Calendar 16 aprilie: 73   Sfârșitul Marii Revolte a Evreilor: Cetatea Masada a căzut în mâinile romanilor, după un asediu îndelungat  jpeg

Calendar 16 aprilie: 73 - Sfârșitul Marii Revolte a Evreilor: Cetatea Masada a căzut în mâinile romanilor, după un asediu îndelungat

­čôü Calendar
Autor: Redac╚Ťia

73 - Sfârșitul Marii Revolte a Evreilor: Cetatea Masada a căzut în mâinile romanilor, după un asediu îndelungat.

├Än 70 p. Hr. romanii distruseser─â Ierusalimul dup─â un r─âzboi care a durat patru ani. Vechiul oras devine baza legiunii X Fretensis ┼či nu a fost reconstruit ca a┼čezare civil─â dec├ót abia 60 de ani mai t├órziu. Acesta era sf├ór┼čitul r─âzboiului, dar nu ┼či al violen┼úei.

Sicarii, extremi┼čti zelo┼úi, ocup─â fort─ârea┼úa de la Masada din de┼čertul evreiesc, o citadel─â (asta ├«nseamn─â de fapt ┼či numele) situata pe un platou solitar ├«nconjurat de st├ónci abrupte pe toate p─âr┼úile, cu vedere spre Marea Moart─â. Liderul sicarilor era Eleasar, fiul lui Yair, o rud─â a ├«nv─â┼úatului Menahem ┼či Iuda Galileanul. Se spune c─â pe platou se aflau 966 de oameni, femei ┼či b─ârba┼úi deopotriv─â, ┼či ace┼čti oameni, din perspectiva roman─â, nu erau periculo┼či. Masada era localizat─â la mile dep─ârtare de orice alt─â a┼čezare, simpla trimiterea unor patrule prin ora┼če ar fi fost suficient─â pentru asigurarea securit─â┼úii ├«mpotriva bandi┼úilor care vor fi nevoi┼úi mai devreme sau mai t├órziu s─â ├«┼či g─âseasc─â alt─â baz─â.  

Pe de alt─â parte, revolta evreilor, r─âzboiul civil din 69 ┼či o revolt─â contemporan─â a batavilor pe Rin au contribuit considerabil la subminarea prestigiului roman. Pentru a-l reface era imperativ─â o victorie impresionant─â. Sicarii erau o ┼úint─â u┼čoar─â, drept urmare romanii le atac─â fort─ârea┼úa ├«n 74. Unii cercet─âtori proun date mai t├órzii, dar arheologii au descoperit monede din 73 pe platou, ceea ce face d─â┼úile ulterioare imposibile.

├Än prim─âvar─â, guvernatorul Iudeii, Lucius Flavius Silva, ordon─â legiunii a X-la Fretrensis s─â ridic─â tabere ├«n jurul fort─âretei ┼či s─â construiasc─â o ramp─â de asediu. C├ónd turnul de asediu este ├«mpins spre ziduri ┼či legionarii p─âtrund ├«n citadela, ace┼čtia ├«┼či dau seama c─â aproape to┼úi ap─âr─âtorii sunt mor┼úi. Cercet├ónd cl─âdirile, g─âsesc doar o femeie cu cinci copii, care le spune solda┼úilor c─â ceilal┼úi au decis s─â comit─â un suicid ├«n grup pentru a evita capturarea de inamic.

Aceasta este ├«n mare povestea transmis─â de Flavius Iosephus, actul final al tragediei descrise ├«n cele ┼čapte c─âr┼úi ale lucr─ârii despre r─âzboaiele iudaice. ├Än opinia sa, sicarii erau doar ni┼čte fanatici religio┼či, care apar┼úineau mi┼čc─ârii zelote pe care o considera responsabil─â de izbucnirea r─âzboiului ┼či devastarea Ierusalimului. Pentru a accentua acest aspect, a compus un discurs ├«n care Eleasar, fiul lui Yair, se debaraseaz─â de ideile sale timpurii despre folosirea violen┼úei. Cam at├ót despre Iosephus.

