Calendar 20 martie: 1890   Otto von Bismarck a fost demis din func╚Ťia de cancelar de kaiserul Wilhelm al II lea jpeg

Calendar 20 martie: 1890 - Otto von Bismarck a fost demis din func╚Ťia de cancelar de kaiserul Wilhelm al II-lea

­čôü Calendar
Autor: Redac╚Ťia

43 î.Hr. - S-a născut poetul latin Ovidiu (d. 17).

235 - Maximin Tracul a fost proclamat împărat. A fost primul străin care a ocupat tronul roman.

1727 - A murit fizicianul englez Isaac Newton (n. 1643).

1815 - Napoleon a intrat în Paris, după ce a evadat de pe insula Elba. A început domnia celor 100 de zile.

1820 - La Hu┼či, s-a n─âscut Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Unite ┼či al statului na┼úional Rom├ónia (d. 1873).

1828 - S-a n─âscut dramaturgul norvegian Henrik Ibsen, considerat p─ârintele teatrului modern european (d. 1906).

1831 - S-a n─âscut pictorul Theodor Aman, ├«ntemeietorul primelor ┼čcoli rom├óne┼čti de arte frumoase at├ót la Ia┼či c├ót ┼či la Bucure┼čti (d. 1891).


Theodor Aman   Primul atelier al pictorului la Paris jpg jpeg

1848 - Revolu╚Ťia de la 1848 ├«n Germania: Regele Ludwig I al Bavariei a abdicat.

1852 - A fost publicat─â "Coliba unchiului Tom" de Harriet Beecher Stowe.

1886 - S-a născut poetul, prozatorul, memorialistul și publicistul George Topîrceanu (d. 1937).

1890 - Otto von Bismarck a fost demis din func╚Ťia de cancelar de kaiserul Wilhelm al II-lea.

Wilhelm al II-lea a fost cel care l-a eliminat de pe scena politic─â pe Otto von Bismarck, prelu├ónd astfel fr├óiele politicii externe germane v─âzut─â de el ├«n sensul expansionismului colonial de care Germania avea at├óta nevoie. ├Än acela╚Öi timp, Wilhelm s-a dovedit un lider militar ineficient pe timp de r─âzboi (comanda de iureera a generalilor germani care nu ╚Ťineau cont de guvernul civil), el va pierde suportul armatei ╚Öi va fi nevoit s─â abdice ├«n noiembrie 1918.

Rela╚Ťiile lui Wilhelm cu Otto von Bismarck nu au fost reci de la ├«nceput. Cancelarul de Fier a ├«ncercat s─â-l apropie pe Wilhelm, s─â-i cucereasc─â ├«ncredere pentru a-i enerva pe p─ârin╚Ťii s─âi care erau deranja╚Ťi de politica ╚Öi influen╚Ťa imens─â pe care o avea Cancelarul. ├Än acest fel, Bismarck c─âuta s─â-╚Öi men╚Ťin─â puterea politic─â, dar pe de alt─â parte, Wilhelm va c─âdea victim─â a acestor ma╚Öina╚Ťiuni ale lui Bismarck, ajung├ónd s─â-╚Öi urasc─â mama, consider├ónd c─â neamul englez este de vin─â pentru moartea tat─âlui s─âu ╚Öi pentru dizabilitatea sa. De altfel, nici prin╚Ťesa Victoria nu a fost foarte apropiat─â de fiul s─âu din cauza acestui defect, consider├ónd ca ob├ór╚Öia sa nobil─â nu trebuie ├«ntinat─â cu reprezentan╚Ťi diformi, iar acest lucru a cauzat o lips─â total─â de sentiment matern din partea sa. Antisentimentalismul Victoriei fa╚Ť─â de propriul copil nu va fi uitat de Wilhelm, acesta av├ónt rela╚Ťii din ce ├«n ce mai reci cu p─ârin╚Ťii s─âi ╚Öi chiar vederi politice potrivnice familiei sale ÔÇô tat─âl s─âu fiind un cunoscut avocat al liberalismului. ├Än acest context se va produce apropierea dintre Bismarck ╚Öi Wilhelm.

