Calendar 21 iulie: 1969 - Neil Armstrong și Edwin „Buzz” Aldrin au devenit primii oameni care au pășit pe Lună

356 î.Hr. - Templul zeiței Artemis din Efes, una dintre cele șapte minuni ale lumii antice, a fost incendiat de un anume Herostratus.

285 - Dioclețian l-a numit pe Maximian ca Caesar și co-conducător.

1718 - A fost semnat Tratatul de la Passarowitz, prin care Imperiul Otoman a cedat Austriei Banatul, Oltenia, nordul Serbiei și al Bosniei.

1821 - S-a născut poetul Vasile Alecsandri (d. 1890).

1861 - La București, pe scena Teatrului cel Mare (ulterior Teatrul Național), a avut loc prima reprezentație a piesei „Hamlet”, de William Shakespeare, avându-l în rolul principal pe Mihail Pascaly, primul actor român care l-a întruchipat pe Hamlet.

1861 - Prima mare bătălie a Războiului Civil American (Bătălia de pe Bull Run) s-a încheiat cu victoria armatei confederate.

1899 - S-a născut scriitorul american Ernest Hemingway, laureat al Premiului Nobel (d. 1961).

1906 - Alfred Dreyfus a fost reintegrat în armata franceză cu gradul de căpitan.

1907 - A murit pictorul Nicolae Grigorescu (n. 1838).

1914 - Consiliul de Coroană de la Sinaia a proclamat neutralitatea României în Primul Război Mondial (3 august s.n.).

1917 - Aleksandr Kerenski a devenit primul ministru al Rusiei.

1919 - A murit generalul Eremia Grigorescu, comandantul trupelor române în bătălia de la Mărășești (n. 1863).

1941 - Primul bombardament al aviației germane asupra Moscovei.

1944 - Ofițerul german Claus von Stauffenberg, conducătorul complotului din 20 iulie împotriva lui Hitler, a fost executat (n. 1907)

1969 - La aproape 7 ore după ce modul lunar a aselenizat, astronauții americani Neil Armstrong și Edwin „Buzz” Aldrin au devenit primii oameni care au pășit pe Lună, în timpul misiunii Apollo 11 (20 iulie în America de Nord).

Peste cinci sute de milioane de oameni l-au văzut pe Neil Armstrong la televizor când a făcut pasul pe Lună şi a spus: “Un pas mic pentru om, un salt uriaş pentru umanitate”.

Neil Armstrong s-a născut în Wapakoneta, Ohio, la data de 5 august 1930. Mama sa era de origine scoţiană-irlandeză, iar tatăl său, de origine germană.

În anul 1953 s-a înrolat pe celebra staţie navală Pensacola, tot atunci este trimis ca pilot în războiul din Korea. Într-o misiune de luptă este atacat de la sol şi rănit. Neputând să aterizeze în siguranţă a fost nevoit să se catapulteze pentru a-şi salva viaţa. Aterizează în ocean, dar echipele de salvare nu reuşesc să-l salveze din cauza vântului puternic. După mai bine de o zi de plutire în derivă reuseşte să ajună la mal, unde este salvat de un pluton de soldaţi americani.

După război devine pilot de teste pentru aviaţia americană. În anul 1960 se înscrie în programul de pregatire al NASA. Dupa mai mulţi ani de instructaj Armstrong primeşte si prima misiune:Gemini 5. Urmează alte două proiecte la care participă Gemini 8, şi Gemini 11.

Contextul mondial arăta în anii ‘50 cât de necesară era o schimbare pentru SUA în lupta pentru supremaţia spaţiului cosmic cu URSS. Uniunea Sovietică ajunsese deja în spaţiu. În 1957 a lansat primul satelit artificial, având mărimea unei mingi de plajă. La patru ani după surpriza Sputnik I, din 1957, cosmonautul Iuri Gagarin a devenit primul om care a ajuns în spaţiu.

Gemini 11 a fost ultima misiune în spaţiu înainte de celebra Apollo 11, cu aterizarea pe Luna.

La 16 iulie, echipajul format din Neil Armstrong (comandant), Edwin Buzz Aldrin (pilotul modulului lunar Eagle) şi Michael Collins (pilotul modulului de serviciu) şi-a început misiunea. Apollo 11. Cei trei astronauţi s-au instalat în faţa modulului de comandă Columbia al navetei ataşată rachetei lansatoare Saturn V şi au pornit la drum.

Racheta de 111 metri lungime a fost lansată de la Centrul Spaţial Kennedy din Florida. După patru zile, la ora 20:18 GMT, Aldrin a confirmat că modulul lunar Eagle se desprinsese de Columbia şi ajunsese pe Lună. Într-o zonă denumită Marea Liniştii. Colegul Michael Collins rămăsese pe Colmbia, zburând pe orbita Lunii.

La 20 iulie, ora 02:50 GMT, Neil Armstrong a ieşit din modul pe o scară care s-a dovedit prea scurtă. A trebuit să sară pentru a ajunge pe solul lunar, pe care l-a atins la ora 02:56 GMT.

„Este un pas mic pentru om, dar un salt gigant pentru omenire", a spus comandantul. După aproximativ 20 de minute, a coborât şi Aldrin. În două ore, 36 de minute şi 21 de secunde, astronauţii au strâns circa 22 de kilograme de roci pe care le-au adus pe Pământ. Dar nu au uitat să lase acolo, drept amintire, un drapel american şi o placă de oţel cu un mesaj de pace, semnat de preşedintele Richard Nixon. Şeful statului a avut grijă ca, după confirmarea aselenizării, să intre în direct, de la Casa Albă, cu astronauţii.

La 24 iulie, după opt zile de misiune (195 de ore, 18 minute şi 35 de secunde), echipajul s-a întors pe Terra. Au trecut 40 de ani de când astronautul Neil Armstrong a îndeplinit visul oricărui om al Planetei. Primul pas pe Lună a permis SUA să se impună în faţa URSS în cursa spaţială. America anilor '60 înţelesese destul de bine ambiţiile politice ale Washingtonului.