Calendar 17 februarie: 1600 - Filosoful Giordano Bruno a fost ars pe rug pentru erezie, la Campo de' Fiori, în Roma
1411 - În urma luptelor pentru succesiunea la tronul Imperiului Otoman, Musa, unul din fiii sultanului Baiazid, a devenit sultan cu sprijinul lui Mircea cel Bătrân.
1600 - Filosoful Giordano Bruno a fost ars pe rug pentru erezie, la Campo de' Fiori, în Roma.
Giordano Bruno s-a născut undeva pe la 1548 în Italia. Numele său real a fost Filippo iar când a devenit călugăr dominican și-a luat numele de Giordano. Pe lângă teologie acesta a studiat și filosofia. Numele lui este asociat cu libertatea de gândire.
În 1572 a fost hirotonisit preot, fiind trimis în acelaşi an înapoi la mănăstirea din Napoli ca să‑şi continue studiile de teologie. În iulie 1575 şi‑a terminat studiile, dar a devenit din ce în ce mai iritat de subtilităţile teologice.
A citit astfel două comentarii interzise ale lui Erasmus şi a vorbit liber despre erezia ariană, care nega divinitatea lui Iisus. În consecinţă, a fost acuzat de erezie, împotriva lui pregătindu‑se un proces condus de mai‑marele regional al ordinului, aşa că a fugit la Roma în februarie 1576. Acolo a fost acuzat pe nedrept de crimă. A început astfel un al doilea proces de excomunicare, iar în aprilie 1576 a fugit iar.
A abandonat ordinul dominican şi, după ce a pribegit un timp prin nordul Italiei, în 1578 s‑a dus la Geneva, câştigându‑şi traiul din corectura de carte. S‑a convertit apoi la calvinism, însă, după ce a publicat un pamflet la adresa unui profesor calvinist, a descoperit că Biserica Reformată era cel puţin la fel de intolerantă ca şi cea catolică. A fost arestat, excomunicat, apoi reabilitat după ce a retractat şi, în sfârşit, i s‑a permis să părăsească oraşul. S‑a stabilit în Franţa, mai întâi la Toulouse – unde a încercat în van să primească o absolvire din partea Bisericii Romano‑Catolice, fiind însă numit profesor de filozofie – iar apoi la Paris, în 1581. Acolo, Bruno a găsit un loc minunat unde să lucreze şi să predea.
În ciuda neînțelegerilor dintre catolici şi hughenoţi (protestanţii francezi), curtea lui Henric al III-lea era dominată pe atunci de facţiunea moderată a catolicilor simpatizanţi ai regelui protestant al Navarrei, Henric de Bourbon, care a devenit moştenitorul oficial al tronului, în 1584. Atitudinea religioasă a lui Bruno se potrivea cu cea a acestui grup, iar el s‑a bucurat de protecţia regelui Franţei, care i‑a oferit postul temporar de lector regal.
În 1582, savantul a publicat trei lucrări de mnemotehnică, în care explora noi mijloace de a obţine o cunoaştere intimă a realităţii. A publicat şi o comedie în italiană, „Lumânărarul” (Il Candelaio), care, prin intermediul prezentării foarte vii a societăţii napolitane contemporane, constituia un protest împotriva corupţiei morale şi sociale din timpul său.
În primăvara lui 1583, Bruno s‑a mutat la Londra, ducând cu sine o scrisoare de recomandare de la Henric al III-lea pentru ambasadorul francez, Michel de Castelnau. S‑a simţit atras de Oxford, unde, în timpul verii, a ţinut o serie de prelegeri în care expunea teoriile coperniciene. Însă, din cauza primirii ostile pe care i‑au făcut‑o savanţii de la Oxford, a trebuit să se întoarcă la Londra, ca oaspete al ambasadorului Franţei. A frecventat curtea Elisabetei I, devenind apropiatul unor politicieni importanţi, precum Sir Philip Sidneysau Robert Dudley, conte de Leicester.
Concepția despre Univers pe care Evul Mediu s-a clădit este clătinată puternic în 1584 de Giordano Bruno care contestă sistemul aristotelic. Teologul italian își susține cu tărie ipoteza cum că Universul este infinit iar Soarele nu este decât o stea printre nenumărate alte stele. Intră într-un conflict accentuat cu papalitatea. Teoria provoacă furia Inchiziției romane iar Giordano Bruno este acuzat de erezie și comportament imoral. În timpul procesului acesta refuză să iși abjure teoria și este condamnat la moarte. Se stinge la 17 februarie 1600 în Piața „Campo dei Fiori” din Roma. Gândirea sa a reprezentat un punct de reper asupra filosofiei umaniste și a influențat modul de gândire al acesteia.
Foto sus: Statuia lui Giordano Bruno, ridicată pe locul unde a fost ars pe rug pentru erezie, la Campo de' Fiori, în Roma (© Flickr / Bradley Weber)
1673 - A murit dramaturgul francez Moliere (Jean-Baptiste Poquelin), unul dintre maeștrii satirei comice (n. 1622).
1803 - S-a născut istoricul, scriitorul și filozoful francez Edgar Quinet (d. 1875).
1821 - S-a născut dansatoarea irlandeză Lola Montez (Elizabeth Rosanna Gilbert), metresa regelui Ludwig I al Bavariei (d. 1861).
1867 - S-a realizat dualismul austro-ungar luând astfel naștere Imperiul Austro-Ungar.
1904 - La Milano, a avut loc premiera mondială a operei „Madame Butterfly” de Puccini.
1909 - A murit liderul apaș Geronimo, conducătorul luptei poporului său împotriva coloniștilor mexicani și americani (n. 1829).
1941 - Părintele franciscan Maximilian Kolbe a fost arestat de Gestapo pentru ajutorul dat unor refugiați din estul Poloniei (evrei și ucraineni).
1947 - A murit scriitoarea franceză de origine română Elena Văcărescu (n. 1866).
1950 - Prin decret al Consiliului de Miniștri, a fost modificat statutul de organizare și funcționare a Academiei, devenită Academia Republicii Populare Române.
2008 - Kosovo și-a autoproclamat independența față de Serbia.