Adev─ârul mai pu┼úin captivant este c─â cei care au ocupat Masada nu erau nici dogmatici religio┼či implacabili, nici solda┼úi ├«ndoctrina┼úi. Asediul nu este men┼úionat ├«n sursele evreie┼čti pentru c─â evreii nu recuno┼čteau c─âderea Masadei drept o un fragment din istoria lor. Iosephus ├«nsu┼či admite c─â sicarii nu erau to┼úi de origine evreiasc─â (├«n ÔÇŁAntichit─â┼úi iudaiceÔÇŁ), fapt confirmat de arheologii care au g─âsit ┼či oase de porc pe platform─â. Sicarii nu erau a┼čadar prea aat┼ča┼úi de religia iudaic─â. Arheologic este dovedit─â ┼či prezen┼úa unor oameni care au ├«ncercat s─â fug─â din fa┼úa violentei. Pe de alt─â parte, copii ale unor texte descoperite pe platforma de la Masada se g─âsesc ┼či la Qumran, care, depinz├ónd de viziunea asupra naturii sectare a manuscriselor de la Marea Moart─â, pot sau nu pot dovedi prezen┼úa printre solda┼úi a unui grup de fanatici.

├Än alte circumstante Roma poate c─â nu s-ar fi obosit cu problema Masadei. Totu┼či suferise umilin┼úe accentuate ├«n prima faz─â a r─âzboiului, c├ónd legiunea a X-a Fretensis ┼či-a pierdut stindardul ┼či imperiul suferise deja tensiunea r─âzboiului civil. Ap─âr─âtorii de la Masada trebuiau s─â fie omor├ó┼úi pentru a re├«mprospata reputa┼úia invincibilit─â┼úii superputerii antice. Din punct de vedere militar, campania de la Masada era o ac┼úiune insignifiant─â ca strategie sau efort. Schatzman remarc─â ├«n 1993 ca asediul era destul de standard.

Construcţia unui mit

Interesant de observat este mitul care s-a construit ├«n jurul acestui eveniment. Ce ne spune de fapt Iosephus? C─â Masada era doar o parte a unei revolte mai ├«ndelungate ├«mpotriva romanilor. Revolta cuprindea mai multe grup─âri relgioase, dintre care sicarii, angaja┼úi ├«n at├ót de multe activit─â┼úi teroriste ├«nc├ót mul┼úi evrei p─âr─âsiser─â Ierusalimul ├«nainte de r─âzboi. Asediul Masadei urmase cuceririi fort─âre┼úelor de la Herodium ┼či Machaerus ┼či durase c├óteva luni, conform unui studiu minu┼úios din 1995 al lui Roth. Ce este poate cel mai remarcabil la Iosephus este c─â nu men┼úioneaz─â acte eroice din timpul asediului, cum face ├«n leg─âtur─â cu alte evenimente.

Nu exostase ├«n viziunea lui nicio ÔÇŁb─ât─âlieÔÇŁ acolo. ├Äntr-adev─âr, din relatarea sa reise c─â suicidul comun i-a st├órnit un respect anume, dar nu face trecerea de la respect la eroism, care este un construct social ulterior. Cele dpu─â discursuri ale lui Eleasar ┼či impresia general─â nepl─âcut─â a istoricului despre sicari conduc la ideea c─â ace┼čtia erau mai degrab─â lupt─âtori slabi care au fost persuada┼úi s─â comit─â actul. Imaginea e┼čecului este mai puternic─â dec├ót cea a revoltei eroice.

Dac─â examin─âm apoi mi┼čc─ârile tineretului evreu, folosirea mitului Masadei de c─âtre grupurile underground din Israelul prestatal, felul ├«n care este prezentat asediul ├«n manuale, ├«n media sau turi┼čtilor, reprezentarea ├«n art─â, constat─âm c─â exist─â o mare discrepan┼ú─â ├«ntre imaginarul colectiv ┼či relatarea lui Iosephus. Sunt p─âstrate drept elemente mitice principale: rebelii care au luat parte la revolta antiroman─â sunt de g─âsit ┼či la Masada;romanii doreau capturarea rebelilor: evreii au ales moartea eroic─â ├«n locul sclaviei romane. Celelate elemente din nara┼úiune sunt omise complet sau mai r─âu, ├«nlocuite de informa┼úii fictive.

