Calendar 21 februarie: 1916   A început Bătălia de la Verdun, cea mai distrugătoare luptă din Primul Război Mondial jpeg

Calendar 21 februarie: 1916 - A început Bătălia de la Verdun, cea mai distrugătoare luptă din Primul Război Mondial

­čôü Calendar
Autor: Redac╚Ťia

1431 - A început procesul Ioanei d'Arc.

1848 - A ap─ârut, la Londra, Manifestul Partidului Comunist, redactat de Karl Marx ┼či Friedrich Engels.

1907 - A intrat în vigoare Legea pentru organizarea Marinei Comerciale.

1916 - A ├«nceput B─ât─âlia de la Verdun, cea mai distrug─âtoare lupt─â din Primul R─âzboi Mondial, soldat─â cu aproximativ un milion de victime; sÔÇôa ├«ncheiat prin respingerea definitiv─â, de c─âtre armata francez─â, a atacurilor germane, la 18 decembrie 1916.


Battle of Verdun map png png

B─ât─âlia de la Verdun (21 februarie ÔÇô 18/20 decembrie 1916) a fost cea mai lung─â b─ât─âlie a Marelui R─âzboi, precum ╚Öi una dintre cele mai s├óngeroase, bilan╚Ťul ei num─âr├ónd aproape un milion de victime. Din acest motiv, B.H. Liddell Hart, autorul celei mai cunoscute istorii militare ale Primului R─âzboi Mondial, avea s─â compare b─ât─âlia de la Verdun cu o ma╚Öin─â de tocat.

Masacrul de la Verdun ├«╚Öi are originile ├«ntr-o strategie dezvoltat─â de Erich von Falkenhayn, ╚Öeful Statului Major german ├«n perioada 1914-1916. Dup─â ce ├«nceputul r─âzboiului dovedise c─â victoria rapid─â la care sperase toat─â lumea nu putea fi ob╚Ťinut─â, Falkenhayn a argumentat (├«ntr-o scrisoare trimis─â Kaiserului Wilhelm II ├«n decembrie 1915) c─â Germania poate c├ó╚Ötiga r─âzboiul dac─â:

1) se concentrează pe lupta pe Frontul de Vest în locul Frontului de Est;

2) Fran╚Ťa este ├«nvins─â ├«ntr-o mare b─ât─âlie prin care s─â-╚Öi epuizeze for╚Ťele (oblig├ónd implicit Marea Britanie s─â accepte un armisti╚Ťiu). Generalul german a propus Verdunul ca loc al acestei mari b─ât─âlii ├«mpotriva francezilor datorit─â importan╚Ťei sale simbolice.

Fort─ârea╚Ť─â cu rol minor ├«n prima parte a r─âzboiului, Verdunul ├«╚Öi p─âstrase, ├«n mintea solda╚Ťilor ╚Öi a poporului francez, o importan╚Ť─â psihologic─â c─âci fusese ultima fortifica╚Ťie cucerit─â de prusaci ├«n r─âzboiul din 1870-1871. Era, deci, un simbol al rezisten╚Ťei, iar Falkenhayn ╚Ötia acest lucru, motiv pentru care a propus un lung asediu al Verdunului care s─â solicite p├ón─â la epuizare armata francez─â.

Ofensiva german─â a ├«nceput pe 21 februarie 1916. De la ├«nceput, atacul de la Verdun nu era menit s─â asigure nem╚Ťilor o victorie rapid─â, ci s─â se transforme ├«ntr-o ├«ndelungat─â lupt─â de uzur─â. Ceea ce conducerea armatei germane nu s-a a╚Öteptat s─â se ├«nt├ómple a fost ca ei s─â piard─â la fel de mul╚Ťi solda╚Ťi ca inamicul. ÔÇ×VinovatulÔÇŁ pentru acest lucru a fost Philippe P├ętain, ├«ns─ârcinat cu ap─ârarea fort─âre╚Ťei. Pe de o parte, numirea lui P├ętain i-a avantajat pe germani, c─âci acesta era decis s─â lupte p├ón─â la cap─ât;pe de alt─â parte, strategia sa avea s─â se dovedeasc─â victorioas─â, el reu╚Öind, ├«n cele din urm─â, s─â-i ├«nving─â pe germani. P├ętain a realizat c─â ap─ârarea fort─âre╚Ťei de la Verdun avea s─â cear─â numeroase sacrificii umane din partea solda╚Ťilor, dar prin reg├óndirea strategiei de artilerie a armatei franceze, el a pricinuit inamicului pierderi cel pu╚Ťin la fel de grele ca cele proprii.

Astfel, germanii i-au subestimat pe francezi, c─âci ÔÇô indiferent de pierderile suferite la Verdun ÔÇô armata francez─â nu a fost adus─â la marginea pr─âpastiei, a╚Öa cum sperase Falkenhayn. ├Än plus, ├«nceputul b─ât─âliei de pe Somme, prin care britanicii au ├«ncercat s─â elibereze presiunea de la Verdun, a supralicitat puterea german─â. ├Än cele din urm─â, ├«n decembrie 1916, dup─â nou─â luni de lupt─â, nem╚Ťii au trebuit s─â se dea b─âtu╚Ťi, c─âci Paul von Hindenburg, care ├«l ├«nlocuise ├«ntre timp pe Falkenhayn ├«n func╚Ťia de ╚śef al Statului Major, ╚Öi-a dat seama c─â nu mai are sens s─â urmeze strategia e╚Öuat─â a predecesorului s─âu.

De╚Öi s-a ├«ncheiat, oficial, cu o victorie francez─â, b─ât─âlia de la Verdun n-a adus p─âr╚Ťii ├«nving─âtoare niciun avantaj strategic important. Singurul efect a fost de a epuiza at├ót for╚Ťele germane, c├ót ╚Öi cele franceze, ale c─âror pierderi s-au ridicat la cifre de necrezut:aproximativ 550.000 pentru francezi ╚Öi 430.000 pentru germani (estim─ârile difer─â, pornind de la circa 710.000 ╚Öi merg├ónd p├ón─â la un maxim de 980.000).

1941 - C.I.C. Br─âtianu, pre┼čedintele PNL, a recomandat, printrÔÇôo scrisoare, generalului Antonescu s─â nu angajeze Rom├ónia exclusiv de partea Germaniei.

1941 - Ordonan┼úa guvernului maghiar nr. 1440/1941 a anulat ├«n Transilvania de NÔÇôE, ocupat─â de Ungaria horthyst─â prin Dictatul de la Viena, reforma agrar─â rom├óneasc─â din 1921. S-au anulat, ├«n acela┼či timp, ┼či toate achizi┼úiile f─âcute de rom├óni ├«n perioada 1918ÔÇô1940

1947 - A fost inventat aparatul de fotografiat la minut de către Edwin Herbert Land, în New York.

1947 - Consiliul de Mini┼čtri a hot─âr├ót proclamarea lui Iosif V. Stalin cet─â┼úean de onoare al Rom├óniei.

1960 - Liderul cubanez Fidel Castro a naţionalizat toate firmele în Cuba.

1972 - Richard Nixon a devenit primul pre┼čedinte american care a vizitat China.

1974 - A fost adoptat─â o nou─â constitu┼úie a Iugoslaviei. Provinciile autonome Kosovo ┼či Voivodina au primit drepturi republicane. Iosip Broz Tito a fost ales pre┼čedinte al Iugoslaviei pe via┼ú─â.