Calendar 15 martie: 44 î Hr    Iuliu Cezar a fost asasinat în urma unui complot al senatorilor romani jpeg

Calendar 15 martie: 44 î.Hr. - Iuliu Cezar a fost asasinat în urma unui complot al senatorilor romani

­čôü Calendar
Autor: Redac╚Ťia

44 î.Hr. - Iulius Cezar a fost asasinat în urma unui complot al senatorilor romani.

Este anul 44 ├«.Hr., ziua de 15 martie. Senatul se ├«ntrunea ├«n acea zi, iar membrii s─âi a╚Öteptau sosirea lui Cezar. Dar acesta se hot─âr├óse s─â nu vin─â ÔÇô din motive de s─ân─âtate, se spune, dar motivul real a fost so╚Ťia sa, Calpurnia, care se panicase din cauza unor semne rele. ÔÇ×Ce spui, Cezar? Oare cineva de statura ta va lua ├«n seamn─â visele unei femei ╚Öi semnele oamenilor f─âr─â minte?ÔÇŁ Sunt cuvintele lui Decimus Iunius Brutus Albinus c─âtre Cezar. A╚Öa l-a f─âcut s─â se r─âzg├óndeasc─â:Cezar a decis, ├«n cele din urm─â, s─â participe la ╚Öedin╚Ťa Senatului, chiar ╚Öi numai pentru a anun╚Ťa am├ónarea acesteia pentru o alt─â dat─â. Ce nu ╚Ötia e c─â mai bine de 60 de uneltitori ├«l a╚Öteptau acolo, cu pumnalele ascunse sub robe. Decimus ╚Ötia ├«ns─â acest lucru prea bine:era, ├«n fond, unul dintre liderii conspira╚Ťiei, iar ac╚Ťiunile sale din acea diminea╚Ť─â aveau s─â schimbe cursul istoriei.

Majoritatea istoricilor i-a identificat pe Brutus ╚Öi Cassius drept cei care au pus la cale ├«ntreaga conspira╚Ťie ├«mpotriva lui Cezar. Merg├ónd pe aceast─â idee, ei urmeaz─â exemplul lui Plutarh, care a scris ├«ns─â la 150 de ani dup─â evenimente, ╚Öi al lui Shakespeare, care s-a inspirat dup─â Plutarh. Istoricii tind s─â-l omit─â pe Decimus (numit ├«n piesa lui Shakespeare Decius), chiar dac─â el este adev─ârata cheie a pove╚Ötii: motivele sale sunt mai clare dec├ót se crede, iar comportamentul s─âu arat─â c├ót de bine se organizaser─â conspiratorii.

Motivele asasin─ârii

Cezar a r─âmas la Roma ├«ntre octombrie 45 ├«.Hr. ╚Öi martie 44 ├«.Hr. ÔÇô cea mai ├«ndelungat─â ╚Öedere a sa aici ├«n mul╚Ťi ani. N-a f─âcut niciodat─â public un program clar, dar ac╚Ťiunile sale d─âdeau de ├«n╚Ťeles c─â urma s─â schimbe maniera de guvernare a Romei. Se comporta din ce ├«n ce mai autoritar ╚Öi ╚Öi-a luat titlul, nemai├«nt├ólnit ├«n istoria cet─â╚Ťii, de Dictator pe via╚Ť─â. A p─âstrat magistraturile republicane tradi╚Ťionale, dar alegerile deveniser─â deja simple formalit─â╚Ťi:puterea de numire ├«n func╚Ťii o de╚Ťinea de fapt Cezar. Consulii, pretorii ╚Öi senatorii au v─âzut cum puterea se transfera c─âtre secretarii ╚Öi consilierii lui Cezar, chiar dac─â unii abia deveniser─â cet─â╚Ťeni romani de drept;unii erau chiar fo╚Öti sclavi. Cezar nu era rege, dar ob╚Ťinuse o putere echivalent─â cu cea a unui monarh.