Nu este dovedit c─â revolta dezastruoas─â a culminat cu evenimentul de la Masada ┼či c─â rebelii au venit aici dup─â distrugerea Ierusalimului, rebeli mitiza┼úi ├«n oameni s─âraci care lupt─â din greu pentru a sc─âpa de asuprirea roman─â. Complet omis este faptul c─â sicarii sunt for┼úa┼úi s─â fug─â din Ierusalim chiar de c─âtre evrei. Ignorate sunt ┼či raidurile pe care ace┼čtia le-au ├«ntreprins ├«n satele din vecin─âtate. ├Än plus, durata asediului este suspect de scurt─â ┼či nu este acompaniat─â de nicio alt─â b─ât─âlie ├«n zon─â. Mistificarea nara┼úiunii pune accent pe existen┼úa unei bat─âlii autentice, ├«n care Masada are rol de centru de operatiuni.

Nu exist─â nicio dovad─â arheologic─â a unei lupte autentice sau a vreunei opozi┼úii. Se mai sustine uneori c─â nu a fost vorba de suicid, ci de o moarte eroic─â provocat─â chiar de unii altora, sau se omite ezitarea rebelilor pu┼či ├«n fa┼úa op┼úiunii pentru sincidere. Men┼úiunea despre existenta unor supravie┼úuitori nu se ├«ncadreaz─â nici ea ├«n logica mitului. Nu se discut─â nici despre o alternativ─â de lupt─â, despre o concentrare de forte sau o diversiune. Num─ârul solda┼úilor romani este ┼či el exagerat inten┼úionat. Totul pentru a crea o poveste consistent─â de eroism bazat─â pe un eveniment fabricat, o poveste foarte prezent─â ├«n educa┼úia evreilor.

Mitul a fost creat la cump─âna veacurilor XIX-XX, primind un impuls considerabil ├«ncep├ónd cu 1920. Sionismul secular este cel care a promovat ┼či instrumentalizat povestea Masadei (Shmaria Guttman, Yoseph Klosner), o mi┼čcare care c─âuta cu disperare mituri eroice pentru a contracara viziunea european─â anti-eroic─â, pentru a contura o nou─â identitate evreiasc─â ┼či pentru a stabili o leg─âtura incontestabil─â a evreilor cu Palestina ┼či Israel, lucruri necesare ├«n momentul ascensiunii nazismului. Scopul mitului este deci unul func┼úional, de adjuvant al identit─â┼úii ┼či na┼úionalismului, iar conexiunea emo┼úional─â cu istoria deformat─â este una care s-a perpetuat, ├«n ciuda s─âp─âturilor recente care au atins oarecum statutul de sanctuar al fort─âre┼úei.

1828 - A murit pictorul spaniol Francisco de Goya (n. 1746).


Goya jpg jpeg

1844 - S-a n─âscut scriitorul francez Anatole France, laureat al Premiului Nobel (d. 1924).

1850 - Podul suspendat peste r├óul Maine din ora╚Öul francez Angers s-a pr─âbu╚Öit din cauza rezonan╚Ťei, ├«n timp ce era traversat ├«n mar╚Ö de un batalion, ucig├ónd 226 de solda╚Ťi.


Pod jpg jpeg

1859 - A murit istoricul francez Alexis de Tocqueville (n. 1805).

1889 - S-a n─âscut actorul englez Charlie Chaplin (d. 1977).

1896 - S-a n─âscut scriitorul Tristan Tzara, unul dintre ini╚Ťiatorii dadaismului (d. 1963).

1917 - Vladimir Lenin s-a ├«ntors la Petrograd cu un tren plumbuit, dup─â ani de exil pentru a prelua rolul de lider al Revolu╚Ťiei bol╚Öevice. 

1925 - Atentatul de la Biserica Sf. Nedelia: Comuniștii bulgari au comis un atac cu bombă asupra Catedralei Sfânta Nedelia din Sofia. În urma exploziei au murit peste 150 de persoane, inclusiv politicieni și militari de rang înalt.

1935 - A murit scriitor român de limbă franceză Panait Istrati (n. 1884).

1947 - Explozia din portul Texas City a unei nave de marfă încărcată cu aproximativ 2.300 de tone de azotat de amoniu a ucis 581 de persoane.


explozie jpg jpeg