala regiunii Kosovo, for┼ú├ónd Alian┼úa Nord-Atlantic─â s─â accepte o ocupare comun─â a provinciei. Milosevici a fost r─âsturnat de la putere ├«n octombrie 2000 ┼či a decedat la 11 martie 2006, ├«ntr-o ├«nchisoare olandez─â, cu pu┼úin ├«nainte ca procesul ├«n care era acuzat de crime ├«mpotriva umanit─â┼úii s─â se ├«ncheie.

Rela┼úia dintre Rom├ónia ┼či Alian┼úa Nord-Atlantic─â se g─âsea ├«n acel moment ├«n plin─â evolu┼úie. La summit-ul NATO de la Madrid din iulie 1997, ├«n cadrul c─âruia Republica Ceh─â, Ungaria ┼či Polonia au primit invita┼úia de a se al─âtura Alian┼úei, comunicatul final confirma continuarea procesului de l─ârgire, textul nominaliz├ónd Rom├ónia printre statele candidate. Dup─â ce ├«n octombrie 1998, Parlamentul a aprobat cererea NATO ca avioanele Alian┼úei s─â poat─â utiliza spa┼úiul aerian al ┼ú─ârii noastre pentru posibile opera┼úiuni militare ├«mpotriva Iugoslaviei, numai ├«n situa┼úii excep┼úionale ┼či de urgen┼ú─â, la 18 aprilie 1999 NATO solicita deschiderea spa┼úiului aerian pentru avioanele sale. La 20 aprilie, Consiliul Suprem de Ap─ârare a ┼ó─ârii ┼či Guvernul Rom├óniei au dat curs acestei solicit─âri, iar la 22 aprilie Parlamentul acorda, la r├óndul s─âu, autoriza┼úia de folosire a spa┼úiului aerian.

Sprijinul acordat Alian┼úei a reprezentat un moment important ├«n evolu┼úia rela┼úiilor NATO-Rom├ónia;├«ntre 23-25 aprilie 1999 s-a desf─â┼čurat summit-ul NATO de la Washington, ├«n cadrul c─âruia a fost prezentat Membership Action Plan, care a pus bazele unui mecanism de preg─âtire ┼či evaluare individual─â a ┼ú─ârilor candidate, unul dintre pa┼čii importan┼úi ai Rom├óniei pe drumul spre integrarea ├«n Alian┼ú─â.

2013 - A murit aviatoarea Mariana Dr─âgescu, membr─â a Escadrilei Albe (n. 1912)