Mai exista o problemă:ce se va întâmpla după moartea lui Cezar? Pentru criticii săi, favorurile pe care i le făcea lui Octavian aduceau pericolul fondării unei dinastii.

Unii romanii r─âspundeau la puterea din ce ├«n ce mai mare a lui Cezar cu lingu╚Öiri. ├Äi acordau foarte multe titluri onorifice, numindu-l chiar zeu. Al╚Ťii, ├«ns─â, au decis c─â el trebuia oprit ╚Öi au hot─âr├ót s─â-l asasineze, spun├ónd c─â ac╚Ťioneaz─â ├«n numele Republicii ╚Öi al Libert─â╚Ťii, ╚Öi ├«mpotriva unei monarhii ├«n devenire. Adev─ârul era ├«ns─â c─â ace╚Ötia vedeau ├«n puterea lui Cezar o amenin╚Ťare direct─â la propriile lor privilegii.

Primele idei cu privire la asasinarea lui Cezar apar din vara anului 45 ├«.Hr., dar complotul care va duce la crima din 15 martie se ├«ncheag─â abia ├«n februarie 44 ├«.Hr. Cel pu╚Ťin 60 de oameni s-au al─âturat complotului (dintre care putem identifica, ast─âzi, doar 20). Potrivit lui Seneca, cei mai mul╚Ťi dintre comploti╚Öti nu erau inamicii lui Cezar (fo╚Öti alia╚Ťi ai lui Pompei), ci prieteni ╚Öi sus╚Ťin─âtori de-ai s─âi.

Nu putem spune ├«ns─â acela╚Öi lucru despre Brutus ╚Öi Cassius, cei mai cunoscu╚Ťi dintre comploti╚Öti. Cu toate acestea, Pompei ├«l sprijinise pe Pompei p├ón─â ce acesta a pierdut ├«n fa╚Ťa lui Cezar pe c├ómpul de lupt─â ├«n 48 ├«.Hr., apoi s-a al─âturat taberei ├«nving─âtorului. L-a tr─âdat atunci pe Pompei ╚Öi i-a oferit lui Cezar informa╚Ťii cu privire la locul ├«n care acesta se ascundea (c─âci sc─âpase dup─â b─ât─âlie). Dup─â aceea, Cezar l-a r─âspl─âtit pe Brutus cu func╚Ťii importante. Acesta a fost ├«ns─â punctul pozitiv culminant al rela╚Ťiei dintre cei doi. ├Än vara lui 45 ├«.Hr., Brutus a divor╚Ťat de so╚Ťia sa ╚Öi s-a rec─âs─âtorit cu nimeni altcineva dec├ót Porcia, fica marelui du╚Öman al lui Cezar, Cato.

Din iarna anului 44 ├«.Hr., opozan╚Ťii lui Cezar ├«ncep s─â fac─â apel la Brutus s─â apere tradi╚Ťia predecesorilor s─âi, printre care se num─âra ╚Öi fondatorul Republicii, Lucius Junius Brutus, cel care veghease asupra expulz─ârii regilor Romei. Astfel, dintr-o combina╚Ťie de m├óndrie, principii ╚Öi, poate, dragoste pentru so╚Ťia sa, Brutus s-a ├«ntors ├«mpotriva lui Cezar.

Un asasinat cu precizie militar

Complotul de asasinare a lui Cezar a avut succes deoarece a fost foarte atent pl─ânuit ╚Öi executat f─âr─â cusur. Fiind implica╚Ťi generali de talia lui Decimus, Cassius ╚Öi Trebonius, acesta era un plan de precizie militar─â. Asasinii au ales s─â-l omoare ei ├«n╚Öi╚Öi pe Cezar ╚Öi nu s─â angajeze un asasin ÔÇô detaliu care arat─â c├ót de serio╚Öi erau. Iar aleg├ónd s─â ac╚Ťioneze la o ╚Öedin╚Ť─â a Senatului, nu ├«n privat, au f─âcut din asasinarea lui Cezar nu o vendet─â personal─â, ci un act public, un asasinat.