├Än 1881, pe 27 februarie, Wilhelm se c─âs─âtore╚Öte cu prin╚Ťesa Augusta Victoria de Schleswig-Holstein-Sonderburg-Augustenburg, fiica cea mare a ducelui Frederick VIII de Schleswig-Holstein. Otto von Bismarck a fost un sus╚Ťin─âtor puternic al acestei c─âs─âtorii, sper├ónd c─â va rezolva disputa dintre guvernul prusian ╚Öi tat─âl Augustesi. Totu╚Öi, Augusta Victoria nu a fost prima op╚Ťiune a lui Wilhelm, ci prin╚Ťesa Elisabeta de Hesse-Rhine, dar aceasta va refuza propunerea de c─âs─âtorie, ceea ce ├«l va face pe Wilhelm refractar ideii de ├«ntemeiere a unei familii. ├Än realizarea acestei c─âs─âtorii, Wilhelm a ├«nt├ómpinat opozi╚Ťia familiei sale izvor├ót─â din faptul c─â tat─âl viitoarei mirese nu era un suveran. Pozi╚Ťia intransigent─â a lui Wilhelm, suportul dat de Bismarck ╚Öi dorin╚Ťa de a uita e╚Öecul propunerii anterioare, va face ca familia imperial─â s─â cedeze ├«n cele din urm─â ╚Öi s─â accepte c─âs─âtoria. Augusta Victoria era o persoana cu interese intelectuale limitate, f─âr─â imagina╚Ťie sau talente, care ├«l plictisea pe Wilhelm, ceea ce a ├«ncurajat tendin╚Ťele reac╚Ťionare ale so╚Ťului s─âu, dar a reprezentat un punct de stabilitate ├«n via╚Ťa sa, d─âruindu-i ╚Öase b─âie╚Ťi ╚Öi o fat─â.

Devenit ├«mp─ârat ├«n iunie 1888, Wilhelm caut─â s─â stopeze influen╚Ťa foarte mare a cancelarului Bismarck, dorind s─â preia el p├órghiile administra╚Ťiei ╚Öi s─â nu le lase ├«n m├óinile unui func╚Ťionar. El mai era dominat de sentimentul unui ministru care a eclipsat pentru prea mult timp, purt─âtorul coroanei, ╚Öi se considera indispensabil, o idee ce exist─â ├«n mintea sa datorit─â tinere╚Ťii ╚Öi lipsei de experien╚Ť─â.

Dac─â la ├«nceput s-a aflat ├«n rela╚Ťii bune cu Cancelarul Bismarck, pas cu pas, acestea s-au r─âcit ╚Öi au culminat cu for╚Ťarea lui Bismarck de a demisiona la 20 martie 1890. Bismarck nu vedea cu ochi buni impetuoasa implicare a ├Ämp─âratului ├«n politica extern─â, implicare ce perturba lini╚Ötea status-quo┬ş-ului european. Nici ├«n politica intern─â Wilhelm nu s-a ab╚Ťinut, sus╚Ťin├ónd o politic─â social─â la scar─â larg─â. O alt─â cauz─â a r─âcirii rela╚Ťiilor ╚Öi a demisiei a reprezentat-o dorin╚Ťa Cancelarului de a introduce o lege extrem de dura la adresa sociali╚Ötilor, dar ╚Öi condi╚Ťiile de munc─â ale muncitorilor germani din industrie. Pierderea lui Bismarck a reprezentat un dezastru pentru Germania ├«n politica extern─â, dar ├«n politica intern─â a reprezentat timpul reform─ârii sistemului, lucru c─âruia Bismarck i s-a opus continuu.

Dup─â ├«ndep─ârtarea lui Bismarck, Wilhelm a putut s─â exercite o ÔÇ×dictatur─â personal─âÔÇŁ, ├«n limitele impuse de Constitu╚Ťia Germaniei ╚Öi de cea a Prusiei, deciziile politice fiind luate direct de el, ╚Öi nu mai depindeau de un ministru sau minister. Totu╚Öi, puterea ├Ämp─âratului va varia ca scop ╚Öi putere ├«n timp. Primul cancelar post-Bismarck a fost contele Leo von Caprivi (1890-1894), care a considerat c─â postul s─âu este echivalent cu cel al unui general prusac ce trebuie s─â fie obedient fa╚Ť─â de monarhul s─âu.

Foto sus: Cancelarul Otto von Bismarck, ├«n 1889 (┬ę Bundesarchiv Bild 183-R13234)

1894 - A murit Lajos Kossuth, conduc─âtorul Revolu┼úiei de la 1848 din Ungaria (n. 1802).

1956 - Tunisia ┼či-a declarat independen┼úa fa┼ú─â de Fran┼úa.

1995 - A avut loc atentatul terorist din metroul din Tokio, organizat de secta Aum, soldat cu 12 mor╚Ťi ┼či 5.500 de r─âni╚Ťi. A fost primul atentat terorist cu arm─â chimic─â ├«nregistrat ├«n lume.