C─â aceasta a fost o opera╚Ťiune a unor profesioni╚Öti o arat─â ╚Öi arma aleas─â pentru crim─â. Asasinii lui Cezar l-au atacat pe acesta cu pumnale ╚Öi nu, cum spun unii, cu s─âbii. O sabie ar fi fost prea mare pentru a putea p─âtrunde cu ea, pe ascuns, ├«n Senat, ╚Öi prea incomod de folosit ├«n spa╚Ťii restr├ónse. Mai precis, asasinii au folosit un pumnal militar (pugio┬Č), folosit de legionari. Pumnalele militare nu erau doar arme practice, ci ╚Öi onorabile. Dup─â asasinat, partizanii lui Cezar i-au condamnat pe asasini drept criminali de drept comun ╚Öi i-au acuzat c─â ar fi folosit un cu╚Ťit tip sicae, considerat arm─â de m├óna a doua. 

Casa Senatului se poate vedea ╚Öi ast─âzi ├«n Forul roman ╚Öi mul╚Ťi vizitatori presupun c─â aici a fost ucis Cezar. ├Äns─â crima nu a avut loc aici, ╚Öi nici pe Capitoliu, ca ├«n piesa lui Shakespeare. Asasinatul a fost comis ├«n Casa Senatului a lui Pompei, marele rival al lui Cezar. Aceasta f─âcea parte dintr-un complex imens ce includea un teatru, un parc, magazine ╚Ö.a. De 15 martie, aici aveau loc jocuri ale gladiatorilor, fapt folosit de Decimus drept scuz─â pentru a-╚Öi trimite trupa de gladiatori ├«n apropiere de Casa Senatului. ├Äns─â adev─âratul lor scop acolo era de a servi drept for╚Ť─â de securitate ├«n caz c─â ceva nu mergea conform planului.

├Än calitate de general, Cezar beneficia de un bodyguard, dar el a renun╚Ťat la acesta c├ónd s-a ├«ntors la via╚Ťa de civil ├«n Roma. Dorea s─â par─â mai accesibil ╚Öi lipsit de fric─â. ├Än plus, numai senatorii puteau participa la o ╚Öedin╚Ť─â a Senatului, a╚Öa c─â alaiul de ├«nso╚Ťitori ai lui Cezar trebuia s─â r─âm├ón─â ├«n afara cl─âdirii. Mai mult, Cezar numise personal mai mul╚Ťi senatori, unii dintre ei militari, iar dac─â ace╚Ötia ar fi venit ├«n ajutorul s─âu, i-ar fi putut opri pe asasini.

Pentru a preveni acest lucru, asasinii au trebuit s─â ac╚Ťioneze foarte repede, izol├óndu-╚Öi victima ├«nainte de a lovi. Chiar ├«nainte ca Cezar s─â-╚Öi ocupe locul pe scaun, c├ó╚Ťiva dintre comploti╚Öti s-au a╚Öezat ├«n spatele lui, ├«n timp ce al╚Ťii au venit ├«n jurul s─âu pentu a-i distrage aten╚Ťia. De fapt, ei au format un perimetru ├«n jurul lui Cezar. Apoi au pornit la atac. Tillius Cimber, un fost soldat pe care Cezar ├«l ajutase ├«n trecut, a tras de toga victimei, iar la acest semnal ceilal╚Ťi au scos cu╚Ťitele.

Cezar s-a adresat imediat lui Cimber ÔÇô ÔÇ×Dar asta e violen╚Ť─â!ÔÇŁ-╚Öi l-a ├«njurat pe Publius Servilius Casca, care a lovit primul. Dar nu a spus niciodat─â ÔÇ×╚śi tu, Brutus?ÔÇŁ ÔÇô aceste cuvinte sunt o inven╚Ťie a Rena╚Öterii. Unii autori antici au scris despre un zvon potrivit c─âruia Cezar ar fi rostit cuvintele ÔÇ×╚śi tu, copile?ÔÇŁ, dar ╚Öi ei se ├«ndoiau c─â acest fapt ar fi fost adev─ârat.

├Äntre timp, Trebonius fusese ├«ns─ârcinat s─â-l ╚Ťin─â de vorb─â pe Marc Antoniu la u╚Öa cl─âdirii. Antoniu era un veteran respectat, considerat puternic ╚Öi periculos, ╚Öi un om loial lui Cezar. Dac─â s-ar fi aflat ├«n camera crimei, ar fi s─ârit cu siguran╚Ť─â ├«n ajutorul acestuia. 

Cu Marc Antoniu ╚Ťinut departe de locul crimei, Cezar nu a avut cum s─â se apere. A murit, probabil, ├«n doar c├óteva minute din cauza r─ânilor grave suferite ÔÇô potrivit surselor, au fost 23 de lovituri de pumnal.

├Än pofida asasinatului executat cu precizie, dispari╚Ťia lui Cezar n-a avut efectul scontat de asasini. Roma a fost cuprins─â din nou de un r─âzboi civil, iar comploti╚Ötii aveau s─â fie la r├óndul lor uci╚Öi. Mai mult dec├ót at├ót, Republica ├«n numele c─âreia au ac╚Ťionat a pierit, fiind ├«nlocuit─â de un Imperiu. Astea nu ├«nseamn─â ├«ns─â c─â comploti╚Ötii au fost, s─â zicem, ni╚Öte ideali╚Öti nes─âbui╚Ťi, ci doar c─â abilit─â╚Ťile lor militare, demonstrate ├«n 15 martie, nu erau completate ╚Öi de o perspicacitate politic─â, care le-ar fi permis s─â ├«ntrevad─â mai bine efectele ac╚Ťiunii lor.

493 - Odoacru, primul rege barbar al Italiei dup─â c─âderea Imperiului Roman de Apus, a fost ucis de Teodoric cel Mare, rege al ostrogo╚Ťilor.

856 - Împăratul bizantin Mihail al III-lea a răsturnat regenţa mamei sale, împărăteasa Teodora, cu sprijinul nobilimii bizantine.

1493 - Cristofor Columb s-a întors în Spania după prima sa călătorie în America.

1831 - S-a n─âscut prozatorul, dramaturgul ┼či publicistul Pantazi Ghica (d. 1882)

1848 - La Budapesta, a fost declanșată revoluţia maghiară împotriva dominaţiei habsburgice.

1876 - La Bucure┼čti, a ap─ârut ziarul ÔÇ×TimpulÔÇŁ, organul de pres─â al Partidului Conservator, la care au lucrat Mihai Eminescu, Ion Slavici ┼či I.L. Caragiale.

1908 - La Paris, a avut loc prima audi┼úie a ÔÇ×Rapsodiei spanioleÔÇŁ, de Maurice Ravel.


1916 - Pre┼čedintele Woodrow Wilson a trimis 4.800 trupe americane peste grani┼úa SUA-Mexic, pentru urm─ârirea lui Pancho Villa.

1917 - ┼óarul Nicolae al II-lea a abdicat, eveniment care a marcat sf├ór┼čitul dinastiei Romanovilor ┼či a Imperiului ┼óarist.

1939 - Ca urmare a intrării trupelor hitleriste în Cehoslovacia, în România s-a decretat mobilizarea generală. Pe întreg teritoriul României au avut loc manifestaţii în sprijinul Cehoslovaciei.


Adolf Hitler la Castelul Praga (foto: Das Bundesarchiv Bild 183-2004-1202-505)

Bundesarchiv Bild 183 2004 1202 505, Prag, Burg, Besuch Adolf Hitler jpg jpeg

1940 - A murit filosoful Nae Ionescu (n. 1890)

1964 - Echipa de handbal masculin a Rom├óniei a c├ó┼čtigat campionatul mondial din Cehoslovacia dup─â ce a ├«nvins ├«n final─â echipa Suediei cu scorul de 25 - 22 ┼či a devenit pentru a dou─â oar─â campioan─â mondial─â.

1975 - A murit armatorul grec Aristotel Onassis (n. 1906)